834 matches
-
castel și n-a putut da de știre că am descoperit trădarea. Poate că vor mai ataca, poate nu. Oricum trebuie să fim pregătiți. Conrad Își așeză oamenii Într-un cerc larg În jurul curții. De-a bușilea, târându-se prin smocurile de iarbă Înghe țată, ostașii Își ocupară locul. Câțiva paznici care nu se așteptau la nici o vizită fură Înjunghiați. Nu vreau prizonieri, spuse Conrad. N-am ce face cu ei. Ori o să atârne În furci, ori Îi isprăvim acum, pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
postatei. Lângă tata secera Dumitru iar la marginea cealaltă urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi cu dreapta făcea harști! cu secerea, retezându-le cu o singură mișcare. Am tras cu ochiul și căutam să fac aceleași mișcări ca dânsa, când deodată văd că-mi sângerează degetul mijlociu de la mâna stângă, și sângele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cămășii și mi-a pansat degetul, punând la loc bucățica de piele cu o frântură de unghie, la buricul degetului. „Ai tras cu nădejde de parcă ai vrut să-ți tai și degetul!” spune dumneaei și îmi arătă cum să tai smocul de fire, cum să le apuc bine cu stânga și cum să mișc secerea ca să tai numai paiele, nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și, între ele, palatul cu un etaj al contesei Nemes, unde - la parter - spre stradă, în dreapta intrării, ne-am instalat noi. Deasupra noastră, pe toată fațada, se afla Consulatul francez, cu balcon și, drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre, cu lungimea spre interior, avea în fund o poartă neagră, mare, de fier, deasupra căreia se întindea apartamentul contesei, corespunzător celui unde se adăpostea consulatul. De o parte și de alta a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Teodor - Gabriel Mihăiță I.EdwardDaniel Munteanu M.Marius Ionuț Neamțu P.PetruCristian Negrescu N.Marius Olteanu L.Adrian Păsat I.Ionel-Marius Pântea Corina-Maria Peterfz A.Jozsef Ciprian Preda I.Lisa-Sandra Pruteanu I.Dănuț Romila I.Claudiu Rotaru Dtru.Ionuț Culai Smoc N.FlaviusRobert Șujdea N.Bogdan Tarăgan Ghe.IonuțAlin Tofan Ghe.Mihaela Corneliu Vasiliu M.Florin Vartolomei V.Valentin Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,252. XII-a Filologie Ardeleanu Ghe.Ancuța-Mariana Bejan Z.Ilona Broască E.Adina Ciortescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Const.Andrei Ignat Const.Tamara Macovei Const.Ioana Catrinel Marcu Const.Ionuț Moga Ghe.Andreea Munteanu A.Ionuț Iulian Munteanu L.Laurențiu Cătălin Nicolau P.Cătălina Odobescu Șt.MarcelBogdan Pleșu V.Oana Elenă Purice Dtru.Loredana Georgiana Rotaru T.Roxana Smoc N.Francisc Mitică Spânu V.VasilicăCătălin Registru matricol,238,vol I; Costin Clit,op.cit.,253. XII-a Chimie Biologie Agheorghiesei M.Daniela Cătălina Amancei Ghe.AnișoaraVeronica Avram N.Angela Bălan M.Alina Bejan N.Monica Bucos T.Tamara Câtă M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de poposire. În această mică pauză, inspirăm adânc, oxigenându-ne plămânii până la următoarea oprire. Ajunși la destinație, ne-am îndreptat spre locul cu ape termale-sulfurose izvorâte din miezul muntelui. Mergem pe o alee îngustă, urcăm trepte, admirăm peisajul arid și smocurile de iarbă ce s-au încumetat să crească pe el... Vântul poartă mirosul de sulf peste împrejurimi, miasma devenind atât de puternică, de parcă ne apropiem de ținutul lui Hades. În vârf, la popas, am mâncat ouă fierte în izvorul fierbinte
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure, unde aprind un foc și cînd lemnele s-au transformat în cărbuni, îl potolesc cu apă neîncepută și iarăși îl aprind
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine de istrochie (Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus, Scorzonera rosea, Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba lupului (Crepis conyzaefolia), Rujuliță (Hieraciumpilosella, Hieracium aurantiacum), Iarba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jur. În momentul ieșirii în Atlantic, lângă coasta africană, echipajul a trebuit să facă față unui atac pirateresc al felucilor maure, prilej cu care naratorul a descris micile vase, conduse de vreo cincisprezece oameni, rași în cap, doar cu un smoc negru în vârf : Bărcile lor, înguste și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ce-l arde mereu. îl asemăn cu cel al Greciei. Arbori, arbuști, mulți crescuți după legile naturii, alții plantați de oameni. Sunt și multe plantații de viță de vie, pomi fructiferi, legume, dar există și mult pământ arid presărat cu smocuri cenușii de ierburi ce se încăpățânează să trăiască. Alegoric, sunt ca acele persoane care trăiesc la limita existenței, îmbrăcate sărăcăcios, neluate în seamă de nimeni, care nu cer nimic și nu au nimic de oferit, dar care trăiesc și ele
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
camino. Se lasă seara la acest han mic și plăcut, în satul sărăcăcios, așezat ca într-o cratiță enormă. Nu-i nimic de făcut sau de văzut aici. împrejurimile sunt dezolante. Pământ arid, albicios, pe care cresc buruieni la fel de sărăcăcioase, smocuri de iarbă ce se încăpățânează să trăiască. Aștept somnul binemeritat în patul supraetajat. Sub mine este un italian (pare scandinav după fizionomieî ce discută cu o doamnă irlandeză întâlnită pe traseu. Alături sunt niște spanioli, iar în dormitorul de vis-a-vis
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
frunză albastră. Într’un secol și jumătate, cât a trecut de la teoria lui Goethe, părerea naturaliștilor s’a nuanțat, dar niciuna dintre teoriile apărute n’a putut, decât parțial, detrona părerea inițială a lui Goethe, adică că floarea e un smoc de frunze modificate pentru a Îndeplini o funcție nouă. Prin urmare, pentru floare și frunză există o ambivalență, deci o posibilitate de alegere a plantei, Încă din faza formării mugurelui, a uneia dintre cele două direcții de diferențiere: asimilația, hrănirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
început, ciobanul nostru pleca primăvara cu oile la munte, acolo unde iarba era mai grasă, iar toamna pornea la vale și se ducea atât cât nu afla loc acoperit de zăpadă, până unde oile sale mai puteau rupe câte un smoc de iarbă înghețată și unde iarna i se părea cea mai blândă și cea mai scurtă. Așa se face că odată coborât din munte, nu se oprea în vatra satului să aibă și el o țâră de haznă și de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și urât zgrăbunță bubuliță zorit urat grăbit Cuvânt după Motto: I.P.RICHTER (scriitor romantic german 1763 1825) Incheiem aci stimate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
al bunicului, iar jocul de șah avea de-a face cu părul lui. În primul război mondial, bunicul meu a fost soldat, a ajuns prizonier și și-a cioplit acolo un joc de șah. În lagăr, bunicul începuse să piardă smocuri întregi de păr, iar frizerul companiei i-a tratat pielea capului cu sevă stoarsă din frunze. Frizerul avea o patimă - juca șah oricând și oriunde apuca. Luase cu el la război jocul de șah de-acasă. În neorânduiala vieții de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Kurt și Georg“1. După ce o haită întreagă de securiști scotocise locuința prietenului meu Rolf Bossert și-l jefuise de toate manuscrisele și scrisorile, Bossert a luat foarfecele, s-a dus tăcut la oglinda din baie și și-a tăiat smocuri mari din păr și din barbă. Era cu puțin înainte de plecarea lui în Germania. Foarfecele dând iama sălbatec în păr fusese - aveam s-o știm peste numai șapte săptămâni - primul semn că voia să-și curme firul vieții. Căci cușapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vom aștepta și vom vedea. Am vrut să strig: „Vom aștepta să vedem ce?“ Ușa sărise din balamale și o spumă grețoasă lucea oribil pe clanță. Și mai groaznic: ușa fusese smulsă pentru că arătarea o mușcase și trăsese de ea. Smocuri de blană punctau coridorul - păr pierdut de creatură. De la fereastra dormitorului am privit cum doi ofițeri cercetau câmpul din spatele casei, căutând indicii inexistente. Nu aveau să găsească nici o urmă. Nimic nu ducea spre „ferestrele nesparte“ și „ușile încuiate“ ale casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lumânare de ceară, înfiptă într-un sfeșnic de alamă, bine frecat, împrăștie o lumină săracă; două paturi primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită din spice de grâu; pe brâul sobei, de jur împrejur, sunt înșirate gutui, mere domnești îi tărtăcuțe; în curte, e liniște și miroase frumos a țară și a fructe de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
drumul spre restaurantul maestrului, unde, cu ajutorul unui ucenic nepriceput, dar deschis spre minunile naturii, poate în sfîrșit să-și folosească talentul : instalat sub tichia ucenicului ca într-o cabină de pilotaj și dirijîndu-l ca pe o marionetă cu ajutorul a două smocuri de păr, el creează rețete extraordinare ghidîndu-se numai după miros. Aclamat ca un geniu culinar (mai ales după ce se descoperă că e fiul regretatului Gusteau), ucenicul ajunge să-și închipuie că poate și singur ; dar bineînțeles că nu poate, după cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
coloare aveau ochii ei, pentru că erau duși în fundul capului, acoperiți de niște sprincene brumării mâncate ca de șoareci, iar bărbia mai, mai că i se lipise de vârful nasului. Ea era, se vede, gospodina casei, căci purta în brâu un smoc de chei. Manolucă se apropie de dânsa, îi spuse câteva vorbe la o parte, pe care noi nu le-am auzit, apoi dânsa clătină din cap în chip de ascultare și plecă. Ei, acuma că eram asigurați în privința mâncărei, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
interimare scriitoricești...! Dacă scriitorii s-ar fi implicat în politică, din 1990 încoace, ar fi fost un mare act de generozitate din partea lor, pentru că s-ar fi dăruit unei cauze generale, și-ar fi risipit pumnul lor de metafore sau smocul de povești pentru binele unui popor. Oricum, nu s-ar fi confundat pînă la identificare (cred) cu haita de hiene (hienele, ca specie, să mă ierte!) care a ocupat prim-planul politicii. Ar fi fost niște modele mai credibile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de Pancho și de Karina și asta doar când vrea ea și în doze mici. Într-o seară, Karina, jucându-se cu Chita, îi atinge pieptul umflat și o irită, la care Chita reacționează prompt, întinde o labă, apucă un smoc de păr al Karinei, îl smulge violent și fuge pe acoperiș, în țipătul de durere al Karinei. A doua zi Karina îmi povestește cum dis-de-dimineață, la trezire, a găsit-o pe Chita așteptând-o pe fereastră, într-o postură de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
voie să circul fără mască de gaze sub braț, așa că intru printre pilonii de susținere a traseelor cu abur supraîncălzit și ies pe platoul cu depozite subterane. Căldura din depozite a uscat de mult platoul, iar acum, ici-colo, au apărut smocuri de firișoare verzi. Mă plec, rup cîteva fire de iarbă, le zdrobesc între degete și le duc la nas. Mirosul de iarbă fragedă mă trimite pentru două-trei clipe înapoi, în copilărie. E o senzație aparte, parcă îmi vine să fug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ciupercile extrapolare? - Virus benign cu ochi de viorea, de ce sé dém cu pușca dupé fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, céci lumineazé cerul Înstelat. Și drumul omului beat, cînd Întunericul Îi pune cérébuși stelari În ochi. Sé-i dém un smoc de pér descreierat În crépétura lui de la mésea. Eu n-am de ce sé mor pentru vecinul meu Pavel Andreevici! - Nu-i mai bine sé résédim flori și sé creștem porumbei? - Mai bine, sigur cé da. Sé fie copaci pufoși că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]