6,584 matches
-
admirația lui Eminescu pentru autorul "sublimei Ethici"). Zeul traco-dac, Zamolxis nu este originar din ceruri. El a fost pe rând rege, apoi profet aici, pe pământ. Și după ce petrece doi ani în grota inițiatică, devine zeu. Prin urmare, fapt poate singular în istoria religiilor: zeul dacilor s-a născut în lumea omului, ca urmare a unei transmutații spirituale. Ancestralii noștri și-au creat aici pe pământ dumnezeul și apoi l-au așezat dincolo de stele. Nimic nu este aici hazard, ci perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
numelui pe care-l port?". Lucru anevoios cum mă cheamă și cum mă chem pe mine însumi!10 Numele trebuie să fie grecesc pentru că limba greacă e aceea a științei, în plus, sonor și semnificativ. Carrascal recitește scrisoarea în care singularul filosof, don Fulgencio, i-a răspuns la întrebare și care zice așa: "Sunt unii care poartă ca pe o pedeapsă numele lor, ca o cocoașă ce le-a fost impusă la naștere. Cu certitudine ar trebui să se aștepte ca
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
propune don Fulgencio diferite nume, între care: Fisidoro, dar al Naturii; Niceforo, învingător; Filaletes, iubitor de adevăr; Aniceto, neînvinsul; Aletoforo, purtător al adevărului; Teodoro, dar al lui Dumnezeu și Teoforo, purtător de Dumnezeu, înțelegând prin Dumnezeu ceea ce el înțelege, el singularul filosof; Apolodoro, dar al lui Apolo, al luminii Soarelui, tată al adevărului și vieții... Avito șovăie; înclină spre Apolodoro prin simbolistică și, peste toate, pentru că începe, ca și Avito, cu A, ceea ce permite să se servească, tată și fiu, de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să scoale copiii care dorm un pic... Și Apolodoro învață, sub comanda tehnică a tatălui său, mânuirea ciocanului pumnului său, pârghiile brațelor sale, cleștii degetelor sale, cârligele unghiilor sale și a foarfecelor recent apăruților dinți. Învață prin el, singur, fapt singular! Fără vreo direcție anume, ridicând capul când vrea, da, când vrea să mănânce ceea ce i se prezintă și, scuturând-l când într-o parte, când într-alta pentru a nu i se da în gură când nu vrea, nu, adică
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar zugr?vi el, ca pe ale sale, trebuie s? aib? totu?i un con?inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente ?i consideră?îi veritabile pentru care poezia inventeaz?? ?i descoper? expresia adecvat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Un încotro, de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din ea emană și reverberații laterale, adiacente la antropologia singularului și sociologia pluralului uman. Un studiu, ce are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dă aerul afară din plămân și vocile susură stins. Fascinația masturbării este înlocuită de revelația faptului că poate exista și altcineva care să știe cum să ne atingă organele genitale. Adolescentul își privește cu uimire primul partener, iar experiența sexuală singulară devine brusc un nonsens. De acum înainte, adolescentul va simți nevoia acută de a împărți cu cineva universul infinit de explo rare pe care l-a descoperit. Cavanosa trage aer în plămân, iar vocile din gâtul lui aprobă bodo gănind
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pictorului francez la Phillips Gallery din Washington sau marea retrospectivă din 1998 pe care Muzeul de Artă Modernă din New York a conceput-o în cooperare cu Tate Gallery din Londra, au contribuit la o reevaluare a operei sale, demonstrând locul singular al creației lui Bonnard în istoria artei secolului al XX-lea. În consecință, astăzi suntem mult mai dispuși să acceptăm că Bonnard nu numai că nu a fost un urmaș servil al preceptelor impresioniste ci și faptul că a fost
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
de cărți de credit sau de carnete de cec, ce Doamne-iartă-mă, puteam să câștig din maldărul asta de obiecte din lemn și tablă?”, se întreabă contrariată vedeta TV. Pașaportul românesc pare să conțină microbi periculoși Incidentul nu a fost unul singular pentru Mihaela Rădulescu. O pățanie similară, dar care a reușit să o întristeze și mai rău, s-a petrecut în Zurich, Elveția, când a vrut să închirieze o mașină. "Pașaportul românesc părea să conțină niște microbi periculoși, cam așa-l
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
ca, ocupându-te de un scriitor și, în general, de un om ieșit prin talentul său artistic din rândurile celor de rând, să insiști critic asupra detaliilor biografice comune cu ale tuturor celor de rând, și nu asupra valorilor estetice singulare ale operei și asupra individualității profilului celui care a creat-o. Apoi, pentru că, chiar așa încifrată cum este și mai ales cum pare să fie, biografia lui Tudor Arghezi e, totuși, cel puțin parțial, descifrabilă. Nu prin documente de arhivă
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
Alexandru Vlad? Publicarea ei în colecția Fiction Ltd. a Editurii Polirom este în măsură să sugereze că este vorba despre un roman, chiar dacă -deloc întâmplător - tradiționala precizare lipsește de pe copertă și din pagina de gardă. Confesiunea apăsată la persoana I singular și multiplele semne ale unui cotidian cât se poate de concret trimit cu gândul la o scriere autobiografică (jurnal nedatat? memorii?), chiar dacă echivalența narator = Alexandru Vlad nu este una strict obligatorie, mai ales din perspectiva unui cititor deloc familiarizat cu
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție realismul critic și naturalist cu psihologismul, într-un discurs epic verosimil, controlat de o matură adecvare. În Steaua robilor, 1934, romanciera realizează o explorare singulară, puternică, adâncă și inconcesivă în (in)conștientul feminin din mediul burghez. Ea izbutește să îndepărteze orice ispită a literaturizării ori a schemelor paraliterare. Între noapte și zi, 1941, este romanul care dovedește că autoarei îi sporește dezinhibiția, aflată mereu în
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
și să profesionalizeze o trupă, menținând-o mereu în priză, sensibilă la experiențe artistice noi, moderne, cu apetit pentru performanță. Rememorez câteva momente de referință. Alexandru Dabija realizează, acum vreo doi-trei ani, un spectacol exemplar cu Trei surori. Formula adoptată, singulară în contextul regiei românești actuale, a fost una minimalistă, atât ca viziune, cât și ca scriitură, energiile textului cehovian însă nu au apărut defel diminuate, dimpotrivă, impresia lăsată a fost aceea de revigorare a lor din interior, investite fiind cu
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
ce ni s-a dat, - și sînt perfect conștientă de ceea ce afirm aici -, e o carte unică în literatura apărută în ultimii 18 ani în România. Nucleul inegalabil al romanului e, dincolo de fundalul politic cu care ne-am obișnuit, drama singulară a unui individ atipic; deci, nu atît drama minoritarului german, cît drama minoritarului uman; e lupta surdă a unui ins în căutarea unui limbaj care să-l facă înțeles de ceilalți. Un om care-și dă seama că nu poate
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
în multe formații depreciative, ca și cel de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
din volumul american Rereading se adaugă, mai probabil ca un tribut plătit tinereții decât ca o formă de patriotism literar, Craii de Curtea-Veche. Cum asta? S-ar părea că nici acestui bizar roman interbelic nu i se potrivește simpla, informativa, singulara parcurgere. O știm prea bine, am constatat-o pe pielea brăzdată a bibliografiilor și pe hărțile îngălbenite ale ruinelor bucureștene. Doar că Matei Călinescu își întemeiază adăugirea și pe un argument suplimentar, aproape memorialistic și aproape sociologic, decurgând din perioada
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
competiții care presupun alte dotări. Formulări nefericite care pot, pînă la urmă, să-i jignească pe cei în cauză. Vlad Ivanov, care, împreună cu Crina Mureșan, duce spectacolul "Elisaveta Bam", care face o creație remarcabilă pînă la cel mai mic detaliu, singulară, deocamdată, în peisajul nostru teatral este nominalizat pentru Ivan Ivanovici al său la categorie "rol secundar". Eroare regretabilă, care mi-a lăsat un gust teribil de amar. Reacția juriului la decizia exemplară a lui Vlad Ivanov de a se recuza
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
echivalent în nici o tradiție: unde mai poți întîlni un Monteverdi, un Bach sau un Mozart? Prin muzică, Occidentul își dezvăluie chipul și atinge profunzimea. Dacă nu a creat o înțelepciune, nici o metafizică numai a lui, și nici măcar o poezie absolut singulară, în schimb în creația muzicală și-a proiectat întreaga originalitate, rafinamentul, misterul și capacitatea de inefabil. Fără muzică, Occidentul n-ar fi produs decît un stil de civilizație oarecare, previzibil". Strașnic semnal de alarmă, mai ales că producția sonoră savantă
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
am putea vorbi de un umor negru, în orice caz de o priveliște suveran ironică, pe măsură ce evadează în absurd și fabulos, o caracteristică a acestor proze de vie gratuitate, trădând un maestru al baghetei. Ca într-un concert, piese de singulară factură acceptă, în continuare, altele de copioasă popularitate, întru dezvăluirea tuturor posibilităților virtuozului. Cel puțin Plecarea generalului este un recital de-a lungul celor patru anotimpuri ale unui clasic nomenclaturist, căruia nici una din notele clasei sale nu-i lipsește, cu
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
a reprezentat un eveniment editorial, așa cum ar fi fost de așteptat date fiind statura poetului și caracterul inedit al acestor pagini. În fond, era și este vorba despre unul dintre cei mai importanți și mai originali autori români postbelici, un singular oniric geometru în literatura noastră neomodernistă. Se pot număra două-trei cronici de entuziastă întâmpinare, care dau însă - privind retrospectiv lucrurile - impresia unei compensații artificiale. Epitelele și hiperbolele unor critici de obicei reținuți, precum Mircea Iorgulescu sau Ion Simuț, distonează cu
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Aproape magnetic și pe toate liniile de forță, concomitent. O dată cu seria - auctorială și tematică - începută de Cartea Românească prin Trădarea intelectualilor. Reeducare și prigoană, sporul de vizibilitate a dus, în cazul Anei Selejan, la consolidarea unei imagini de incontestabil - și singular - specialist în domeniu. Ea pare a fi vag precedată de bogatele investigații ale lui Eugen Negrici și continuată, cu pași egali, de debutul proaspăt al Alexandrei Tomiță. Lăudabile prin dimensiuni, pe deplin altruiste și - fără cel mai mic dubiu - bine
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
procesul evaluării rămânea - ca în vremurile bune - unul impresionist. Nu lipsit de impurități și de zgură, nu pe deplin individual, nu articulat ca act de inteligență, dar impresionist. Făcut, e drept, după ureche și legitimat de raportarea la o etică singulară și intens politizată. E doar un exemplu marginal de observație pe care Literatura în totalitarism o prilejuiește și o determină, dar pe care nu o face. Luată, astfel, ca reper și ca mediator al contactului cu un corpus de texte
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
lesnicioasă, după criterii estetice, a unor cunoștinte mai mult sau mai puțin neutre reprezintă culmea putinței lor discursive. Pe scurt, Ion Papuc nu scrie ca să placă, ci ca să transmită ceva. Al doilea motiv pentru care Ion Papuc face o figură singulară în rîndul colaboratorilor de la Convorbiri literare e acela că gîndirea lui este statornic îndreptată împotriva mentalității dominante; într-un cuvînt, împotriva a tot ce înseamnă corectitudine politică, multiculturalism și toate metamorfozele deghizate ale gîndirii de stînga. În fond, onestitatea unui
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
la domeniul imund în care aceasta a forat - și curajul de a expune o temă de cercetare peste măsură de actuală, cu implicații morale nu întotdeauna ușor de defalcat, cu verdicte adesea dureroase, sunt două calități esențiale. Fără de care hotărârea - singulară între cei ce s-au pronunțat pe această temă - de a nu-i acorda eruditului Edgar Papu prezumția de nevinovăție ar fi sunat nepotrivit. Seriozitatea și temeritatea Alexandrei Tomiță mă conving. Înclin să-i dau dreptate ei și să felicit
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
a autopredestinat astfel prin pseudonimul ales. Ana - prenumele, din folclorul autohton, al unei femei legendare, care consimte să se sacrifice. Și Blandiana - numele comunei în care i s-a născut mama. Pseudonimul este resimțit de ea însăși ca un nume singular până la alienare.) Mistica animistă a scrisului devine modul adecvat de a adeveri viața. Este fundamentală aici transformarea intențională dinspre scriitor spre operă. Mărcile recunoscute în cele două ipostaze, biografică și artistică, urmează calea de la luciditate, alienare uimită și plăcută, spre
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]