1,035 matches
-
procedura de judecată. Ea poate fi orală sau scrisă, deosebire marcată de petent atunci când afirmă că a dat jalbă „prin răvaș“. O jalbă poate fi însoțită de o contra-jalbă, adică plângerea făcută de partea acuzată. Drumul unei jalbe este destul de sinuos; ea nu ajunge direct pe masa de analiză a tribunalului ecleziastic, ci jelbașul trebuie să negocieze cu logofătul cancelariei pentru a-i fi primi tă sau pentru a „trece peste rând“. Ea singură nu poate niciodată să ofere și finalitate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
japoneze, Debussy dă glas unei noi concepții ornamentale de structurare a discursului, reflectată în natura arabescurilor decorative și rafinate ale Pagodelor, figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonoră evident amplificată în raport cu straturile inferiore; concomitent, aceeași opțiune de limbaj poate deține o funcție vitală la nivelul viziunii conceptuale, reflectând aspectul arhitectural al pagodelor, în care dimensiunea echilibrată a bazei asigură o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
forma clasică a unei sarabande lente, în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu funcția lor pur-decorativă, frecvența anticipațiilor (măsurile 14 - 19), răspunsurile tematice la cvinta perfectă superioară (măsurile 1
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
incidența razelor de lumină ce străpung suprafața frenetică a apei. Luminozitatea tabloului devine aproape imaterială, în timp ce rafinamentul artistic derivă din capacitatea creatoare de a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea precizie remarcabilă, precum și eleganța grațioasă ce caracterizează prin excelență tehnica stampelor japoneze. Indicele ridicat al nivelului de tempo Animé ( ) determină percepția acestei piese ca punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cântece ecoseze), La fille aux cheveux de lin trezește în noi amintirea candidă și senină a adolescenței, iar furia apelor răscolite își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a doua secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă adăugată (cu unica excepție a acordului de re# micșorat); evoluția paralelă a acordurilor celor două planuri superioare; secvențarea descendentă prin același interval de cvartă perfectă (unitate intervalică decupată din linia melodică a temei - măsura 3); sensul evoluției, precum și linia sinuoasă a secvențării constituie metafora sonoră a fluctuațiilor și mișcărilor circulare ale frunzelor în cădere; pedala armonică a sunetului la; menținerea aceluiași nivel de dinamică redusă (pp). Pedala de rezonanță va însoți valoarea de durată a pedalei armonice de pe sunetul la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunii centrale se afirmă în planul median al discursului. Mersul treptat al acestuia confirmă preferința lui Debussy pentru intervalele mici (cel mai mare interval constitutiv al acestuia este cvarta perfectă). Linia melodică a acestor noi idei tematice prezintă același aspect sinuos (simbol al plutirii), amplificat de caracterul variat al ritmurilor evoluției. Astfel, la acest nivel al limbajului sonor, se disting multiple elemente comune (formula ritmică punctată, inversarea formulei de , sincope egale și inegale) cu expresia ritmico melodică a temei principale. Această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestui dans cubanez (de origine spaniolă). Însoțite aproape continuu de ostinato-ul ritmului de habaneră, melodiile însuflețite de pasiune, dar și cele lirice pline de langoare 197 vor fi întrerupte adesea de scurte intervenții cu figurații de chitară sau melisme sinuoase, care amintesc aceeași origine vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato afirmat cu impulsivitatea dezlănțuită a unui temperament vulcanic ne introduce în mijlocul unei atmosfere înfierbântate de pașii energici și apăsați ai dansului de habanera. Armoniile stridente și incitante ale cvintelor perfecte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fa major) prin inflexiuni modulatorii succesive () ce desfășoară o înlănțuire de armonii cu septime. Printr o repetiție insistentă a micro-unității anterioare, discursul măsurii 26 (microunitatea h’ ) va realiza o tranziție fluentă spre episodul următor ce debutează cu o linie cromatică sinuoasă, concepută într-un atac molto stacc. Opțiunea de limitare a evoluției discursului la o singură voce melodică confirmă intenția compozitorului de a atrage atenția asupra unei imagini conceptuale inedite, un posibil număr de jonglerie al clovnului ce își controlează mișcările
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
închipuiri de-o clipă, apare în scurt timp „contrazisă” printr-o învăluire produsă de bruiajul sonor al secundelor suprapuse (Retenu). Tema dansului propriu-zis scintillant, doux (scânteietor, blând), ce apare o dată cu revenirea tempo-ului inițial (au mouvement), afirmă un motiv tematic sinuos redus doar la spațiul limitat al unei măsuri. Asimilarea sa ulterioară ca element distinctiv al afirmației tematice va fi generată de accentuarea pregnanței prin repetiția insistentă, dinamizarea ritmică și frecventa inserare a secundei mărite. Caracterul palindromic al unității motivice plasate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spune, succes. Prea puține recenzii și, în afară de articolul lui R. Lalou din Les Nouvelles Littéraires, publicate prea târziu; cartea dispăruse din librării” - cf. Jurnal I, 2 septembrie 1957. O mărturie recentă din partea unui mare indianist francez se poate alătura acestei sinuoase biografii a receptării romanului lui Eliade în cadrul lumii academice: „Am fost, la vremea lor, un lector atent al lucrărilor lui Eliade - am citit și aproape tot ce s-a tradus în franceză din opera sa literară; există câteva nuvele fascinante
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
se ignoră ca și cînd s-ar afla mai jos, pe o pantă și pe cealaltă, adică mai îndepărtați în trecut și în70 ceea ce nu mai este trecut sau, altfel spus, în puncte mai îndepărtate unul de altul pe linia sinuoasă a timpului. Acest tablou nu este întru totul exact. Văzute de departe și în ansamblu, dar mai ales văzute din afară, contemplate de un spectator care nu face parte din grupurile pe care le examinează, faptele se lasă grupate astfel
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
curs aproape rectiliniu, canalizat, permanent dragat și întreținut pentru navigația navelor de mare tonaj (maritime), ceea ce-i conferă calitatea de braț maritim; transportă anual 18% din volumul de apă. - Brațul Sf. Gheorghe, orientat spre sud, sud-est, cu un curs relativ sinuos, transportă 22% din volumul de apă. La gura de vărsare formează insulele Sacalin, considerate începutul apariției unei delte secundare. În ultimii ani, pe brațul Sf. Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
atunci cînd vor fi finalizate și publicate Dicționarele/ Tezaurele toponimice regionale. A se vedea, pentru edificare, mul titudinea de informații și argumente din domeniul toponi miei, dialectologiei și lingvisticii romanice aduse de V. Frățilă în sprijinul reconstituirii drumului îndelungat și sinuos al toponimelor menționate (și al apelativelor de la care s-au format) din epoca latină pînă în limba romînă modernă. Stratul următor, cel slav vechi, este nu numai bine reprezentat cantitativ, dată fiind suprafața întinsă și durata lungă a conviețuirii slavilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
țara al cărei nume este“. Nașterea și evoluția toponimului Ardeal nu poate fi cunoscută în profunzime prin simpla deducție lingvistică a formanților actuali și a limbii cărora le aparțin aceștia, ci e nevoie de studierea genezei toponimului, a procesului, uneori sinuos, de toponimi zare (prin extensie, transfer, adaptare, traducere, etimologie populară etc.), pentru care lingviștii trebuie să colaboreze strîns cu geografii și cu istoricii. Argeș Este numele unui rîu, afluent de stînga al Dunării, lung de 350 de kilometri, și al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându-se observa în interior larvele și dejecțiile rămase în urma hrănirii. Restul țesuturilor care nu sunt afectate de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor. La suprafața frunzelor, galeriile au culoarea cenușie, sunt transparente, putându-se observa în interior larvele și dejecțiile rămase în urma hrănirii. Restul țesuturilor care nu sunt afectate de atac
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
omenești, plecând de la evoluția unui tânăr artist însetat de ideal, într-o lume degradantă, situată cronologic pe la 1600. Cu Recviem rustic (1973) prozatorul se înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal de primăvară, volum de poeme inedite (cu o prefață de Gina Hagiu, sora poetului). Cele două cicluri - Constelație ciudată și Răzvrătire în alb - refac în bună măsură un traseu liric sinuos, din care nu lipsește nici „ulița copilăriei”, regăsită cândva într-o carte pentru copii, Desemne pe sticlă (1983). Spirit boem, H. a fost mai bine de trei decenii o figură pitorească în viața artistică a Bucureștiului. A iubit muzica, teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
model non-linear) de nivelul de dezvoltare economică a acelei țări, aproximat prin PIB. În figura 2.2, poziția investițională netă, înțeleasă ca diferență între investițiile străine în țară17 și investițiile în străinătate ale firmelor din acea țară18, urmează un traseu sinuos, determinat de evoluția PIB (desigur, se face presupunerea că, pe termen lung, PIB crește). În prima etapă sunt doar investiții străine în țară, dar și acelea relativ puține, din cauza diferitelor bariere instituționale sau investiționale. În a doua etapă se intensifică
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]