502 matches
-
au pus în laptele cu mămăligă și în țigările de păpușoi pe care și le răsuceau singure. S-a adunat tot satul la o clacă de pomină, de parc-ar fi fost în miezul iernii, au chefuit și au spus snoave, până ce aburii macului li s-au suit la cap și toți grămadă, de la flăcăi la moșnegi, au căzut într-o nălucire ciudată. Căci li s-a arătat un înger gol de lumină, cu țâțe de muiere, dar cu rușine de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
masa ca la nuntă. Sobele din cărămizi smălțate, ce purtau ca semne soarele, luna, păsări măiestre și brăduți, duduiau și-n odaie era cald ca sub plapomă. La masa-ncărcată stăteau oameni și muieri, cu fețele rumene de rachiu, spunând snoave și cimilituri. Pe pereți întindeau aripele ștergare de borangic. Vasili stătuse și el la masă, mai spre coadă, și curând râdea și el, cu gura plină de caltaboși, cu ochii lăcrimând de la spirtul tare de prună. Se iviră lăutari și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și la Crăciun se făceau baluri unde cântau fanfarele: Slobozienii, Hârtopenii sau Radu Moisa. Oamenii știau să se distreze și erau alături și la muncă și la distracții. Tot la școală, locuitorii Dumbravei se întâlneau la șezători, unde se spuneau snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
împace ambele interese va fi cu adevărat un om mare. Brâncoveanu îi trimisese deja un semnal, căci nu lăsase de pomană să-i scape aseară în fața Stancăi vorbele acelea. Se știe de către toți, marele logofăt este mut, nu spune decât snoave și decât ceea ce vrea să fie aflat. Da, da, va încerca. Averea mamii o voi reîmpărți, Drăghici a răposat, pomenirea lui să fie veșnică, și apoi și-a luat partea de pe când trăia tata, și eu mi-am luat-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
odăile Mogoșoaiei. Avea treisprezece ani când s-a însoțit cu mine și degeaba țigăncile mamii și ale soacrei mele o învățau cum să fie nevastă, ea le lăsa în voia lor și se așeza în foișor cu Alexăndria sau cu snoavele despre Chir, nepotul împăratului Midiilor. Citea, citea, silabisind cu glas tare și râdea, râdea în hohote. Odată, apropiindu-se jupâneasa Stanca, soru mea, a întrebat-o: „Cumnată Bălașa, de ce cetești cu glas tare?” Atunci a întors capul mirată, s-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Lecția de adevăr, bine și frumos a literaturii noastre populare Literatura populară cuprinde: proverbele, zicătorile, snoavele, basmele, baladele, legendele etc. Ea exprimă modeul de a gândi, simți și acționa al poporului. Făcând referire la raporturile dintre oameni, aceste producții literare au și semnificația unor norme de comportare, a unor îndreptare morale, a unui cod de legi
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
Amândoi pogoară din nomenclatura cea roșie, ce-i mai zice și “comunistă”, fiindcă ce era al vostru trebuia să fie al nostru. Pe când fusasă mai tinerei, cine aducea mănunchi de flori la piatra Ta era legat fedeleș la Chișinău. O snoavă de la București spune că, pe când mergeai Măria Ta la oaste pe la Fâstâși, oleacă mai la vale de Vaslui, unde te-ai fâstâșit din cauza negurii, ai găsit pe fundul unei râchi doi copchii: “Unde vreți să ajungeți voi, pui de daci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mă miră că, tocmai dumneavoastră, dirigintele clasei, nu le cunoașteți” “A, făcut parte din diferite comisii de evaluare și...” ... ...VII.3. ... “Satule, satule...” Celălalt bunic, cel dinspre mamă, Gheorghe Crăciun a fost toată viața lui un om hâtru, bun de snoave. Nu o dată s-a întâmplat să trimită pe nu știu care la primărie, sub cuvânt că-l cheamă primarul, sau notarul, iar aceștia doi să fie plecați de când lumea pe la casele lor. Ori să-și anunțe vecinii că e ședință la Căminul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
direcția Bilk și cimitirul Wersten. Niciodată nu stăteam jos. Înghesuite unele într-altele, stăteau în picioare persoane de ambe sexe, care nedormite, care cât se poate de treze, care mute, care guralive. Auzeam, miroseam și vedeam ce producea dialectul renan: snoave și cioace, mirosul de haine purtate și - din cauza războiului - mai mult femei decât bărbați. Pe jumătate cu intenție, pe jumătate împins, mă strecuram între fete tinere, eram înghesuit între femei în toată firea. Și dacă nu stăteam imobilizat între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
gustat din alte două butoaie pântecoase, dar ne-am hotărât că cel mai bun este vinul nohan. Au început discuțiile, pe prispă tronând cana de vin și pahare mari cu picior. Au început să apără și neamurile din sat. Discuții, snoave, povestiri, mâncare și băutură. Târziu în noapte, oaspeții au început să plece. Ne-am aciuat în camera mare și, obosiți de drum, de pățania cu porcii mistreți, dar și de vinul băut, am intrat în lumea viselor. Ne-am trezit
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
mea. Prieten apropiat al lui Djamaledin, deși rezervat față de orice acțiune politică, ținea să-l cinstească pe Maestru prin mijlocirea mea; invitase aproape o sută de persoane. Conversația s-a Învârtit În jurul lui Khayyam. Din toate gurile țâșneau catrene și snoave, se Însuflețeau discuții, deviind adesea către politică; cu toții păreau să Întrebuințeze cu dibăcie persana, araba și franceza, cei mai mulți posedau unele noțiuni de turcă, rusă și engleză. Mă simțeam cu atât mai ignorant cu cât ei mă considerau, cu toții, drept un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bucuros că-mi pot servi soția cu cei mai frumoși struguri culeți de mâna mea ți gata mestecați în înghesuiala din autobuz ... NAȘTEREA OMULUI DE TIP NOU Pe vremea aia când era aproape așa de rău ca acuma, circula o snoavă. Cică nea Cutare nu pricepea cum e treaba cu comunismul, cum adică se dă la toată lumea după nevoi, iar „iluminatul”, adică propagandistul, îi explica: - Băi nea Cutare, vezi mata grămada aia mare de varză? - O văd, zice nea Cutare. - Ei
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
Unde ați găsit ulei?“) sau cum e îmbrăcat („Aveți pantofi noi, duduie Roman, să-i rupeți sănătoasă!“). Dacă un necunoscut intră pe poartă, îl întreabă pe cine caută. Când vine să încaseze întreținerea, aruncă priviri iscoditoare în casă și spune snoave fără haz. Mama crede că e un maniac inofensiv și cam tembel. Tata, mai precaut, e convins că nea Pricop e încă activ și dă rapoarte: ce mâncăm, cu cine ne vedem, ce-am zis. Când tanti Betty din Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Credeți că românul care este extrem de critic, atunci când este vorba despre țara sa, a văzut ceva barbar în ceea ce sa întâmplat cu Parisul istoric? Da de unde! Mocofanul vede cum arată Parisul reconstruit și se minunează exact ca prostul cela din snoava populară, care-și pierduse capra. Pentru românul supercritic, anticeaușist, anticomunist și alți anti pregătiți la foc mic, în zeamă de doctrină liberală, nu au nici o relevanță, cele peste 300 de biserici demolate la Paris, care pentru vedere ar fi mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia Roșește când suportă vreun poem Ne guvernează modernismul și prostia Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâieri postume Snoave, vorbe sau povești. Nu vreau să omor poeții Dacă sunt un pic acid Ei sunt chintesența vieții însă mulți ... se sinucid. Să nu ucidem florile de tei Ne risipim ca norii după ploaie Și-ades suntem pierduți în efemer, Tot
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ipoteza ca mijloc de cercetare, ci numai îți atrag atenția să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-a jignit oaspetele. Ca să lase timp
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Îmbelșugată ca-n povești și vinul ghiurghiuliu, brumat, cu dâre de spumă fină și sifonat (din totdeauna mândria lu’ Ghiorghi a dască’lui), care erau de fiecare dată suficiente pentru declanșarea unor adevărate avalanșe de veselie cu cântece și jocuri, snoave, romanțe, doine și balade, de această dată nu a reușit să scoată, mai mult, decât: Așa a vrut Bunul Dumnezeu! Lasă c-o să fie bine, să avem Încredere În Cel-De-Sus, că el are grijă de păsările Cerului, dpoi de un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de unde să știți? se bucură nașul, și, pe ocolite, cu vorbe alese, le spuse, lăudîndu-l pe mire că e negustor și că ginerele cel mai nimerit pentru fata meșterului nu putea fi decât el, Stere. Pe urmă o luă cu snoave, le mai încornora, le Suci, nuntașii mai apucau friptanele și paharele, râdeau de vorbele lui și-și spuneau: - Ăsta e om al dracului, n-auzi cum le potrivește de bine? Vorbi după aceea și socrul, pomenind de zestrea dată fiicei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scrii, s-a așternut timpul și, în loc de nume, de multe ori te folosești numai de inițialele numelor. E și asta o metodă, o strategie, tot așa cum o strategie de a ieși din banal sunt și bancurile deocheate, dar și micile snoave, improvizate, la picior, minciuni cum le mai numeau unii dintre prietenii lui Titi Americanu', când acesta povestea la bar (orășelul nostru avea, e adevărat, numai un singur bar și acela select; era să uit), la un coniac și o cafea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Se țineau cuvîntări agramate. Apoi un cor anemic de școlari intonă, patriotic, două cîntece. Se produse și o brigadă de agitație de la regiment. Un gradat cu expresia înțepenită pe obraz de „ia priviți ce șmecher sînt!” amesteca slogane politice cu snoave răsuflate. Babelor în tulpane care, cu o palmă subsuoară și cealaltă peste gură, alcătuiau tot auditoriul, programul nu le fu pe plac. Dintr-o dată, sec, răsună un ordin. Părăsind scena în marș forțat, un ostaș călcă pe un capăt de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dracului...! exclamă cu admirație un ascultător cînd izbutește să-și tragă sufletul. Cred că o să se potolească un timp! Povestea despre „catîrul sănătos și pricina chioară“ a avut Într-adevăr mare succes, căci oamenii sînt mari amatori de astfel de snoave și expresii care se răspîndesc rapid printre toți locuitorii. Pot ajunge chiar la rangul de proverb, așa Încît se pot auzi replici de genul acesta: „Asta-i cam ca povestea despre catîrul sănătos și pricina chioară“, iar nefericitul de Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
crezi? L-a băgat cineva în seamă? Aș, au continuat cu toții să alerge mai departe după un orez, după o haină caldă, mă rog. ─ Ai citit! Mai bine ai asculta ce am să-ți spun, că n-am vreme de snoave. Am să-ți prevestesc viitorul. Ce zici?! Ei da, ce te miri așa? O pasăre care vorbește, e de datoria ei să prevestească ceva, nu crezi? Ia ascultă aici, citez: „Cromozomul Y prezintă defecte tot mai numeroase. Doctorii australieni cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Între timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: <Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care... a mai născut și Isac!>” Am râs cum numai de snoavele lui Creangă poți râde, dar o nouă întrebare îmi dădea ghes: Cum de se spuneau glume la Junimea și uneori chiar deocheate - când Titu Maiorescu, „Spiritus Rector” al acestei societăți, susținea că „Se formase astfel o atmosferă de preocupări curat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]