496 matches
-
se adaugă un sistem de miofibre arciforme răzlețe, perpendiculare pe miofibrele circulare, ancorate de partea anterioară și posterioara a inelelor fibroase atrioventriculare și fibre spiralate localizate în jurul venelor mari, având rolul de a împiedica refluxul sângelui în acestea în cursul sistolei. - Miocardul ventricular atinge grosimea de 5 mm la ventriculul drept și de 10-12 mm la cel stâng. Se compune dintr-un start superficial, care pe fata anterioară pleacă de la inelele fibroase atrioventriculare, coboară oblic spre vârful inimii, unde prin torsionarea
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ȘI INERVAȚIA INIMII [9] Arterele coronare Inima este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fibrilația atrială (22% versus 15%). Toate modificările între cele două categorii de vârstă au atins nivelul semnificației statistice (5). La pacientul vârstnic există o scădere importantă a umplerii diastolice precoce, din cauza alterării funcției de relaxare ventriculară, ceea ce determină creșterea importanței sistolei atriale. Astfel se explică scăderea toleranței fibrilației atriale și scăderea adaptării la efort la această categorie de vârstă. Bronx Longitudinal Aging Study a fost un studiu de cohortă prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 10 ani, inițiat cu scopul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; - în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful unghiei prin exercitarea undei ușoare presiuni pe vârful ei este cunoscută ca și puls capilar - semnul Lebert și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ales la femei după vârsta de 50 de ani fiind periodică în crize acompaniate de cefalee temporală nocturnă, febră, grețuri și vărsături. Semnul Oliver-Cardarelli-Mac Donnel - coborâri ritmice ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; - pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroen-teroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
precum și posibilele zgomote de etiologie venoasă. Auscultația directă pentru punerea în evidență a modificărilor hemodinamice ale fluxului sanguin se efectuează direct la nivelul arterelor carotide, temporale, brahiale, renale, aortei abdominale, iliace, femurale și poplitee. Suflurile au intensitatea audibilă maximă în timpul sistolei, cu o posibilă extensie și în protodiastolă, fiind de intensitate variabilă care depinde de diametrul vasului afectat, având o configurație „crescendo - descrescendo”. Pentru determinarea localizării suflului, examinatorul trebuie să stabilească cel mai proximal loc de auscultație de-a lungul segmentului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
metode au aplicabilitate restrânsă atât din punct de vedere a prețului de cost, al informaților furnizate cât și a necesarului de aparatură sofisticată. Măsurarea diametrului aortic prezintă un grad de variabilitate în funcție de locul de măsurare, momentul revoluției cardiace (variabilitate în sistolă/diastolă) de vârsta pacientului examinat. Cea mai dificilă problemă este constituită de lipsa posibilităților de diferențiere clară între pereții aortei și structurile retroperitoneale din vecinătate, ceea ce determină frecvent erori de apreciere. Aspectul ultrasonografic este deosebit de important pentru selectarea procedurii diagnostice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în proteză. În fine, se efectuează anastomoza distală cu aorta ascendentă distală, crosa aortică inițială (anastomoză bizotată) sau o proteză utilizată la înlocuirea crosei aortice. Principalul neajuns al acestei tehnici constă în aceea că atunci când valva aortică este deschisă (în sistolă) cuspele aortice vin în contact cu peretele protezei vasculare utilizate la înlocuirea aortei ascendente. Acest contact poate determina în timp uzura și lezarea cuspelor valvulare aortice. Pentru a evita această problemă s-au imaginat o serie de tehnici adjuvante. O
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pentru a se acorda cu creșterea debitului cardiac, întrucât extracția de oxigen este aproape la nivel maxim. De aceea, stenozele coronariene care limitează fluxul produc ischemie. Cea mai mare parte a fluxului coronarian are loc în diastolă, mai puțin în sistolă datorită presiunii intraventriculare stângi ridicate generate în timpul sistolei care comprimă vasele coronare - compresiune extravasculară. Se instalează un gradient de presiune intramiocardic: presiunea subendocardică se apropie de presiunea intra-ventriculară, iar presiunea la nivelul epicardului este aproape de presiunea atmosferică. Un debit
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
întrucât extracția de oxigen este aproape la nivel maxim. De aceea, stenozele coronariene care limitează fluxul produc ischemie. Cea mai mare parte a fluxului coronarian are loc în diastolă, mai puțin în sistolă datorită presiunii intraventriculare stângi ridicate generate în timpul sistolei care comprimă vasele coronare - compresiune extravasculară. Se instalează un gradient de presiune intramiocardic: presiunea subendocardică se apropie de presiunea intra-ventriculară, iar presiunea la nivelul epicardului este aproape de presiunea atmosferică. Un debit coronarian redus prin stenoze afectează fluxul sanguin subendocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
infarctizată precum și în miocardul din vecinătatea infarctului sau la distanță de acesta. Morfopatologii definesc AVS ca zonă ventriculară stângă cu perete subțiat, caracterizată prin cicatrizare și fibrozare tisulară. Cardiologii definesc AVS ca o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aspect bifid - difazic în DI, AVL, V1) - supraîncărcare AS; - Semne de HVD: R în V1 + S în V5 > 10,5 mm; S adânc în DI, AVL; - Bloc de ramură dreaptă; INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu sistolic apical (holosistolic) „în platou”, „în bandă” (fig. 9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei; - în caz de insuficiență ventriculară stângă se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
câmpuri pulmonare clare. - Ecocardiografie: valve îngroșate, cu deschidere redusă, aspect de dom; AD dilatat; Doppler: jet turbulent cu viteză crescută în VD în diastolă; - Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă: unde „a” foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Cateterism cardiac drept: măsurarea gradientului de presiune transstenotic și aria stenozei; - Jugulogramă: unde „a” foarte ample (sistola atrială) [10, 20]. INSUFICIENȚA TRICUSPIDIANĂ Insuficiența tricuspidiană se definește ca trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din VD în AD în sistolă, datorită afectării integrității aparatului tricuspidian. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN OBIECTIV - Inspecție, palpare, percuție: - Vene jugulare turgescente și pulsatile (puls venos accentuat în a doua jumătate a sistolei ventriculare); - Reflux hepato-jugular; - Edeme periferice, ascită în forme severe; - Subicter/icter; - Cianoză periferică uneori; - Cardiac: -pulsații vizibile parasternal în sp. ic. III-IV; -matitate precordială mărită - HVD. - Abdomen mărit de volum - hepatomegalie precoce, foarte pronunțată, uniformă, regulată, cu pulsatilitate sistolică - Auscultație
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
însoțit de freamăt cu iradiere spre clavicula stângă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG și examen radiologic - hipertrofie VD, bombarea arcului arterei pulmonare, transparență pulmonară crescută prin irigație pulmonară scăzută; - Ecocardiografie: eco-Doppler - jet turbulent cu viteză crescută în trunchiul arterei pulmonare, în sistolă; - Cateterism cardiac drept: precizarea gradientului transstenotic; - Angiocardiografie: localizarea stenozei. INSUFICIENȚA PULMONARĂ Insuficiența pulmonară se definește ca lipsa de închidere ermetică a orificiului sigmoidian pulmonar, în timpul diastolei, producându-se un reflux de sânge din artera pulmonară în VD [10]. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
are intensitate de gradul 4/6-5/6, cu propagare în toate direcțiile, însoțindu-se de obicei de freamăt; - se accentuează în poziție genu-pectorală sau în inspir forțat. DSV mic prezintă un suflu protosistolic care se termină în treimea medie a sistolei, uneori se poate asculta un suflu mezosistolic de ejecție datorită fluxului sanguin crescut la nivelul valvelor pulmonare. Zgmotul 1 de obicei nu este modificat când shunt-ul este mic, fiind accentuat în caz de DSV mare. Zgomotul 2 este adesea palpabil
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată. Reprezintă expresia auscultatorică a modificărilor anatomice (îngroșarea seroaselor, depunere de fibrină, false membrane). Este un zgomot superficial și aspru, se aude mai bine mezocardiac sau la focarul tricuspidian, se aude și în sistolă și în diastolă. Are caracter fugar, trecător, variază de la o oră la alta și în funcție de poziția bolnavului. Investigații paraclinice [10] Electrocardiograma Modificările electrocardiografice care apar frecvent în pericardite sunt modificările de fază terminală și tulburări de ritm. Pericardul neavând activitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]