528 matches
-
țipi FUTE-TE CU MINE sau măcar uită-te la mine te rog poliția te rog te rog uită-te la mine Iar eu simt mâna pe brațul meu și cineva mă Întreabă vă simțiți bine domnule iar eu mă smucesc Îmi scot legitimația și mârâi: — Poliția! oferă-mi plăcere așa cum Îți ofer și eu... și apoi mă Îndepărtez prin casa domnului acest templu magnific În care-l slăvim pe Zeul nostru al Cumpărăturilor generozitate risipă consumator cheltuieli competiție În afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dezgustat, de cinci minute de rahat. Sosesc ouăle, fasolea, costița, cârnații, roșiile, budinca din sânge și chiflele cu cartofi. Însă Gus se pare că și-a pierdut pofta de mâncare. Chiar crezi că asta-i strategia lui? Cuvintele i se smucesc din gât de parcă ar fi un leucoplast smuls de pe rană. — Garantat, Încuviințez eu din cap. Dă-mi ketchup-ul Gus. Gus se retragen iel În drum spre Walk. Da, e păcat de bietul puțoi bătrân, dar totuși trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dintre toate pur și simplu să-i Împuști ca lumea pe bulangii și să-i omori, zâmbesc eu, făcând din mâna mea un pistol, lipindu-mi-o de cap și scoțând un sunet strident de explozie, În același timp În smucindu-mi violent mâna de lângă cap. Bună cocaina asta, ei Bruce? — Prea bună pentru bulangii ăia Ray. Prea bună pentru bulangii. Să mor io, scumpul meu prieten. Ray Lennox. Un tip meseriaș și un polițai al naibii de bun. Nu-mi pasă de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mâinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și ironică; iar eu mă smucesc din mâinile ei, dar pula mi se Întărește Împotriva voinței mele. — Lasă-mă În pace... lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și ironică; iar eu mă smucesc din mâinile ei, dar pula mi se Întărește Împotriva voinței mele. — Lasă-mă În pace... lasă-mă În pace... — Haide... Mi-a scos afară pula și mi-o suge și noi plângem, plângem pentru Shirley nu nu nu plângem pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ca curu polițaii, explică el. Și nu În felul normal În care Îi urăște toată lumea pe polițai. Dintodeauna iam urât pe puțoi ntrun mod special. Datu iești diferit, scumpete. Tu poți fi salvat. O să fac din tinio femeie cinstită! Ne smucește capul pe spate și ne privește În ochi. Se linge pe buze cu limba lui lungă. — Polițai poponar tupeist ca curu! Zâmbește. Acum a venit vremea să Înveți și tu ceva... Își bagă limba În gura mea, amestecându-și saliva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
uneori, probabil al mamei ei. A fost nevoie s-o imobilizezi oarecum sprijinind-o de podul cel vechi pentru a o Împiedica să alunece de pe mal În râu. N-a fost prea Încântată, a protestat, așa Încât te-ai mișcat repede, smucindu-i fusta În sus și dându-i jos chiloții până la glezne, astfel Încât să poată păși din ei folosindu-și picioarul sănătos. I-ai tras În sus piciorul ei prost și i-ai Înghesuit Între pielea subțire și curelușe ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe peluză și pe Nieve arătând fenomenal în găteala de nuntă. — Nu pare să fie deschis vizitatorilor, remarcă Minette împingând poarta. —E electronică, n-o putem deschide. Păcat, aș vrea să trag puțin cu ochiul. —De ce? Nu știu, zise Darcey, smucind barele fără nici un rezultat. Zări un om care se plimba pe domeniu. Părea să aibă o pușcă sprijinită pe braț. —O, merde, spuse ea. — Nu facem nimic rău, o liniști Minette. Da, dar s-ar putea să fie genul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
final iluzia temporală îmi alimentează temerile această hrană cotidiană înseamnă mai mult decât un surplus de vitamine orizontul se prăvălește într-o trăsură trasă de patru cai cunosc vizitiul (aceasta este singura certitudine) acolo pe capră stă chiar viața mea smucește hățurile sunt momente în care m-aș înhăma răceala zăbalei incită să fiu chiar eu un cal înhămat la trăsura propriei vieți (irezistibilă chemare) numai biciul mă oprește o șfichiuire lasă urme atemporale atunci îmi iau zilele la spinare și
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
meșteri aduși din Ardeal pentru lucrul la sticlăria evreului Ițic Serat, și poposiră la o casă mare, al cărei stăpân se proptea într-o lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună, gospodar! dădu binețe Fetea, smucind bucuros hățurile. Bună să vă fie, rusnacilor, răspunse țanțoș Ștefan, un muntean vânjos, venit de prin părțile Bucovinei. Dar devreme ați pornit a colinda? D-apoi, s-avem vreme să trecem pe la tine, răspunse una dintre femeile înfofolite din sanie
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de romanț, decât de dorință, se clătinau fără un cuvânt, atingîndu-se tot timpul de ceilalți ca un singur trup cu zeci de chipuri. Aveam timp să-i privesc, cum stăteam pe o bancă, în colțul întunecat, lângă magnetofonul care își smucea ritmic un ac într-o ferestruică luminată și gradată. Stăteam acolo, între fetele transpirate de prea mult dans și cele neinvitate. în balta aceea de muzică asurzitoare, care făcea să-ți vibreze plămânii în cutia toracică, priveam cum tipul nesfârșit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a groazei, a arsurii, a urletului, a neomenescului, a înfiorării, a veninului, a voluptății, a morții și-a vieții și-a agoniei. Galbenul, nevăzut cu ochii, și țipătul, neauzit cu urechile, aura exterminatoare, creșteau și pulsau și vibrau, păianjenul își smucea tot mai puternic labele, ca un pui într-un ou, până când oul țestei mele s-a spulberat în țăndări și pe tot necuprinsul, aruncând lumină de 96 flacără, cu labe de flacără, cu pântec de flacără, păianjenul și-a întins
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am pe undeva un caiet, poate chiar două, nu mai țin bine minte, un fel de jurnal când eram mai tânăr și, Pe unde o fi oare?! Eu mă ridic să-l ajut, îl prind de braț, dar el se smucește, Mă descurc și singur, sunt exact paisprezece pași de-ai mei până la trepte, pășește cu siguranță orgolioasă, fără teamă, numărând pașii cu voce tare, zece, unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, se oprește o clipă în fața treptelor, apoi începe să urce, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și femeia de lângă el nu știe cum să reacționeze, Boris vorbește acum în rusă, Și eu mă ridic încercând să salvez situația, Hai să ne culcăm, Boris! Mâine ne așteaptă o zi grea, Vreau să-i vorbesc despre Rusia, se smucește el, Nu acum! și-l ridic cu efort de la picioarele ei, îl bag aproape cu forța în casă, Nu faci decât s-o sperii, îi șuier la ureche, și-l simt liniștindu-se, Da! Să ne culcăm! Îi strigăm amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
omorât-o? Privirile bătrânului implorau milă și am evitat să mă uit la el. Fritzie, care examina cazierele de pe perete, rupse tăcerea: — Nu fi timid, băiete. Păsăroiul ăsta îi obliga pe băieței să-i sugă pixul. Am zgâlțâit și am smucit de cârlig. Hai, tataie, spune adevărul! De ce i-ai făcut felul? Bidwell răspunse cu voce stinsă, bătrânească: — N-am omorât-o eu, domnule. Voiam doar să ajung într-o închisoare de minimă securitate. Nu voiam decât trei mese pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Ăăă... mdaaa. — A plătit o femeie pentru două zile, corect? — Nu o femeie. Adică nu una adevărată. O currrvă! O currrrrvă.... Prelungirea cuvântului se transformă în râs. Johnny încercă să bată din palme. O mână îi lovi pieptul, iar cealaltă smuci cătușa ce-l ținea legat. Asta nu-i frumos. O să-i spun lui tati. Nu durează mult, îi zise calm Russ. Te-ai cazat cu prostituata la Biltmore, corect? — Corect. Tata a obținut o reducere, pentru că-l cunoștea pe detectivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în intersecția dintre strada ce ducea în cartierul felinarelor roșii și un drum de țară ca vai de el, ce dădea spre plajă. Alergam de-mi sfârâiau călcâiele, umerii mi se frecau de gardurile ogrăzilor cu orătănii, iar câinii se smuceau în lanț, vrând să mă muște. Hămăitul lor acoperea toate zgomotele străzii, așa că habar n-aveam dacă ăia doi mai sunt sau nu pe urmele mele. În fața mea apăru bulevardul de pe faleză. Mi-am dat seama unde mă aflu, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe soția mea de umeri și am strâns-o până s-a uitat în ochii mei. Și nu mi-ai spus nici mai târziu? Nu i-ai spus nimănui? Kay își lăsă din nou capul în piept. I l-am smucit în sus cu ambele mâini. Nu i-ai spus nimănui? Cu cel mai calm și mai profesoral ton cu putință, Kay Lake Bleichert îmi răspunse: — Era cât pe ce să-ți spun ție. Dar ai început să umbli din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dar Încep să mă gândesc din ce În ce mai serios la asta. De ce? Bătrânul ziarist Își trase pantalonii și zâmbi nevinovat către Logan. Fără nici un motiv. Pauză, doi, trei, patru... — OK, spuse Logan. Deci unde e? Bătrânul Îi făcu cu ochiul și Își smuci capul În direcția toaletelor. — Habar n-am pe unde ar putea fi, domnule polițist, spuse el rar, accentuând cuvintele cu subînțeles. Termină fraza cu Încă o privire insinuantă aruncată către baie și rânji satisfăcut. Logan Încuviință din cap. — Mulțumesc, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
rânji mulțumit. — Poți să te bazezi pe asta. Apoi mimă o armă cu mâna dreaptă și o Îndreptă către Watson. — Pe altădată, detectivo! Slavă Domnului că Watson nu Îi răspunse. Înapoi În parcare, polițista merse hotărât prin ploaie până la Vauxhall, smuci ușa, Își azvârli chipiul pe bancheta din spate, se trânti În scaun, Închise cu putere ușa și Înjură. Logan fu nevoit să admită că avea dreptate. Nu era nici o șansă ca Miller să le dezvăluie de bunăvoie sursa lui. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și abandonând-o lângă cizme; apoi trânti portbagajul. — Nu eu am o problemă cu asta! — Isobel... Vocea ei coborî cu douăzeci de grade: — Ai Încercat dinadins să mă umilești cât eram Înăuntru? Cum Îndrăznești să Îmi pui la Îndoială profesionalismul?! Smuci portiera mașinii, se urcă rapid și apoi i-o trânti În față. — Isobel... Geamul fu coborât și Isobel privi În sus către el, cum stătea În ploaia torențială. — Ce e? Dar Logan nu găsi nimic de spus. Ea Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu un suport imens plin cu DVD-uri. — Ce casă frumoasă aveți, domnule Chalmers; sau pot să vă spun Norman? Logan se trânti pe canapeaua murdară Înainte să Își dea seama că era plină cu păr de pisică. Chalmers se smuci, cu mâinile legate la spate și cu Watson Încă ținându-l, astfel Încât să nu poată fugi. Ce dracu’ mai e și asta? Logan zâmbi ca un rechin. — Toate la timpul lor, domnule. Agent Watson, vrei să fii bună și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dea jos din dubă un individ păros, Îmbrăcat cu o pereche de jeanși și cu un tricou cu mânecă scurtă. Tricoul bărbatului avea drept imprimeu un brad de sânge cu susul În jos. Avea nasul spart. — Adunătură de rahați! Se smuci Înspre Logan, dar agentul care Îl ținea nu avea de gând să Îi dea drumul. Rahații ăia au cerut-o! Îi lipseau și niște dinți. — Scuze, domnule, zise agentul trăgându-l Înapoi. Logan Îi spuse că totul e În regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
colegi de-ai ei din poliție contribuiau din plin prin urmele pașilor pe care le lăsau la alterarea indiciilor de la locul infracțiunii. L-au apucat energic de brațe pe turbulent și l-au repus pe picioare. Acesta încerca să se smucească din strânsoare, repetând obsesiv numele lui Sachs, ca și cum ar fi fost vorba de vreun mafiot de care toată lumea ar trebui să știe, și denunțând-o ca fiind persoana responsabilă de tratamentul abuziv aplicat latinoamericanilor din cartier. - Doamnă, vă dați seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu care au fost împinși le-a fost infinit superioară, transformându-i în parte a bestiei, care înainta disperată spre ieșire. Sachs își eliberă brațul dintre doi adolescenți, ale căror fețe erau roșii de spaimă și efort. Capul îi fu smucit în față și zări o bucată de carne terciuită pe pământul din cort. Suspină, gândindu-se că un copil fusese strivit. Dar nu, era doar o fâșie de balon spart. Un biberon, o bucată verde de material, provenind probabil din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]