504 matches
-
cu inundațiile fură ajutoarele și-și face el vilă! nu mai intrăm în Uniunea Europeană, cam cînd mergem la bilete? stau și eu așa, o gară imensă, se anunța cînd vine autobuzul cutare, televizoare peste tot! polițistul în civil după celălalt, slăbuț, te mai împiedici o dată, scriu pe genunchi, alienata iese, prin sticlă pașii furișați cu care se întoarce, spectacolul stării mele pentru mine însămi, îi ziceți nebunie! da' Ceaușescu, la dubiță și la muncă! acum se duce să-i deie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la noră, fata în Franța, el s-a ținut de capul ei, se mărită cu franțuzul, ora 10,00 Tîrgu Neamț, mai e și Iustina pe aici, tot la teatru, la Tîrgu Mureș, trage din țigară, cît e ea de slăbuță, presa două reviste în culorile voastre, una pentru Monica Gabor pe copertă, în cotidian evreii continuă războiul, politica stres, Creangă în spatele bisericii, mătușa chiar dacă merge mai departe nu-i dau locul, sacoșă peste picioare, i-l dădusem unei femei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șapte, apoi omoară vacile, oile, caii, trebuie autorizație! vulpile, lupii, Florin-Iosif, bărbatul a murit, cu stomacul, ciroză, trei ani am stat împreună, are 25 de ani, Mărgineni, lucrează la oameni, și-a luat mobil, în casă cu bătrînul, fata prea slăbuță, o pierd prin pat! o lasă, n-am văzut-o, vrea mai grasă, Aurel fratele, ieri dimineață la spital, 48 de ani, l-a lăsat și a plecat în Italia cu copiii amîndoi, nimic nu-i trimitea, numai la mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca și cum l-aș fi văzut pe amicul meu în carne și oase. Nu. N-am vrut asta. Mi-a fost frică să nu revină cu intenții criminale... Ei, hai, mănîncă-le... să-ți mai crească burtica... Ai văzut cît erau de slăbuți? Doar piele și os! Niște copii, da, niște copii, insistă invizibilul Adrian. Culeg amărît fructele și chem un copil ca să ofer prada celor care au ratat "lovitura". Nu știu de ce, dar de atunci nu mă mai dau în vînt după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primăvara. Grâul l-au pus de astă-toamnă. Spuneau băieții că a răsărit și e frumușel, sunt ceva speranțe a se face bun. Stau mai slab cu mijloacele de arat. Baza lor e în două văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta cu ceva? - Le trebuiesc multe acareturi și multe dotări ca să fie cât
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Îmbrăcămintea ei dovedea că-i place să poarte haine bine potrivite după corp, după cum învățase el de la Emilia. Aceasta îl întreabă pe noul călător de unde vine și unde merge, probabil având și ea vreun elev pe undeva, și văzându-l slăbuț l-a întrebat de vrea să mănânce ceva. Săndel, fire rușinoasă a răspuns întrebărilor puse, negând faptul că iar fi foame, deși se gândea la drumul care-l are de străbătut până acasă. Femeia s-a uitat atent la el
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
un anumit număr de militari, armata de honvezi cu comandă proprie ungurească, spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata ungurească, în timp ce fratele meu a mers la armata austriacă. Pe front însă nu am luptat separat, armatele erau combinate. Ministru de război în vreme aceea era Tisza Pista. Capitala
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Când s-a întors acasă din detenție, a fost recunoscut doar de... câinele său, Roșca. (Ceea ce-mi amintește întoarcerea din pușcărie a Ioanei Orlea: în prag, bunică-sa a întrebat-o "pe cine căutați?") Farmacistul Beceanu scria și poezie (slăbuță!) și s-a bucurat de prietenia lui Sadoveanu, fraților Teodoreanu, Ralea, Sevastos, Ion Voicu... dar și de ura cretină a celor ce n-au știut să vadă într-o asemenea personalitate decât pe "micul exploatator proprietar de farmacie" și, automat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să mă stropiți. Clopotele să nu-mi tragă Dar din fluere să-mi cântați ; Tămâie să nu-mi aprindeți Cu tutun să m-afumați. Și pe cruce-așa să-mi scrie C-aici zace un student Săturat de băutură Și slăbuț la-nvățătură. Iar cântecul care urmează îl cântam prin anul 1953 la Academia militară cu o biată colegă a mea Virginia care a decedat de tânără. Din trista amintire, și acum îl mai fredonez cu drag dar și cu durerea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de copilași cam de zece anișori sau poate mai mult din Moldova unde era secetă și o foamete crudă. Nu știam din ce zonă a țării sunt, dar erau murdari bieții copii, plini de păduchi, râie și câte altele, nemâncați, slăbuți, și așa, i-am curățat, le-am asigurat îmbrăcămintea. Numai că, din când în când, câte un profesor al lor ne anunța : am primit telegramă - că telefoane pe atunci nu erau - că mama copilașului cutare a murit de tifos, care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și am plecat Cu gândul la acest câine nemâncat Care nici atât nu putea Să roadă o coajă de pâine. Ce păcat! Călina În anii trecuți a fost internată și Călina, de fiul ei. O femeie de 75-80 de ani, mărunțică, slăbuță, cu o vorbă caldă, domoală, îmbrăcată curat ca la țară, cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora le plăcea mahalaua și ironizarea omului cuminte. Lucrase vreo 30 de ani la spălat sticle, cu mânuțele ei mici și slăbuțe, avea bănuțul ei, și era mulțumită. Avea un fiu mare inginer, cu o funcție mare, era director general, și venea la noi la Cămin de-i lua pensioara, când îi plătea și căminul. Numai atunci îi aducea și câte ceva de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Bateria a III-a. Era ofițer în Comandament, un tip mai discret. Mai vizibil era instructorul cu propaganda, căpitanul Badea. M. M.: Îl știu pe Badea. S. B.: El era purtătorul imaginii partidului prin unitate. Era un tip mai comic. Slăbuț și puțin bâlbâit. Îl aveam pe locotenentul major Marinel (ținut la acest grad din motive de sănătate și pentru că a avut și niște abateri - prieten al lui Bachus) și cred că ei fuseseră colegi. Când îl prindea Marinel pe Badea
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în România și că și el ar fi fost reactivat. M. M.: Se poate. Dar a fost un om extraordinar, un om jos pălăria. Ca militar, că altfel nu-l știu. S. B.: Dar generalul Gheorghe Logofătu? M. M.: Cam slăbuț. S. B.: Marin Pancea? M. M.: Slab de tot. S. B.: Nicolae Caraman? M. M.: N-am auzit de el. S. B.: Nicolae Eftimescu? M. M.: Extraordinar. A fost șeful operațiilor Marelui Stat Major General. S. B.: Horia Opruță. M.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ales de mamă, e mai timpurie, cu atât perturbările apar mai devreme și gravează mai profund dezvoltarea personalității copiilor. Tulburările de personalitate la copiii mici din leagăne, cât și vârsta la care apar sunt: a. interes și putere de reacție slăbuțe care apar încă de la 8-12 săptămâni de viață ca și integrarea redusă în ansamblul comportamentelor; b. început de corienare care se manifestă printr-o utilizare diferită a pozițiilor așezate și culcate ale copiilor; c. neliniște, exigență în prezența persoanelor străine
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
la Secția Pediatrie a Spitalului Roman IV. Problematica socială a copilului 1. copilul este abandonat definitiv 2. starea de sănătate a copilului este dificilă 3. copilul nu întrunește calitățile pentru a fi adoptat 4. aspectul exterior este îngrijorător fiind foarte slăbuț 5. tatăl nu vizitează copilul 6. tatăl trăiește în relație de concubinaj cu altă persoană 7. familia are situație materială deficitară 8. mama copilului nu are un loc de muncă 9. copilul nu este recunoscut legitim de tatăl său 10
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
pe burtă, se rotește; - prezintă retard psiho-motor cognitiv ușor recuperabil, în cazul în care ar putea fi luat acasă. l. starea de sănătate: - în general este acceptabilă;sensibilitatea organismului îl face să nu tolereze bine hrana, motiv pentru care este slăbuț, 7 kg; - a fost internat la 8 luni, având bronșită; - a fost vaccinat AP + DTP. VI. Problematica socială a copilului - copil rămas orfan de mamă; - abandonat temporar în leagăn; - nu este dezvoltat suficient pentru vârsta de 1 an; - lipsa mamei
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
cuvintelor: soare, cântecul, strălucește, iarba, aripioara, Îndeamna. 2. Jocul Cuvinte cu Înțeles opus (Dacă nu-i așa, cum e?): mic - ......... harnic.............. gros - ......... frumos.............. 3. Jocul Găsește Însușirea potrivită (din paranteză): mama - ......... tata............. bunica - ......... ....bunicul............. (blândă, Înalt, bătrân, puternic, Înțelept, harnică, slăbuță, duioasă, gospodină). 4. Jocul Cuvintele Încurcate: Razele soarelui sunt mai ........ veseli Pasările călătoare pleacă În țările ..... palide Elevii merg spre școală ........ voioase Pe ogoare răsună glasuri ......... calde FIȘE DE LUCRU CLASA a Il-a 1. Găsește semnele de punctuație din
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ploii: ....... * raze de aur: ............... * depărtări afunde:...... * bot catifelat:.............. * moare toamna:.......... * blana mătăsoasă:............ * turmele curg:.......... * cerul de sticlă:............ * cânta vântul:.......... * cerul spuzit de stele:...... 3. Grupează, Îin tabel, Însușirile fizice și sufletești desprinse din textul: "Băiatul se apropie. Era scund și slăbuț. Pe chipul lui se citea tristețea. Părul Încâlcit era galben ca paiul. Ochii albaștri aveau culoarea cerului de vară. Obrajii erau palizi și tot chipul lui arăta că nu prea știe să se joace. Privea sfios, călca nehotărât, vorbea rar
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Sfânta, la proble mele lor legate de dor și de depărtare. Sfânta, ea ține legătura cu glia ! Multe dintre minunile săvârșite aici au în centru oameni emigrați. Îi cheamă Sfânta Parascheva tocmai din străinătate. Un muncitor român din Cipru, subțirel, slăbuț, vine aici și-mi spune că pe el l-a scăpat cu viață Sfânta. A avut accident de muncă, a căzut de pe schelă, comă profundă, conectat la aparate, în fine, situație fără scăpare. Mama lui a venit aici, la Iași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânzare obiecte religioase își dispută puținul loc rămas disponibil între șoseaua națională și aleea ce trece pe sub bolta porții de intrare. Surprind un dialog între un călugăr care vinde tămâie, fitile de candelă și alte asemenea obiecte și un preot, slăbuț, cu o urmă de barbă rară și blondă. Bănuiesc că se cunoșteau de mai multă vreme, se plâng amândoi de supravegherea prea strictă a jandarmilor și a polițiilor de tot felul (rutieră, locală, în civil), din ce în ce mai prezente în locurile de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gata !”. Merg, de-a lungul rândului, la „vânătoare” cu carnetul de notițe și aparatul foto în buzunar. În fața unei curți de pe fosta stradă 11 Iunie, un agent de pază al unei firme private conversează cu un jandarm. Este un tânăr slăbuț de la țară, cu o uniformă ponosită și veche, încălțat cu pantofi cu bot de știucă, întorși la vârf. Păzește ceea ce pare a fi un depozit de papetărie, este vizibil speriat de toată mulțimea de oameni din zonă. Cu pieptul bombat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a spus: „Aveți grijă de mama voastră”. Nu mi-a venit rândul s-o fac, soră-mea a dispărut, că acolo era un iad. Și pentru că cei tineri, brațele de muncă, au fost aleși pentru viață, care a fost mai slăbuț, deși era tânăr, a fost dus la moarte. La fel și cele Însărcinate. Când m-am eliberat mi-am dat seama că eu am fost condamnată la viață - nu o dată, tot timpul. În afară de supravegherea SS-iștilor era și supravegherea deținuților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
căutat să fiu dus la muncă - dimpotrivă, am făcut tot ce am putut ca să nu fiu selectat În vreun transport de muncă. Am vrut să rămân În Auschwitz deoarece nu voiam să-l părăsesc pe fratele meu de treisprezece ani, slăbuț și mic de statură, care nu a avut nici o șansă să fie acceptat la vreun transport de muncă. Așa am rămas În Auschwitz timp de aproape jumătate de an, până În octombrie 1944, ziua de Yom Kipur, cea mai mare sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rugăciune metaniile isihaste. Într-o stație, urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică, diaconul, lumesc în comportări, își făcea loc cu coatele: Faceți loc, faceți loc! Fețe bisericești! Și tușea semnificativ. Preotul, mai mărunțel, mai slăbuț, rămăsese înghesuit mai în urmă. Diaconul, ajungând lângă Melchisedec, uitându-se la ținuta lui cam neglijentă, își făcea anunțată prezența: „Îhâ! Îhâ...”; dar Melchisedec continua să-și numere metaniile netulburat. Fețe bisericești! Fețe bisericești!, anunță diaconul. Nu ne aude nimeni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]