2,989 matches
-
care s-au publicat, la trecerea sa într-o altă lume, constituie, desigur, un moment important, de unde trebuie să înceapă lectura și relectura operei literare și teologice, spre o mai dreaptă receptare critică și estetică, precum și pentru o mai adecvată situare a acesteia în evoluția literaturii naționale. Literatura epistolară a lui Valeriu Anania, bogată și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o reală valoare în ceea ce privește itinerariul său literar și teologic în anii grei și insuportabili ai unui comunism, de cea
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Streinu le privește cu calm dar nu cu placiditate sau resemnat. Caută mereu, ca și în eseurile consacrate literaturii, cauze și mobiluri, o logică a evoluției, un sens. Era de așteptat să procedeze astfel adeptul nedezmințit al analizelor și al situării la centru, poziția cea mai profitabilă totdeauna pentru cine vrea să înțeleagă ceva din ce se întâmplă și, înțelegând, să iasă în câștig. Chiar și pentru partide este profitabil centrismul, crede Vladimir Streinu, nu doar pentru indivizi. Conservatorii sau liberalii
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
folosirea unei proceduri de comunicare pentru a lua o decizie, conceperea unui model al interacțiunii în situație) descriu aspecte ale oricărei interacțiuni sociale. Ele se referă la trei moduri tradiționale de a practica interpretarea, referitoare la persoane, texte și situații”. Situarea adecvată a omului în societate e condiționată de „lectura” și de „interpretarea” scenariilor realului. Desigur că nici orizontul teoretic general, nici ideile de forță ale studiului lui Ioan Pânzaru nu sunt cu totul personale și autorul nu face nici un secret
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
fi edificate pe un ansamblu de informații datate. Cu adevărat impresionante în volum sunt, însă, materialul empiric menit să ilustreze conceptul de interpretare, precum și mobilitatea argumentelor. Din moment ce interpretarea e scoasă din sfera de acțiune a textului și devine mecanism de situare la nivelul realului, Pânzaru e nevoit să exemplifice mereu cu scenarii și fapte semnificative extrase din realitatea imediată. De la cele mai banale replici sau fapte până la codificări specializate ale realului (dialogul dintre doi soți sau dintre doi diplomați, lectura unui
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
bibliografia realizează mai întâi o amplă panoramă a biografiei scriitorului („Reperele biografiei”), urmărită în detalii, de la naștere, în contextul familial și al satului natal, pentru ca apoi să parcurgă, pas cu pas, în acumulări de date, evoluția etapelor întregii vieți, cu situarea acestora în momentele specifice ale istoriei sociale, culturale, politice etc. ale veacului pe care l-a traversat și implicit ale țării. „Reperele operei” ocupă, cum era firesc, spațiul cel mai întins al repertoarului, cu menționarea tuturor volumelor originale, în ediții
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
chiar și de amantă se văd suspendate), fără a accede propriuzis la un altul. Existența ei în interiorul grupului o destinează inevitabil unui anonimat („les sans nom”)4 pe care nu are cum să-l depășească. Pe fundalul acestei dificultăți de situare, caracteristica scriitoarelor de la Sburătorul o face, mi se pare, un complex al secundei 5. O serie întreagă de mărturii ni le arată pe femeile din jurul lui Lovinescu preocupate de concurența masculină, evocând necontenit inferioritatea lor simbolică. Întrebată de un reporter
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
Irina Petraș Mariana Gorczyca, Parcurs, roman; postfață de Ovidiu Pecican, text escortă de Varujan Vosganian, Cluj Napoca, Editura Eikon, 2013, 194pag. Pentru Mariana Gorczyca, și viața, și literatura înseamnă prospectare alertă de teritorii, situări în spațiul social și livresc, relaționări picante și imprevizibile („mă conectez, relaționez, călătoresc, locuiesc...”). Am remarcat la cărțile sale succesive zborul - când planat, când în opturi sincopate - cu o referire flexibilă și personalizată la contexte și conjuncturi de tot felul
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
n-avea astâmpăr”. M.G. are pasiuni de cartograf și arpentor, paranteze de sociolog și dascăl, nu de pictor peisagist ori portretist. Cum arată personajele nu e de primă importanță, nici lucrurile „nu vorbesc” sau, oricum, nu sunt guralive. Importante sunt situarea, harta pe care evoluezi de bună voie ori împins de condiționări exterioare și relaționărilede care ești în stare. Acestea din urmă pot oricând ignora curgerea firească a orelor, dar întoarcerile nu sunt nici nostalgice, nici sentimentale, ci relansatori în partida
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
de vin sau de whisky, reporterul Mediafax mi-a cerut, la cald, o declarație de învingător. Iată ce a transmis lumii, în numele meu, agenția de presă...” Sigur, ar fi de comentat perceperea eronată a realității (vezi, „declarație de învingător”) și situarea enormă și deformată în cadrul acestei realități a celui ce face declarația (vezi, „iată ce a transmis lumii, în numele meu, agenția de presă...”): ele ne duc cu gândul spre tipologia unui dictator de jucărie. Dar, dincolo de aceste aspecte, e de stăruit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
Marile Eleusii (1971) până la desprinderea din Starea bizantină, și de aici la deschiderea către experiment din Ronsete (1995) și Ziua cenușii (2000). Îndrăznesc să spun că această antologie ne oferă șansa unei radiografii pertinente a poeticii echinoxiste și, astfel, a situării grupării într-un context istoricoliterar. Cel al anilor ’70, când se consumă ultimele energii ale neomodernismului, în avanpremiera mutației pe care o va produce generația optzeci. Mai întâi, evoluția poeziei lui Horia Bădescu demonstrează că întemeietorii echinoxismului nu au văzut
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
pricina. Așa s-ar putea înțelege că deasupra individului e numai colectivitatea - realitate, încă o dată, deja prezentă subtil în chiar acțiunile eroului. Și că destinul lui Georgian e doar un pretext. Miza prozei lui Ioan T. Morar stă în ambiția situării eroului în magma evenimentelor istorice, mereu în preajma actorilor cu rol decisiv în fabricarea Istoriei. E un model girat de șaizeciștii noștri, cu performanțe de netăgăduit. Uneori însă, în Negru și Roșu suma de coincidențe rezultate e supărătoare. Nu doar Antonescu
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
că este vorba de tabuuri etnopsihologice ori sexuale, fie de resentimente religioase, jocuri strategice la două capete, puseuri xenofobe, rasiale sau paricide (în efigie)”. Tehnica la care recurge adesea istoricul literar e aceea a corelațiilor, a asocierilor, a recontextualizărilor și situărilor „față în față” a unor scriitori (Eliade și Mihail Sebastian, de pildă). Toate acestea ne conduc la imaginea unei literaturi cu un relief contorsionat, în care luminile și umbrele, zonele de mister și cele de apolinism se întretaie, iar cuvintele-cheie
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
insectar care țintuiește simptome ale realității incongruente, în al doilea. Adaug Angelus, cartea Ruxandrei Cesereanu. Întrebarea care introduce artificial insolitul: „Și dacă, într-o bună zi, trei îngeri s-ar pogorî peste oraș?” convoacă o varietate de profesiuni, vârste, atitudini, situări, ideologii, prejudecăți, reacții. Vezi și Dan Lungu, Raiul găinilor. Șeherezada. O variantă de defragmentare pe dos, la aceeași Ruxandra Cesereanu. Se mizează totul pe cumul de povești și formule epic-existențiale. Vezi Nașterea dorințelor lichide, inventar nestăvilit, numărând, cu vibrație limitată
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
model pentru această manieră comodă și apetisantă de defragmentare prin fragment, cartea lui Péter Esterházy, O femeie). Și în Un singur cer deasupra lor fresca e pictată pointilist, cu nuclee epice autonome, încercând să înregistreze diversitatea de atitudine și de situare față de un anume regim. Istorii personale. În Acasă, pe Câmpia Armaghedonului (romanul Martei Petreu) avem de-a face cu o maturizare a scriitoarei, un fel de instalare în chiar personalitatea sa hărțuitoare de sine. Platoșa textuală („Biografia - cea dorită deci
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
alineate, care curge, năvalnic, acumulând aluviuni cu ingrediente punctiforme, importante, însă, pentru mersul ficțiunii. Aici descoperim și ușoara „capcană“ - căci se impunea una, la asemenea pact narativ „pe față“ - întinsă de interglosator, pentru că trecerea cu vederea a unui detaliu afectează situarea în „departele“ textului. E un mod, ingenios, respectiv eficace, ieri și azi, de a menține trează conștiința receptorului, instigat la navetă între idiomuri, elemente de volte-face și surprize diverse, în special aparente. Un merit al procedurii chiar aici l-am
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
e simpluță. Dincolo de faptul că mulți oameni au murit în decursul istoriei pentru o bucată de pânză, un drapel, de exemplu, observația înseamnă că neglijăm forța simbolurilor. Voalul integral, străin majorității musulmanilor, este impus femeilor de doctrina salafistă și preconizează situarea acestora într-o poziție de inferioritate incontestabil medievală.” À bon entendeur salut!
Voalul salafismului integral () [Corola-journal/Journalistic/3211_a_4536]
-
secolului XX, ori cu o voce depășită, recitînd la nesfîrșit același text retoric plin de locuri comune? A doua ipoteză tinde să prevaleze la comentatorii din ultimul timp, fie că o fac explicit sau doar aluziv. Pentru mulți dintre ei situarea înaltă a poeziei lui Philippide ar fi rodul unei inerții critice. Mare poet sau retor depășit de vreme? În fața noastră stă un autor de factură specială, izolat nu doar în ambianța poeziei interbelice, ci și în contextul larg al poeziei
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
analizarea configurației spațiului urban 7. Vom mai discuta, de altfel, într-un viitor capitol, despre transformarea percepției sub imperiul deplasării și vitezei 8; fie că vorbim despre automobil sau tren, tramvai sau autobuz, despre pasivitatea pasagerului sau implicarea sa, despre situarea sa în spațiul vehiculului aflat în mișcare sau în afara acestuia 9, un nou set de emoții și senzații ia naștere odată cu implementarea noii infrastructuri, iar impactul acesteia asupra psihologiei personajului, ca și asupra organizării spațiului narativ nu e deloc neglijabil
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
îl implică emoțional, evocându-i o ipostază de-acum uitată a existenței sale, de care acesta încearcă să se elibereze definitiv. Delimitarea precisă a intervalului geografic ce îi trezește repulsia, acutizându-i sentimentul ratării și lipsei de speranță, ne permite o situare exactă a acestuia pe harta atașată: „în cartierul care începea la stația Mătăsari și se sfârșea în strada Călărași” (s.m.). Indiciile topografice permit de asemenea situarea fără echivoc a segmentului chiar pe linia tramvaiului 14, în descriere fiind menționată ca
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
ce îi trezește repulsia, acutizându-i sentimentul ratării și lipsei de speranță, ne permite o situare exactă a acestuia pe harta atașată: „în cartierul care începea la stația Mătăsari și se sfârșea în strada Călărași” (s.m.). Indiciile topografice permit de asemenea situarea fără echivoc a segmentului chiar pe linia tramvaiului 14, în descriere fiind menționată ca punct de reper - sau, mai bine zis, nod - stația Mătăsari (aflată la întretăierea străzii omonime cu bulevardul Pache Protopopescu, punct în care, așa cum am văzut, se
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
la minimum și devine, adesea, simplu pretext. Un „indice” al acestei evoluții: Bărăganul indicat explicit în volumul de debut (Ningea în Bărăgan) apare înlocuit, la un moment dat, cu spațiul de generalitate simbolică al „Balcaniei”. Perfect creditabilă mi se pare situarea centrului de greutate al povestirilor asupra imaginarului prin excelență magic al inocenței copilărești din „poveștile lui Bănică” (mai ales Caii albi din orașul București); „revoluționarea” acestui tip de literatură de către Fănuș Neagu prin amintitul personaj-copil e probată în pagini de
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
dodată s-ar aprinde/ În general incendiu și cataclism de flăcări/ Ar arde ș-ar reduce progresul în cenușă?" Pentru un minim confort interior, refuzăm să ne închipuim o asemenea contra-utopie neagră... Prin frecventarea clasicilor, putem obține, iată, o lucidă situare în prezentul imediat. Lirismul vizionar al lui I. Heliade-Rădulescu își afirmă viabilitatea, dincolo de logica internă a structurilor expresive. Să căutăm justa măsură între perfecțiunea atemporală a formelor și actualitatea coerentă a mesajului. Căci, în ultimă instanță, Orfeu mai cîntă și
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
cu "ce-ar fi fost dacă". Portretele, povestirile, evocările, confesiunile, scrisorile și, nu în ultimul rînd, arhiva fotografică reprodusă în Măsura urmelor restituie o afectivitate intensă care își apropie, deopotrivă, analiza, reconstituirea istorică, informația literară, judecata de valoare și de situare, dar și anecdota, ironia și lirismul. Locul lui Paul Miron? "Și iarăși am cugetat și am văzut că locul meu în asemenea vremuri prăpăstioase e în turmă". Scopul lucrării sale literare, științifice, sociale, politice? "Întărirea și biruința ideii românești în
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
critic și nici ceea ce se numește criticfiction, venind, în schimb, cu anvergura, rigoarea și responsabilitatea academică pliate pe nevoia comunicării și a prizei la text, Ion Pop își transmite, fără îndoială, dacă nu "aventura propriei scriituri", măcar un mod de situare în lume, implicînd ca imperativă o anumită rațiune de a fi. Faptul e valabil atît pentru cartea invocată ceva mai devreme, cît și pentru cel de-al doilea volum apărut în 2001, Gellu Naum. Poezia contra literaturii (Editura Casa Cărții
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
experiențe interioare, sau chiar ca o pură virtualitate. Deși, la prima vedere, toți fac peisaj, în realitate, în primul caz, în acela al trediționalismului propriu-zis, pictorul consemnează doar și se supune unui dat ,,obiectiv", în vreme ce în ultimul caz, acela al situării lucide, el își domină modelul, proiectează asupra lui conștiința propriilor acțiuni și îl reorganizează ca într-un ceremonial proaspăt al creației. Chiar dacă, uneori, diferențele de percepție pot părea minimale, diferențele de fond sînt uriașe. Iar această diferență nu măsoară atît
Peisajul, experiență spirituală (simpozionul de la Ipotești) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11102_a_12427]