790 matches
-
sărbătoarea „săptămânilor” (šăbu‘ôt; cf. Ez 34,22; Dt 16,9-12) sau, în cărțile în limba greacă mai recente și în Noul Testament, cincizecimea (2Mac 12,32; Tob 2,1; Fap 2,1), trebuind să se numere șapte săptămâni de la primul snop cules (Lev 23,15; Dt 16,9). Probabil, caracterul agrar originar era dat de recoltă, ce avea loc în intervalul de șapte săptămâni dintre începutul și sfârșitul secerișului, dar textele biblice târzii asociază această sărbătoare cu oferta primiției (Ex 34
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Deși știi că apa-i moale Totuși placa-i de cristale Parc-ar fi încremenit. Ne-ncrețite, plane, pale, Viorii au adormit. Rădăcinile în pături Sub pământ s-a-ntrețesut Și pornesc în mii de lături, Flori frumoase la văzut. Colo-n snopi, colo câte - una, Colo-n fire se-mpreună Îndoite într-un trunchi; Ici o pajiște într-una Iar dincolo un mănunchi. Roși și vineți, albi-s snopii Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-a-ntrețesut Și pornesc în mii de lături, Flori frumoase la văzut. Colo-n snopi, colo câte - una, Colo-n fire se-mpreună Îndoite într-un trunchi; Ici o pajiște într-una Iar dincolo un mănunchi. Roși și vineți, albi-s snopii Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea - abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână Cu - arătare fermecată Și privire blândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
A CIUMEI, AȘTEPTAREA ELIBERĂRII DEFINITIVE ÎI RISIPISE ȘI LUI ORICE OBOSEALĂ. SPERA ACUM ȘI SE BUCURA. NU POȚI SĂ-ȚI SOLICIȚI MEREU VOINȚA ȘI SĂ FII MEREU ÎNCORDAT ȘI E O FERICIRE SĂ DEZLEGI ÎN SFÂRȘIT, ÎNTR-O EFUZIUNE, ACEST SNOP DE ENERGIE STRÂNS PENTRU LUPTĂ. DACĂ TELEGRAMA AȘTEPTATĂ ÎI ADUCEA ȘI EA VEȘTI BUNE, RIEUX PUTEA S-O IA DE LA ÎNCEPUT. ȘI EL ERA DE PĂRERE CĂ TOATĂ LUMEA TREBUIE S-O IA DE LA ÎNCEPUT. Trecu pe dinaintea odăiței portarului. Noul portar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul se apropia de sfârșit. De mai mare dragul să vezi numărul mare de „clăi și jumătăți”, alcătuite din snopii de grâu ce urmau să fie treierați cât mai rapid pentru ca eventualele ploi să nu îngreuieze munca și să deterioreze calitatea boabelor de grâu auriu, căruia îi fusese drag să se dezvolte sub binecuvântarea unor ploi curate (fără grindină). Grâul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care se deplasa la trap - ascultă sunetul roților pe caldarâmul aspru al drumului și după aceea - nimic - semn că acea căruță goală trecuse de pe drumul tare pe miriștea afânată a fostului lan de grâu. Din culcat cum era pe niște snopi de grâu, își schimbă poziția cu vizibilitate spre partea dinspre care se auzise trăncănitul căruței. Prin întunericul ce domina cuprinsul, zărește silueta căruței și căruțașului nocturn, care se oprește lângă clăile de grâu apropiate de drum și cu furca de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
schimbă poziția cu vizibilitate spre partea dinspre care se auzise trăncănitul căruței. Prin întunericul ce domina cuprinsul, zărește silueta căruței și căruțașului nocturn, care se oprește lângă clăile de grâu apropiate de drum și cu furca de fier aruncă zdravăn snopii în căruță, ca din binele altuia. Până să arunce el câțiva snopi, hop! și tata din spatele lui. Surprins asupra faptului, Nitas se oprește, se uită la tata și scuipă în direcția lui: - Ptiu, drace, aicea erai? Foarte calm, tata-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Prin întunericul ce domina cuprinsul, zărește silueta căruței și căruțașului nocturn, care se oprește lângă clăile de grâu apropiate de drum și cu furca de fier aruncă zdravăn snopii în căruță, ca din binele altuia. Până să arunce el câțiva snopi, hop! și tata din spatele lui. Surprins asupra faptului, Nitas se oprește, se uită la tata și scuipă în direcția lui: - Ptiu, drace, aicea erai? Foarte calm, tata-i răspunde: - Aici, unde ai fi vrut să fiu, decât în locul în care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vrut să fiu, decât în locul în care să-mi păzesc munca mea și a copiilor mei, de cineva ca tine? Tata, înarmat și el cu o furcă asemănătoare, dar aflat în munca și în dreptul lui îi spune poruncitor, hotărât: - Descarcă snopii luați (n-a zis furați) și reclădește i la loc, așa cum au fost ei așezați, că dacă nu faci cum îți spun, de aici te vor lua ai tăi, dar nu viu, ci mort sau aproape mort! Ai auzit ce-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
scos pe-ale mele, am dat cătușele la om acolo. Scos ceva pachete de la el. „Asta vroiai. Ia astea de-aicea. Mai vrei ceva?“ - „Vreau și eu un ceas din ăla mic și niște baterii“ - „Ia două-trei ceasuri, ia un snop de baterii“ - „Bă, ai ceva?“ - „Nu, nu, nu“ - „Bine, taci din gură!“. Mai spre Moșilor, încolo, am scos cătușele... „Băi, tâmpitule, fii, bă, atent la cine mai pune mâna pe tine. Te-am scăpat acuma, dar nu știu dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
desprinse dintr-un pom, care-a crescut din mine ? ÎN LAN De prea mult aur crapă boabele de grâu. Ici-colo roșii stropi de mac și-n lan o fată cu gene lungi ca spicele de orz. Ea strânge cu privirea snopii de senin ai cerului și cântă. Eu zac în umbra unor maci, fără dorinți, fără mustrări, fără căinți și fără-ndemnuri, numai trup și numai lut. Ea cântă și eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naște sufletul. LA
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
căpătat dibăcia de a rosti vorbe care nu mai seamănă cu ceea ce denumesc - țineau În mâna slabă, așadar, o creangă lungă, netedă și lucioasă, Îndoită de o frânghie subțire care era prinsă de capetele crengii. În mâna tare țineau un snop de crengi drepte, mult mai subțiri, care semănau cu niște sulițe, numai că până și unui copil i-ar fi părut prea ușoare. Îți venea să crezi că acele sulițe subțiri se puteau frânge În orice clipă. Aveau vârfuri ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apoi o acoperi cu o piatră netedă de prundiș. Aburul prinse a ieși În fuioare subțiri de sub piatră, iar el mai așteptă câteva clipe Înainte să deșerte apa și praful Într-o cochilie mare de melc În care Îndesase un snop de frunze de mentă. - O să te răcorească, Îmi zise Înainte să-mi Întindă cochilia. - Ție, Aban, am spus și am Întins spre el palma cu degetele rășchirate. - Ție, Krog, răspunse el și, În clipa aceea, femeile ieșiră din adăpostul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
timp vor fi uitat de tot glasul minții. Și voi odată cu ei, numai că vouă v-au rămas gurile. Tuni se Înclină și o Întrebă ceva pe Gula, dar ea nu se opri din treburile ei. Continua să Înmoaie un snop de crengi În apa ce răspândea un miros amar, și-i tot stropea pe copil și pe femeie. La un moment dat, Îi căscă gura lui Unu și supse tot aerul din ea. Îi făcu la fel și la nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
să înțeleagă. E suficient să scap o remarcă în legătură cu grăsanul, și se eliberează energii, se prăbușesc munți, patimile pâlpâie în roșu. În final, se întâmplă o prostie. Reușesc cu mare greutate să-mi țin râgâitul. Sunt ca un firicel în snopul de oameni înghesuiți în autobuz. Am mâncat carne picantă și am băut bere. Astăzi a fost ziua lui Cornel, un mare succes, șeful a lăsat-o mai moale și ne-am simțit cât de cât bine. Cornel mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
la mine până își dădu seama ce voiam să zic. După care, își coborî privirea în pământ. — Mă bucur că în sfârșit vorbești despre moartea lui, spuse ea, studiindu-și încheietura, de care nu mai atârnau, ca de obicei, un snop de brățări rigide, ci un singur fir răsucit de argint. Era clar, Janey era în perioada minimalistă. Răsucea brățara încet, evitând, în mod voit, să mă privească. Poate în felul ăsta vei putea merge mai departe. —De unde și încotro? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de demult. Pe cerul senin, plin de stele, întindere nemărginită de azur... la fiecare pas, Dumnezeu ridică un praf de aur, și, fiecare părticică este un univers... ”- Ce miracol... ce miracol.!” se extazie el transfigurat. Mai multe steluțe, ca un snop, se revărsă lăsând dâre roșii pe cer. Una mare și luminoasă, trase o vrâstă lungă pe tot cerul apoi, se stinse. ”- A murit un om!” murmură Vasilica, cu glas tremurat. - Hm... moartea! Taina morții, Fată dragă, stă în centrul tuturor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că în România toți sânt poeți. Dar esențial însă e că aici toți o fac în detrimentul construcțiilor!" Exact în acel moment, ca o teribilă zmucitură de zeppelin, încăperea descrise un nou salt, rămânând ancorată de structura parterului printr-un singur snop de drugi de fier-beton. Drugii, ai naibii, decălindu-se, pocneau precum grisinele. Crăpa un drug, se înălța c-o palmă și colosul de zidărie. Se fisuraseră jumătate, mormanul de cărămizi și betoane era pregătit s-o zbughească spre stratosferă. - Că rău
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înfățișa ca la un copil de 13, 14 sau 15 ani. Când a scos totuși colonelul Gabrea scobitoarea din gură, dând semnalul de deschidere a focului, iar plutonul a tras, tot ce-a mai simțit Sinistratul a fost că primul snop de gloanțe i-a zburat totul, până și dinții din față, scuturîndu-i, probabil, ca pe un scrum, pe treptele de ciment ale Cabinetului de Infirmerie. Trupul de mâță scheletică al Otiliei, poreclită Fiola, a fost ridicat în văzduh și pleznit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de altele prin cîte-un nod. 311 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bine. N-ar fi fost mare lucru că-și făcuse lectura. Dacă ar fi citit altcineva ori altceva, ar fi fost, probabil, un fleac. Dar Cristi citise un snop de poeme, între care incredibilul poem "DESPRE TATA ȘI NOI". Pe vremea aceea, Cristi era cel mai bun prieten al meu, imediat după Adi și întrecîndu-l, cu un singur loc, pe Paul. Dacă, într-un colțișor abject (al sufletului meu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era vremea cea mai potrivită pentru a observa mugurii ce stăteau să plesnească. Petrache scoase din lada cu scule ferăstrăul de mână și foarfecele de grădinărit. Cercetă cu atenție crengile și le reteză pe cele uscate. Făcu din ele un snop pe care îl duse într-unul dintre colțurile umbrite ale zidului. După care, mânat de aceeași nelămurire, se întoarse la cavalerul de bronz. Ca și cum bidiviul ar fi așteptat asta, îl mângâie pe cap, pe burtă, pe crupă, fără a se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl puse peste celelalte, cu partea mușcată în sus, ca să-l lămurească mai bine. Mângâie din nou armăsarul spre urechile încolțite de-o parte și de alta a coamei, apoi se întoarse la ultimele lui treburi înainte de lăsarea întunericului. Luă snopul de crengi uscate pe umăr și astfel, cu o povară mai degrabă greu de mânuit decât apăsătoare, ieși pe poarta castelului. Se căzni, iarăși, să încuie, cu sentimentul că împotriva lui stă cineva. După vreo douăzeci de pași se abătu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trăgând zăvoarele, putea s-o deschidă... Privită de la poalele dealului, mulțimea forfotea, dar nu puteai spune că se mișcă într-o direcție sau alta. Aproape de Turnul Mitropoliei, câteva femei urcau în genunchi. În locurile unde așezau lumânările mănunchi și aprindeau snopul întreg, se ridica un fum gros care dădea convoiului mai degrabă înfățișarea unui priveghi decât a unui pelerinaj. Biserica era neîncăpătoare, oamenii stăteau în pridvor, dându-se deoparte și întinzându-se să atingă cu mâna veșmântul vreunui episcop care ieșea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile legau și strângeau snopii în clăi. În clăi stăteau snopii până când oamenii își făceau timp să-i treiere. Treieratul se făcea fie pe arie, în curte sau cu mașina de treierat. La început, batoza era pusă în funcțiune prin intermediul unui motor cu aburi, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]