1,199 matches
-
lampa. Cât o fi ceasul? - De ce!?... Tu cam cât crezi că e? - Cred că-i cinci. - Nici două nu-i, îți spun eu. Ce-i cu tine de te-ai fi grăbind!... - Zău!... Așa o fi, dacă spui... Întunericul de smoală, pe care-l tăiai cu cuțitul, a fost străbătut de lumina unui băț de chibrit cu care Leana a aprins lampa. - Doamne, aiurezi!... E unu și câteva minute. Ce bine-mi pare bine că te-ai trezit, și s-a
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
încep să văd firimiturile de praf întinse la soare pe gunoaie...mă cutremur. Parcă fiecare om, un cerșetor. Pe fețele lor a fost scrisă pentru prima dată implorarea. Ei stau doar în canalele cotidianului, vânduți efemerului, contopiți și supți de smoală, caută iubirea în material. Material pe care îl trag după ei, cu care râjgâie aleea sufletului, care îi presează și gârbovește, lipindu-i de astfaltul rece. Merg acasă cu un tip care îmi cere bani cât pentru o carte. Nu
FEBRUARIE 27, OLIMPIADA de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346425_a_347754]
-
glugi de coceni din oborul cu poezie » (Focul gheenei). Pentru că, fără ea, ce ne-ar mai rămâne? Creator fiind, poetul este stăpânul sunetelor pe care le supune după bunul său plac : « eu voi hotărî într-o zi / rodirea sunetelor / din smoala tăcerii / semănarea seminței de vorbă / în meleagul întunecat”. Cu toate acestea, tot la Dumnezeuse închină, când nu mai știe ce să facă și ajunge în răscrucea cuvintelor: “vai Doamne, / am ajuns la răscruce / încotro să dau drumul vocalelor / sosite primele
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
până la stele... Și cum steaua mea mă însoțea mereu aici, pe Pământ, o reașezam pe boltă cu ocazia fiecărui zbor, iar ea strălucea doar pentru mine și-mi arăta reperele cerești și-mi contura traiectul clar în perdeaua, uneori de smoală, a nopții. Până la urmă avionul a fost creat de om, pentru om și nu omul pentru avion ! De aceea, poate, partea aceea neîmblânzită dintr-o ființă omenească este vizibilă mai mult la un pilot! Am simțit ceața amurgului cum dezvelea
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
ia puterile cu cântecul său. Să fi pregătit de plimbare, că mâine noapte vin să te iau! Omul încremeni. - Ce rămăseși cu gura căscată ca la dentist? În împărăția iadului nu sunt facultăți de stomatologie! Sunt numai întreprinderi de prelucrarea smoalei! Ha, ha, ha! - Nu merg cu tine pe același drum! - Am o sarcină de la împăratul nostru, din adâncul pământului, și trebuie s-o duc la îndeplinire. Dacă refuzi, va fi vai și amar de tine, că te pocesc de se
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
curcubeului! * Gândurile astea îl readuseră, s-ar putea zice, către momentul zilei pe care o trăia. Venise amurgul înmuindu-i pe nesimțite voința de la ceas diurn. Resimțea acum răceala întunericului ce se repezea peste el, peste tot, inundând locul în smoală grea, înțepenind firea... Ca orice drumeț având drept adăpost doar bolta, se lăsă încet jos, închipuind pat de tihnit popas din uscatul pământ pe care se întinsese, fericit de căpătâiul încropit din piatra așternută cu pânza rucsacului. Își înfășurase grijuliu
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
am învins! Urlau căpcăunii paznici. Și erau acești căpcăuni niște arătări fălcoase, cu un singur ochi în frunte, mare, bulbucat, cu labe și picioare păroase, îmbrăcați în cămeșoaie cenușii-murdare. Pasă-mi-te, ei se hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor era să opărească
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
cu labe și picioare păroase, îmbrăcați în cămeșoaie cenușii-murdare. Pasă-mi-te, ei se hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor era să opărească și să transforme în scrum pe oricine se apropia de grădină. - Aoleu, zise Norocel, era să fim pârliți și opăriți
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
hrăneau cu cărbuni încinși și beau smoală topită. Pe la ora prânzului, Soare-Împărat trimitea un alt căpcăun cu un cuptor cu cărbuni încinși și un cazan cu smoală topită. Tainul fiecărui căpcăun era un făraș de cărbuni și un polonic de smoală topită. Bucuria lor era să opărească și să transforme în scrum pe oricine se apropia de grădină. - Aoleu, zise Norocel, era să fim pârliți și opăriți! Hai acasă, las-o încolo de grădină! Nu vreau prințesa Primăvară! Asta este soarta
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
zid, cu ochiul închis și sforăind nevoie mare, începu să bolborosească pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a inamic! Și-n hohotele lor de râs, ceilalți căpcăuni începură să-l maimuțărească pe Căpcă 22: - A-nghiroase a inamic, a-nghiroase a inamic! Bietul Mărțișor! I se făcuse inima cât un
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
să mă omoare! - Și crezi că nu avem locuri de cazare în împărăția iadului!? Dar să nu-ți închipui că te vom primi cu flori și lăutari pe pajiști însorite!? Vei avea parte de o primire grandioasă în cazanul cu smoală fierbinte! Ha, ha, ha! - Nenorocitul dracului, dacă mă împușca? - O supusă în plus sub talpa iadului! - Nemernicule, râzi ca un prostovan în loc să-mi iei apărarea. - Doar n-o să plâng de neghiobia ta! Noi pentru asta suntem lăsați pe Pământ și
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Era'ntr-un colț de suflet, ghemuită, Ofta adânc, ca ciuta frântă-n dinții Însângerați ai haitei, ori în zimții Stâncoși, ecou de plângere uită
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
Au smuls pe rând durerii, ea tot crește ... E ca o Hydră care-și însutește În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
fapt mă aiuresc. Întâi ca timp, pare cu adevărată o veșnicie terestră pe lângă cea biblică, ce este o nimica toată de nici zece mii de ani, deși te trec fiori la gândul că majoritatea muritorilor își duc eternitatea în cazane cu smoală incandescentă ! Dar,se preconizează, datorită penuriei de smoală din iad și a supra aglomerației din cazane, că politicienii români de după Decembrie 1989, în frunte cu președinții, miniștrii, parlamentarii să fie introduși în butoaie cu rahat, puturos și dezgustător, care l-
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
adevărată o veșnicie terestră pe lângă cea biblică, ce este o nimica toată de nici zece mii de ani, deși te trec fiori la gândul că majoritatea muritorilor își duc eternitatea în cazane cu smoală incandescentă ! Dar,se preconizează, datorită penuriei de smoală din iad și a supra aglomerației din cazane, că politicienii români de după Decembrie 1989, în frunte cu președinții, miniștrii, parlamentarii să fie introduși în butoaie cu rahat, puturos și dezgustător, care l-au mâncat în timpul mandatelor avute. Hotărâre drăcească de
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
duse gândul tău pe colb de ramuri sânge galben, fum de clopot cai pribegi în pârg de lanuri Negru urcă noaptea noastră depărtările pe-o umbră eu sunt frigul tău de tundră sub cămașa ta albastră. Sunt o gară-n smoala străzii fluturarea din cucută ca simțind în ochi nisipul să te-ngrop într-o lăută Îm cioplesc în vânt ninsoarea, mă trudesc în praful lunii să te tac, cum tac de tine ochii, mâna și nebunii. Camelia Radulian Referință Bibliografică
OCHII, MÂNA ȘI NEBUNII de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378076_a_379405]
-
în abandonul tău de ocară, o ancoră mă prinde de gât și mă trage spre un țărm abrupt pe care se rostogolește cerul. În tine nu există nicio funie pe care nebunia mea să urce, doar niște ochi topiți ca smoala care curg în adânc de se învolbură valurile. Marea e în revoluție de moarte, pescărușii țipă a pustiu, de teamă mi se surpă cuvintele în gură, le înghit, scap teafăr și nu-mi vine să cred. Referință Bibliografică: Salvare norocoasă
SALVARE NOROCOASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376410_a_377739]
-
în abandonul tău de ocară, o ancoră mă prinde de gât și mă trage spre un țărm abrupt pe care se rostogolește cerul. În tine nu există nicio funie pe care nebunia mea să urce, doar niște ochi topiți ca smoala care curg în adânc de se învolbură valurile. Marea e în revoluție de moarte, pescărușii țipă a pustiu, de teamă mi se surpă cuvintele în gură, le înghit, scap teafăr și nu-mi vine să cred. Citește mai mult Când
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
o mare nefiresc de albastră cu valuri te cheamă, îți cântă, șoptesc povești fermecătoare, incantații magice neînțelese. Departe, gene purpurii de văzduh, trombe de flăcări spre orizontul altor lumi, talgere cu nard, tămâie și mir, fumegau înmiresmat sub torțe de smoală. Chiparoși vechi și neclintiți umflau umbre măiastre, pe-un cer de ametiste cu țipete răgușite de păsări necunoscute. Vânturi cu mângâiere de giulgiu-nspumat învăluie o lume tăinuită-n adâncuri... între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
pânzele sus.Pe-o mare nefiresc de albastrăcu valuri te cheamă, îți cântă,șoptesc povești fermecătoare,incantații magice neînțelese.Departe,gene purpurii de văzduh,trombe de flăcărispre orizontul altor lumi,talgere cu nard, tămâie și mir,fumegau înmiresmatsub torțe de smoală.Chiparoși vechi și neclintiți umflau umbre măiastre,pe-un cer de ametistecu țipete răgușitede păsări necunoscute.Vânturi cu mângâiere de giulgiu-nspumatînvăluie o lume tăinuită-n adâncuri...între blândeți și rugăciuni de noapte. Un răgaz pământesc m-aruncăprintre ancore, inele de parâme
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
și iubire ca-n viața cealaltă mi-e dor și mi-e foame ți-e sete de mine nicicând nu-i mai bine de când sunt cu tine mă las pustiită de-a vântului pală tu bei fără milă a nopților smoală Referință Bibliografică: între perini / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎNTRE PERINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375930_a_377259]
-
a mea tristețe să fie utopie Să fie o cutumă și ele să degaje Toți spiridușii minții purtați pe mări de barje O fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsie E mult prea multă moarte pe strada ce dogoare A smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapte Se-nalță prea mult zgomot la trecerea spre noapte Și uite dintr-o dată noi devenim rumoare Nu am ales prea bine 'cest timp spre a ne naște E multă frăsuială om fi și
PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375931_a_377260]
-
să scapi,dar simți că n-ai Nici cea mai mică șansă Iubirile ucise-ti stau Adânc înfipte-n coasta @ Stafiile în nopți fierbinți Prin ține se răscoală Și-ncet-ncet își ies din minți Și baie-ti fac în smoala @ Atât,a fost destinul tău Și visele-ti din urmă Un vaiet trist,pierdut în hau Ce dintr-o dat'...se curma Referință Bibliografica: Destinul / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi
DESTINUL de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375978_a_377307]
-
a mea tristețe să fie utopie Să fie o cutumă și ele să degaje Toți spiridușii minții purtați pe mări de barje O fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsie E mult prea multă moarte pe strada ce dogoare A smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapte Se-nalță prea mult zgomot la trecerea spre noapte Și uite dintr-o dată noi devenim rumoare Nu am ales prea bine 'cest timp spre a ne naște E multă frăsuială om fi și
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]