481 matches
-
îngroșat rândurile securității, pentru a lovi ca și ienicerii în ființa propriului lor neam? Ce blestem mare este acesta pe capul acestei lumi?! „Vai de cel ce se smintește, zice Mântuitorul, dar mai vai de cel ce prin care vine sminteala. Mai bine i-ar fi fost lui să-și lege o piatră de moară de gât și să se arunce în mare decât să smintească pe unul dintre acești micuți”. Maiorul Fetecău s a ocupat de el. Stând de vorbă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să fie recunoscut adevărul de minciună, slujitorul cinstit sufletește de înșelătorul pervers. Prooroci mincinoși și hristoși mincinoși contestau Crucea (suferința) ca mijloc de purificare și biruință prin jertfă. Și celor ce s-au lepădat de Mișcarea Legionară Crucea le era sminteală și au ales calea cea largă și ușoară a satisfacțiilor pământești, considerându-i nerealiști în problemele politice și hulindu-i pe mărturisitorii jertfelnici. Străinii care au cercetat fenomenul legionar și care nu pot fi bănuiți sau acuzați de subiectivism partinic
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la șapirograful partidului înțelept. Mă uitam la el cu compătimire și mă gândeam ce bine i-ar fi stat acestui bărbat în toată firea, ca și altora asemenea lui, să fie exemple de demnitate creștină și românească, nu pricină de sminteală pentru cei slabi. Sfârșindu-și expunerea, ne privi profesoral: Să vedem, ce ați înțeles? Să ne spună, spre exemplu, Maxim Virgil. Fără să mă ridic, căci nu merita efortul, i-am răspuns: Domnule Savin, îmi pare rău că mi te-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am dat liturghie, un pomelnic cam lung al colegilor de suferință și al morților de care mi-am amintit. La țară, dacă nu știi rânduielile și felul de a fi în Biserică, ești nu numai desconsiderat, dar dai prilej de sminteală multora. Dascăl era o rudenie a noastră; i se spunea Jane în sat, deși-l chema Petre Albu. Avea voce plăcută de tenor și antrena toată suflarea să laude pe Domnul. Am cerut voie să citesc Apostolul; mi-a trebuit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să mă împărtășesc mai des. Părintele, care avea experiență pastorală și duhovnicească îndelungată, a apreciat-o, însă a considerat că nu e bine să ies din rânduielile comunității, reducându-mi dorința la cele patru mari posturi, pentru a nu crea sminteală. Am făcut ascultare, primind sfatul. La ieșirea din Sfânta Biserică m-au înconjurat toți bărbații; mulți fuseseră prizonieri în URSS și m-au îmbrățișat plângând, fără însă să poată spune vreunul un cuvânt. Toți își făceau cruce și plângeau. Revolta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ce satisfacție diabolică mi-ai dat! Acum îmi semeni întru totul! De acum, patimile tale îți vor fi draci. Eu nu mă voi mai ocupa de tine în mod special. Tu singur vei fi emisarul meu în lume, pricină de sminteală pentru mulți alții. Vino să te prezint în iad tuturor prietenilor tăi, frați întru fărădelege, liberi ca și tine în păcat! Veți trăi în veșnicie! Alături de mine în plânsul și scrâșnirea dinților. Ha! Ha! Ha!” Apoi se ascunde în ambalajul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trebuie ferit cu orice preț de tot ceea ce ar putea să i se imprime ca un stigmat, pentru toată viața, în suflet. În literatura timpului său, Rousseau nu găsește mai nimic (afară de Robinson Crusoe) care să nu conțină elemente de "sminteală" pentru copii. Civilizația timpului forma un tot, cu un viciu fundamental, și de aceea este condamnată de către Rousseau. Esența ei se găsește în cărți. Atît timp cît copilul este slab și nu poate extrage din cărți doar ce e bun
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998. Radkowski, G. H., Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. Rădulescu Motru, C., Psihologia poporului român, Editura Paideia, 1999, București. Reinhart, C. M.; Rogoff, K., De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012. Ricardo, D., Opere alese, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Ricardo, D., Principiile de economie politică și de impunere, Biblioteca monetară, economică și financiară a BNR, București, 1939. Rodrik, D., The globalization paradox, Oxford University Press, 2012
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2. 1020 Apud Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 231. 1021 Carmen M. Reinhart, Kenneth Rogoff, De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, p. 301. 1022 Ibidem, p. 302. 1023 Carmen M. Reinhart, Kenneth Rogoff, De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, pp. 302-303. 1024 Ibidem, p. 302. 1025 Paul Heyne
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1021 Carmen M. Reinhart, Kenneth Rogoff, De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, p. 301. 1022 Ibidem, p. 302. 1023 Carmen M. Reinhart, Kenneth Rogoff, De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, pp. 302-303. 1024 Ibidem, p. 302. 1025 Paul Heyne, Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 319. 1026 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ansamblul de măsuri de combatere, de oprire a fenomenului. O dezinflație sau antiinflație reușită este aceea care aduce fenomenul la sub 10% rată medie anuală. Vezi și Carmen M. Reinhart, Kenneth Rogoff, De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, p. 303. 1047 Richard G. Lipsey, K. Alec Khristal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, p. 857. 1048 Richard G. Lipsey, K. Alec Khristal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, p. 857, După autorii citați
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" Q1 Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, non-R1 Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal [...] Sminteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par să reproducă un schimb în discurs direct (ghilimele care încadrează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Această capacitate, mecanică aproape, de a se extinde, de a aduce cu sine administrația în ținuturile barbare, de a construi orașe și viaducte, temple și terme și, mai ales, de a impune Legea, reprezintă, neîndoielnic și fără nicio urmă de sminteală, moștenirea profundă, lăsată de Roma. Drept și administrație, lege și civilizație, mecanism desăvârșit de "extensie", dar, vai, și instinctul sinucigaș al decadenței sunt astăzi dimensiunile romane ale Europei, pe care nu suntem dispuși totdeauna să le vedem sau să le
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mine, și pe blogul personal, împotriva unor personaje politice mai credibile din menajeria contemporană. Reluat însă aprobator pe social media, de Liviu Antonesei,- un om a cărei părere o mai ascult, și supus efectului de distorsionare, de mozolire și de sminteală pe care, de regulă, îl induc instantaneu trollii internetului prin comentariile lor, am căzut pe gânduri. Căci ceea ce m-a intrigat (și revoltat) nu a fost neapărat efortul inutil al profesorului Florea Ioncioaia de a explica în van unui astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
încumeți să urnești bolovanul... Da’ să știi că, dacă n-ai să poți ține pasul cu mine, tu ai să rămâi de râsul lumii, nu eu”. Și, uite-așa s-a făcut această carte, fără ca nimeni să se dea de sminteală. Dimpotrivă. A ieșit o carte frumoasă, cum ar aprecia Arghezi, spre cinstea celui ce a scris-o. Frumoasă în cuvinte și în ilustrație. Mă simt privilegiat să fi descoperit primul aceste frumuseți și ispitit în același timp să îndemn pe
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pe care l-ar face, i-ar duce pe copii de șase ani la maternitate, să vadă cum venim pe lume și la morgă, să vadă cum plecăm de pe lume, feri-i-ar Dumnezeu pe copiii noștri de așa o sminteală timpurie), atât de intransigent, atât de fin psiholog și el, că m-a băgat la idei,cum că Băsescu acesta pe care atâta îl simpatizează lumea, e chiar un monstru. Asemănător cu Ceaușescu. Da, ați citit bine. Cu Ceaușescu. Unde
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței, pe care o explică în poeme-parabolă precum Eliberare sau Feofan. Pe țărmul mării. Cel mai adesea însă purificat de zgura timpului, ajutat și de o sminteală întru Domnul, Feofan înalță imnuri de slavă, rostește liturghii elementelor sau tălmăcește pentru ceilalți înțelesuri ascunse, într-un limbaj abstract, ușor impropriu („Omul este o ființă fericită. Mormântul său este Timpul“, „Dumnezeu privit ca o mulțime vidă“ sau „Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret a trupului care, dupre cum zice, Rochefoucauld, s-au iscodit spre a se ascunde smintelele minței. Asinul, zice Montesquieu, este vita cea mai serioasă. SFAD|: Este o greșală de te încarci de ea, nebunie de nu te ferești din drum și nenorocire îndată ce te-au cuprins. FEMEIE: Ființă plăcută, pentru a căria haruri trupești adeseori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
el, Cantemir îi sugerează acestuia posibilitățile interpretative și, pentru atingerea acestui scop, nu renunță la nimic: ființe straniu metamorfozate (ca în infernul dantesc), viziuni fantastice, demne de Bosch, imagini de coșmar, terifiante, care-ți îngheață pe buze surâsul provocat de sminteala lumii. Purtându-și “cheia” cu ea, prin “scara numelor tâlcuitoare”, Istoria ieroglifică lasă să intre în spațiul ei fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
viața nu e (dinspre..., iv) Iubirea poetului moare sub ochii lui (O, dulcele meu, nu te stinge, Ceva...), e ca "un al treilea" ("la al treilea / nimic nu va mai fi sigur", la al treilea...), în vreme ce poetul se pierde în "sminteala răcoritoare" eliotiană (sminteală), care e de fapt o uriașă nedumerire, o incapacitate dar și un refuz de a pricepe toate câte sunt. În ciuda acestor lucruri, autorul are mereu mai multe viziuni, se folosește de imaginație pentru a extinde viața: văd
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dinspre..., iv) Iubirea poetului moare sub ochii lui (O, dulcele meu, nu te stinge, Ceva...), e ca "un al treilea" ("la al treilea / nimic nu va mai fi sigur", la al treilea...), în vreme ce poetul se pierde în "sminteala răcoritoare" eliotiană (sminteală), care e de fapt o uriașă nedumerire, o incapacitate dar și un refuz de a pricepe toate câte sunt. În ciuda acestor lucruri, autorul are mereu mai multe viziuni, se folosește de imaginație pentru a extinde viața: văd sub tălpi lumină
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Un dar atât de excepțional încât e aproape singurul lucru din această lume ce ne amintește actul creației cosmice. Măreț lucru e întradevăr să contempli într-un geniu chipul Ziditorului din ceruri! însă nici un dar nu s-a dat spre sminteala omenirii, ci toate spre desăvârșirea ei. Istoria talanților ne învață că cu cât darul e mai mare, cu atât cresc obligațiile celui care l-a primit. Și dacă arta nu s-a născut în rai, ci a fost dată omului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
animal care poate să țină piept forței LUPULUI. De aici și proverbe precum A8097: Pentru carnea lupului trebuie dinți de câine sau 1460: Când câinii veghează, lupii nu cutează ("Când omul [se] îngrijește de afacerile sale, lucrul merge fără nicio sminteală, nimeni nu îndrăznește a-i face rău"). În orice caz, raporturile dintre CÂINE și LUP se caracterizează printr-o "dușmănie" perpetuă (= opoziție privativă), care nu ia sfârșit decât prin moartea unuia dintre ei (1985: La lupul mort, câinii nu latră
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al teologiilor secolului al XVII-lea. 5 Pr. Rafail Noica, Cultura Duhului, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, pp. 28-29: Unde duce cultura cuvântului lui Dumnezeu, credința în cuvintele lui Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
izvorul harului, pe Iisus Hristos, Împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele Său. Rugăciuni a) Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, slăbește, lasă, milostivește-Te și-mi iartă mie păcătosului, netrebnicului și nevrednicului robului Tău căderile În păcat, smintelile și greșelile mele, toate câte am păcătuit față de Tine, din tinerețile mele până În ziua și ceasul de acum, fie cu știință, fie din neștiință, cu cuvântul sau fapta, sau cu gândul, sau cu cugetul, cu deprinderile și cu toate simțurile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]