6,475 matches
-
plinde coșmaruri, marcat de sărăcie, umilința și disprețul față de orfanul „din flori”. Nevoit să muncească de la opt ani, pentru asigurarea subsiztenței, se maturizează repede. Momentele copilăriei le zugrăvește cu un talent tipic moldovenesc, redându-le în cuvinte simple și calde. Sinceritatea descrierilor degajă o atmosferă de prospețime și prea-plin emoțional, valoarea narațiunii fiind crescută și de bogăția mesajelor transmise de acele experiențe. O viață, al cărei destin se voia croit pe un drum periferic, oferit orfanului sărac și umilit, dar care
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Fii tu exemplul de urmat, gândește si nu judeca, Căci e ușor a arunca în ei cu piatra, Vezi ce-i imperfect intâi in viata ta și-apoi a altora; Fii strigăt de luptă, Dumnezeu e cu tine, Dar fără sinceritate nu poți nimic schimba, Știi bine! Tinerețea ta-i o forță de neinvins, te rog, n-o risipi, Crede cu putere-n adevăr și-așa vei reuși! Mentalități nu știi cum să le schimbi, dar pe tine poți, Vei fi
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
Constantin Țoiu În ultimul timp, îl tot pomenesc pe Ion Negoițescu. Complet diferiți unul de altul, din toate punctele de vedere, la el mă uimea sinceritatea, credința profundă, precum și o moralitate superioară, dacă se poate spune, mai rar întâlnită în România, mai cu seamă printre intelectualii de vază. Nu exagerez. Pot da o mulțime de exemple. Dar, nu-i momentul... Știu, unii vor zâmbi. Mărturisesc: viciul
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
în popă, spre a evita unele neplăceri. Aici, în epigramă, autorul se dezice afirmând că Iorga era mobilizat ca popă. Oricum ar fi fost, mobilizat sau travestit, epigramistul nu-l iartă! Păstorel era cunoscut ca având drept trăsătură de bază sinceritatea, ca unul care declarase că „Polemistul care, punând pana pe hârtie, nu-i copleșit de sentimentul covârșitor că vârful ei poate abate sorii și planetele din mersul lor astral, nu poate scrie altceva decât o gogomănie.” Și totuși, contemporanii lui
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
două cuvinte clar ungurești... Mosolyok... Palotajo, dacă n-am greșit transcrierea. . Apropo de fățărnicia ca instituție de stat. Sau de convențiile saloanelor că centre fixe ale societății în care o regulă este să fii prefăcut în general, orice act de sinceritate devenind o încălcare șocantă și necuviincioasa a obiceiului stabilit. De unde un farmec anume de istorioara engleză clasică pentru copii cu o prințesă avînd mereu un surîs contrar pe față, un zîmbet înghețat, prefăcut și care va avea de furcă întîlnind
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
sînt naivi. Profesioniștii datului din coate își fac loc cu și mai multă dezinvoltură, fără să se mai uite, din prudență, în dreapta și în stînga". S-ar părea că, în atari circumstanțe, înseși virtuțile se devalorizează: curajul devine derizoriu, iar sinceritatea riscă a se expune batjocurii. Un mare merit al lui Octavian Paler este strădania d-sale de-a ne dovedi că lucrurile nu stau chiar așa, că putem scăpa de dezonoare doar perseverînd pe drumul lor ce pare, la prima
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
dovedi că lucrurile nu stau chiar așa, că putem scăpa de dezonoare doar perseverînd pe drumul lor ce pare, la prima vedere, compromis. Curajul care-l insuflă pe individul de bună-credință se află la antipodul "curajului" obraznic al lichelei, după cum sinceritatea e și ea calitativ disociată, etajată după calitatea sufletească a celor ce-o practică. Într-o obște a valorilor bulversate, dacă nu de-a dreptul inversate, în care se impune tot mai mult "sentimentul angoasant că nu știi ce să
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
practică. Într-o obște a valorilor bulversate, dacă nu de-a dreptul inversate, în care se impune tot mai mult "sentimentul angoasant că nu știi ce să faci cu libertatea", Octavian Paler se obstinează a rămîne sincer, deci curajos. Deoarece sinceritatea unei conștiințe care nu face compromisuri compune necesarmente o figură a ofensivei împotriva Răului, ceea ce constituie o formă de curaj. Cu atît mai vîrtos cu cît scriitorul nu zăbovește în sfera, oricum mai confortabilă, a generalităților, ci nominalizează, își îndreaptă
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
regizor, înconjurat, în holul cinematografului, de cîțiva apropiați. Cînd să ies în stradă, m-am răzgîndit. Mi se părea mai civilizat să-i spun ce cred. Și m-am întors, cu riscul de a-mi mai face un dușman prin sinceritatea mea". Moralistul nu e mai puțin intransigent cu un fruntaș liberal: "Patriciu mi se păruse cinic, cu mentalitate de îmbogățit arogant, îndeosebi cînd a declarat că numai "proștii" rămîn săraci. Ulterior la o recepție de la Ambasada Franței, m-a căutat
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
ar fi probabil un pamfletar cu oarecare succes marginal, asta dacă nu și-ar vedea liniștit de propria literatură. În România anului 2001, el e directorul celui mai citit cotidian și andrisantul tuturor disperaților. Și oricum, atenție la efectul de sinceritate. Autorul e mult mai nuanțat decît editorialistul. Cristian Tudor Popescu, Un cadavru umplut cu ziare, Scrieri, Editura Polirom, Iași, 2001, 166 p., f.p.
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
avut intenția de a lansa un semnal personal către marii vizați de o posibilă amnistiere. Numai că formulări de tip, "dacă mă întrebați pe mine personal, cred că așa și pe dincolo" n-au nici o valoare practică în exercițiile de sinceritate personală ale d-lui Iliescu. Există, asta e limpede, o presiune îndreptată atît asupra Cotrocenilor cît și asupra Palatului Victoria pentru a se da o asemenea amnistiere. Dl Iliescu, știind ce puteri are, constituțional, a rostit un "Ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
îndurat/ consecințele, cei refugiați în resemnare,/ în acest manifest de capitulare/ care se înscrie cu simboluri perfide/ în genele pregătite pentru o nouă născare/ în urmași;// și nu mă întreba nici despre felul/ acestor victorii, ca să nu mă constrîngi/ la sinceritate, acea ipostază în care/ tristețea o simt că mă șterge/ din răvașul ontic” (Nu mă întreba). În atari condiții satisfacția autorului e însăși tăria renunțării, forța existențială întoarsă pe cealaltă parte: „am dobîndit puterea de a refuza/ orice victorie,/ un
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
publicației sunt oferite cititorilor pentru a-și împărtăși experiențele sentimentale. Noua revistă, format caiet, își propune să publice relatări sincere, directe. Nu va neglija nici povestirile scrise mai îngrijit, cu talent literar, dacă textul nu se îndepărtează de adevărul și sinceritatea mărturisirii. Câteva titluri din cuprinsul primului număr: „Prima noapte de dragoste“, „Undeva acolo, cineva așteaptă să ne iubească“, „Ultimul tren“, „Naș de naș“, „Amanta italiancă“, „Blestemul țigănesc“, „Sunt o femeie cu bani, dar singură“ etc. Nu lipsesc nici integramele și
Agenda2003-6-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280674_a_282003]
-
o adevărată dezlănțuire a bucuriei. Știu eu ce să mai zic? Oi fi fost mai tânăr?... Oi fi fost mai sentimental? Desigur că asemenea mărturisiri - ale unui simplu spectator - chiar dacă au o doză de candoare, împinsă uneori până la înduioșare, prin sinceritatea lor nu te pot lăsa indiferent. Împătimiții de astăzi ai sportului văzut din tribune sunt prea puțin familiarizați cu gloria antebelică a fotbalului românesc, care aproape se confunda cu prima echipă profesionistă din țară și - prin joc - cea mai aristocratică
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
30 decembrie 1947, regele a încălcat jurămân tul de ofițer și de monarh al tuturor românilor. A dat dovadă de o lașitate certă. A oferit pe tavă, comuniștilor și sovieticilor, o țară și un popor latin, care au crezut în sinceritatea regelui lor, au sperat că vor fi protejați de cel în care își puneau mari speranțe și care se recomanda că este român get-beget. Conform jurământului, regele trebuia să moară pentru țară și popor. Prin sacrificiul suprem devenea eroul național
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
dezvoltat în proporții grotești fabulațiile inepte ale propagandei, silindu-i totodată pe cetățeni să tacă, să înghită și să aplaude. Un sumar exercițiu de istorie virtuală ar putea demara prin întrebarea: ce se întâmpla dacă, măcar o dată, un dram de sinceritate și adevăr s-ar fi strecurat în discursul oficial? Răspunsul se află la îndemîna tuturor: oricît de imens ar fi un balon, o cît de mică înțepătură îl dezumflă. Așadar, sincerității și adevărului nu li se puteau acorda concesii, căci
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
ce se întâmpla dacă, măcar o dată, un dram de sinceritate și adevăr s-ar fi strecurat în discursul oficial? Răspunsul se află la îndemîna tuturor: oricît de imens ar fi un balon, o cît de mică înțepătură îl dezumflă. Așadar, sincerității și adevărului nu li se puteau acorda concesii, căci acestea ar fi fost egale cu sinuciderea. Minciuna trebuia să fie - și a fost - compactă, totală, inexpugnabilă. Paginile care urmează vor etala o seamă de exemple, utile eventual revigorării memoriei noastre
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
îndrăgit după cel dintîi pahar de votcă. Să fie o revoltă împotriva Tatălui castrator sau (și) o revoltă a eului față de sine însuși? Întrucît cinismul poetului față de propriai condiție e la fel de ofensiv. Un cinism fără nicio fărîmă de indulgență, scandalos: „sinceritatea naște monștri/ din simplul motiv al lipsei de interes/ pentru o individualitate complet deșirată/ înaintea sensurilor” sau: „grămezi de nisip și apă sărată mă îndeamnă să alung/ toate adîncimile de serie/ în frînturile de cuvinte despre absolut nimeni”. Alungată din
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
cele mai simple lucruri devin complicate la români, lipsind total spiri tul practic. Compatrioții mei se pierd în amănunte și nu pot ajunge decât cu multă greutate să facă fapte mari. Asta am simțit și simt iertați-mi divagația și... sinceritatea. Dar să revin la Forumul la care am avut onoarea să particip. Demnitarii au venit, au vorbit și au plecat cât mai repede. Aveau alte treburi importante de făcut. Deputatul nostru Mircea Lubanovici a plecat de la FRP a doua zi
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
prieten de câteva decenii, fostul președinte Bill Clinton a mărturisit: „De când am citit Un veac de singurătate, acum mai bine de 40 de ani, am fost de fiecare dată uimit de harul său unic, de imaginația, claritatea în gândire și sinceritatea sa emoțională. Am fost onorat să-i cunosc inima minunată și mintea genială.” La rândul său, actualul președinte Barack Obama a spus: „Am avut privilegiul de a-l întâlni o dată în Mexic, acum 20 de ani, unde mi-a oferit
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
și dragostea zecilor de milioane de oameni de pe glob care i-au citit opera, tălmăcită în 35 de limbi... Și acest modest grafitti de pe un zid din Aracataca lui natală, unde un poet anonim a scris aceste cuvinte, vibrante prin sinceritatea, profunzimea și adevărul lor: „Lui Gabriel García Márquez. Tu ești Aracataca, leagănul culturii, acolo unde i s-a cântat să adoarmă geniului, regelui literaturii; azi el doarme pe laurii măreției și gloriei, făcând ca istoria să intre pe un nou
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
proprie. Această politeță, pe care o confirmă diverse amintiri, era dublată de capacitatea de a-și apăra părerile față de prieteni ajungând uneori până la o vehemență care, „în loc să jignească, acționa dimpotrivă, ca un lubrifiant, atâta era omul acesta de încântător prin sinceritatea și loialitatea lui”, cum spune Alexandru Paleologu în postfața la Dostoievski în conștiința literară românească, carte neterminată și apărută postum, sau cum vedem în corespondența sa, altă formă de a face o critică fără concesii, dar plină de urbanitate (cu
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
o reputație care îl presupune, uneori, gol de gândire, un fel de joc în vid, o echilibristică la trapez. L-am ascultat de numeroase ori înainte de plecarea lui din țară. Oratoria lui N. Titulescu e făcută din inteligență, curaj și sinceritate. O inteligență neobișnuită care, disprețuind clișeele de gândire, poate merge până la esența problemei, surprinzând, ca printr-o revelație, pe adversar. Mai ales dacă acesta a rămas în convențional, în ponciful retoric, poate să-și considere cauza pierdută. Pentru motivul că
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
iese din domeniul oratoric pentru ca să dea lupta în planul în care se încrucișează nude săbiile și floretele logicii. Dacă adversarul are și el arcuri sufletești elastice și rezistente și îl urmează și aici, N. Titulescu recurge la ultima resursă, la sinceritate, la renunțarea la orice artificiu, la adâncirea în zona virgină a celei mai curajoase sincerități. L-am auzit vorbind și am văzut întreaga adunare parcă uimită mai întâi, de propria ei posibilitate de a suporta un om sincer. Dar în
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
și floretele logicii. Dacă adversarul are și el arcuri sufletești elastice și rezistente și îl urmează și aici, N. Titulescu recurge la ultima resursă, la sinceritate, la renunțarea la orice artificiu, la adâncirea în zona virgină a celei mai curajoase sincerități. L-am auzit vorbind și am văzut întreaga adunare parcă uimită mai întâi, de propria ei posibilitate de a suporta un om sincer. Dar în această formă, nu știu cine l-ar mai putea urma la noi, în afară de N. Iorga. Sufletul lui
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]