727 matches
-
să se întîlnească înainte ca partidele respective să-și definească politicile. În al patrulea rînd, autorii raportului au propus o planificare bianuală a activităților federației în relație cu agenda politică a instituțiilor europene. Spre deosebire de raportul Debunne, care susține principiul promovării social-democrației europene pe plan supranațional, poziția grupului Kok se raportează mai mult la agenda europeană, ceea ce indică atitudinea reactivă a acestui grup, pe cînd abordarea lui Debunne pleacă de la proactivitate. Între UPSCE și PSE, europartidul întîmpina toate greutățile din lume în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dezbaterii și influențării politicilor europene, polarizarea ideologică (sau nu) în cadrul FEP și actorii proprii instituțiilor europene 485. 7.6. Concluzii După ce am expus principalele momente ale reflecției noastre ideologice privind politicile europartidelor, ar fi necesar să le aplicăm în cazul social-democrației și al problematicii șomajului. Nu vom aplica totuși acest ansamblu al contribuțiilor analitice. Pe de o parte, se pune problema fezabilității. Dacă am putea prezenta pozițiile actorilor partinici care s-au exprimat în PSE, precum și coalițiile care s-au format
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politicii locurilor de muncă", compus din reprezentanții liderilor partidelor membre. În această privință, francezul J.-F. Vallin, secretar general al PSE, a amintit cele două intenții ale liderilor. Într-o scrisoare adresată membrilor grupului, el afirma că acțiunea colectivă a social-democrației europene trebuia să contribuie la succesul summit-ului de la Luxemburg: "Consiliul European extraordinar trebuie să fie un moment priveligiat de sinteză a reflecțiilor noastre. Ne-am dorit acest Consiliu European pentru locurile de muncă și cu atît mai mult trebuie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Apoi, Socialdemokratiet a avansat ideea că uniunea monetară punea o problemă de credibilitate. Dat fiind că autoritățile monetare aveau să adopte, probabil, o politică monetară riguroasă, PSE trebuia, poate, să ceară o politică mai puțin restrictivă. În privința locurilor de muncă, social-democrația daneză s-a opus obiectivelor "puțin" ambițioase, precum crearea de locuri de muncă slab remunerate. Pe de o parte, reprezentantul prim-ministrului Poul-Nyrup Rassmussen și-a exprimat acordul pentru redistribuirea muncii. El a adăugat totuși că aceasta trebuia să rămînă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
asupra locurilor de muncă 555. Mai întîi, a propus ideea unei creșteri economice care să poată fi susținută. SPD a insistat pe necesitatea coordonării politicilor în ceea ce privește chestiunile bugetare, schimbul de informații și datele comune. În această perspectivă, era necesar, după social-democrația germană, să se realizeze proiecte structurale de mare anvergură, precum cele propuse de J. Delors. Apoi, SPD a sugerat crearea de locuri de muncă în noi sectoare. De exemplu, ar fi utilă promovarea locurilor de muncă în sectorul serviciilor prin
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politicile economice". În fine, CES a sprijinit principiul că PSE trebuie să combată competiția fiscală. În concluzie, CES a sprijinit principiile de policy-mix economic, de luptă împotriva competiției fiscale și coordonare a politicilor economice între actorii instituționali implicați. SDI. Reprezentantul social-democrației italiene, Mario Dido, a recunoscut drept importante acțiunile asupra rigidităților structurale, "coordonarea politicilor fiscale la nivel european pentru reechilibrare în favoarea muncii; reforma statului social și adoptarea unei politici a veniturilor negociate cu partenerii sociali"582. SDI a considerat totuși insuficiente
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politica monetară singură nu poate promova expansiunea cererii". În plus, SDI și-a invitat omologii să redefinească bugetul comunitar în funcție de principiul "care pune pe același plan piața unică, moneda unică și coeziunea economică și socială a Uniunii Europene". Pe scurt, social-democrația italiană reclama concertarea politicii de relansare a creșterii, precum și un "autentic" buget european pentru susținerea acestei cereri. Tonul este ferm în favoarea unei concertări europene. PS francez. Reprezentantul prim-ministrului francez Lionel Jospin a afirmat clar obiectivul: "restabilirea ocupării complete a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Cu toate acestea, eficacitatea strategiei de la Lisabona rămîne să fie dovedită. De pildă, PSOE n-a ezitat să-și exprime scepticismul față de efectele ei socio-economice667. Și alți lideri au formulat rezerve, cu ocazia Congresului de la Berlin, în mai 2001. Liderul social-democrației francofone din Belgia și vicepreședintele Internaționalei Socialiste, Elio Di Rupo, este și el nemulțumit. S-a cerut ca extinderea să aibă loc "fără consecințe sociale severe. Militanții spun că noi [PSE] nu controlăm dezvoltarea UE și a economiei globale. PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
la guvernare. A. Guterres se implică mult în activitatea de punere în practică a programului. Tactic, el speră să schimbe principiul și praxisul tradiționalismului economic printr-o întîlnire cu ministrul german de finanțe, Lafontaine. Dar există puternice tensiuni între liderul social-democrației germane și cancelarul său, G. Schröder, care susține o viziune destul de ortodoxă. Ca urmare, Lafontaine va demisiona. La asta se mai adaugă declarația Blair-Schröder, care insistă pe importanța rețetelor economice clasice. În această situație, A. Guterres își schimbă abordarea. Strategic
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
concepe soluții de compromis. În ciuda ambițiilor sale politice, PSE este departe de a fi rezolvat problema șomajului. Așadar provocarea rămîne. 10 Concluzii generale În chip de concluzii, vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în raport cu dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom continua evidențiind efectele analizei noastre în problematicile legitimității, democrației și reprezentării în UE. În plus, vom prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
măsură, analiaza actelor I și II ale politicii locurilor de muncă a PSE arată și divergențe între actorii partinici și guvernamentali. Acțiunile politice în favoarea locurilor de muncă nu sînt susținute unanim în PSE, anumite partide membre preferînd rețetele tradiționale ale social-democrației. În diferitele studii de caz, rezultă că europartidele sînt importante pentru analizarea integrării europene, căci partidele de guvernămînt recurg la ele pentru ca președinția UE pe care o dețin să fie un succes. Partidele europene devin actori reactivi dacă depind de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ascensiunea economic... a Asiei și unele simptome de scleroz... instituțional... și stagnare economic... în ț...ri europene bogate au reaprins discuția privind modelul de economie de piaț.... Disputa de idei nu mai este purtat... predominant prin lentile ideologice (neoliberalism vs social-democrație), ci cap...ț... accente foarte pragmatice. Pe acest ț...ram, al pragmatismului, trebuie așezat... și dezbaterea public... iscat... de modul în care (de eficacitatea cu care), în ultimii ani, autorit...țile publice din societ...țile avansate au r...spuns la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
din România” și În el fuseseră inserate „...extrase din Programul P.S.D.M.R. (Partidul social-democrat al muncitorilor din România, n.n.) adoptat la Congresul de constituire din anul 1893”. Pasajul care-i căzuse greu la lingurică acribiosului corector suna cam așa: „Ca și social-democrația lumii Întregi, cea română știe că desrobirea poporului muncitor nu poate fi o chestie națională, la care lucrează muncitorii tuturor țărilor”. Adică, Într-o interpretare liberă (și posibil subiectivă), ce treabă mare sau mică avea eroicul partid comunist român cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
căutați pe piața europeană și pentru altceva decît pentru căpșunărit, menaj, construcții, ciobănie și prostituție sau măcar să creadă că nu le mai cad copiii în privata insalubră și fără uși, din fundul curții școlii. Pentru spirite mai sofisticate, liberalismul și social-democrația sînt doctrine care se asociază obligatoriu cu politici de investiție în educație, căci de aceasta depinde capacitatea indivizilor de a intra în compeiție. Atunci cînd aud de politici antieducație refuză să creadă că statul are guvernămînt liberal sau/și social-democrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în educație, căci de aceasta depinde capacitatea indivizilor de a intra în compeiție. Atunci cînd aud de politici antieducație refuză să creadă că statul are guvernămînt liberal sau/și social-democrat. Tot așa, ei refuză să creadă că este vorba de social-democrație atunci cînd un partid autoititulat astfel (cazul PSD), odată aflat la guvernareare face politici care conduc la polarizare socială. Despre caracterul „criptic” al conținutului integrării europene se spune că este o minciună prin omisiune, în interesul binelui public. Dacă oamenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
room-service”, vârâtă sub nas ca legislație. Societatea civilă nu a avut niciodată succesul „Tatălui” european în a impune nondiscriminarea, nici măcar presa nu o aude, decât cu referire la cazuri de scandal. Dacă mă gândesc bine, în tradiția noastră nu liberalismul, social-democrația, necum feminismul sau ecologia au fost mișcări populare. Populare au fost, mult mai degrabă, poporanismul, legionarismul, naționalismul. Lupta pentru drepturi individuale și nedisciminare nu a atins niciodată cotele de popularitate ale bătăii pentru entități abstracte: nația, poporul, românismul. Cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
șanse. Chiar trebuie să scot toate săbiile? O.Ș.: De ce crezi că persoanele care sunt în zona feminismului românesc sunt privite ca niște excentricități? M.M.: Dacă noi am lua în serios liberalismul, și liberalismul ar fi excentric... Cred că și social-democrația ar părea excentrică... Feminismul pare și mai excentric... Democrația politică, democrația pentru femei, a început ca exercițiu în 1990; acum e în plină adolescență, cu toate avatarurile adolescenței: rămâne mai degrabă ca reacție mai mult sau mai puțin emoțională și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
La facultățile de Științe Politice, de exemplu, și în conținutul cursurilor universitare, aceste tipuri de teme rămân marginale, sunt foarte departe de a „ocupa” teritoriile monopolizate de studierea fascismului, naționalismului, conservatorismului, cu atât mai puțin cele ale liberalismului sau ale social-democrației. În mod constant, feminismul, apărut ca ofertă în teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă" începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, fie nu este menționat, fie apare ca o orientare de dată atât de recentă, încât nu s-a putut dezvolta într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2, ci în mod esențial și o ideologiexe "„ideologie" a emancipării femeilorxe "„ideologieaemancipăriifemeilor" dintr-un statut inferior. Ideologia feministă nu poate să fie substituită de nici o alta, deoarece, prin dimensiunea sa antipatriarhală,xe "„patriarhal" transcende agenda directă a liberalismului sau social-democrației. Chiar dacă feminismul își asumă uneori liberalismulxe "„liberalism"3 sau socialismulxe "„socialism"4, inamicul său rămâne prin excelență patriarhatulxe "„patriarhat", așa cum pentru liberali (de stânga, centru sau dreapta), inamicii comuni sunt colectivismulxe "„colectivism", dirijismulxe "„dirijism", autoritarismul, planificarea centralizată. Or, deocamdată, patriarhatulxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Iași, pentru prezenta traducere INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro; editura ie@yahoo.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: KULAHCI, EROL Natura și politica partidelor europene: social-democrația și criza șomajului / Erol Kulahci; trad. de Irinel Antoniu; pref. de Simion Costea. Iași: Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-416-3; ISBN (13) 978-611-416-8 I. Antoniu, Irinel (trad.) II. Costea, Simion (pref.) 329.14 (4) 331.56 Pe copartă: Gustav
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
a vechiului Burgtheater, Viena Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Erol Kulahci Natura și politica partidelor europene Social-democrația și criza șomajului Traducere de Irinel Antoniu Prefață de Simion Costea INSTITUTUL EUROPEAN 2006 PREFAȚĂ În procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, necesara afiliere a partidelor noastre la federațiile internaționale și europene de partide, apoi primirea lor în grupurile
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
Erol Kulahci intră în dialog academic. Pe această cale, autorul aduce o evidentă contribuție documentară și interpretativă, îmbogățind considerabil cunoașterea științifică sub multiple aspecte, verifică validitatea unor teze, aduce importante nuanțări și abordări noi ale fenomenului europartidelor, în special ale social-democrației. Cercetarea sa este amplă și profundă, depășind abordările anterioare și integrînd atît viziunea normativă tradițională, cît și pe cea conceptual-empirică. Structura lucrării este riguroasă, dezvoltînd teme esențiale. După o introducere în care își prezintă metodele, obiectivele și planul de lucru
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
cantonează mai degrabă într-o analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne vom dezvolta ancheta în jurul social-democrației europene. Vom analiza morfologia extraparlamentară a acesteia, precum și politicile sale de ocupare a forței de muncă și de luptă împotriva șomajului. Pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect, am folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
UE. Vom adopta o abordare monografică, fiind ales partidul social-democrat european. Separat de interesul studiului federațiilor europene de partide așa cum tocmai l-am expus, este util să prezentăm și să dezvoltăm o serie de argumente în favoarea studiului evoluției morfologice a social-democrației europene, ca și răspunsul acesteia la problematica șomajului. 1.2.1.1. De ce natura europartidului social-democrat? Este important să examinăm natura partidelor europene. În ciuda puținelor solicitări ale europartidelor de către partidelor naționale (bottom-up) și echilibrului între oportunitățile și, mai ales, constrîngerile
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
remarcat că, aproape o jumătate de secol, federațiile europene de partide s-au dezvoltat în termeni de componență, structură și funcții. Se pun încă următoarele întrebări: în ce măsură au evoluat partidele europene? De ce au evoluat astfel? Trei argumente pledează pentru studiul social-democrației europene. Mai întîi, este importantă problema adaptării social-democrației la mediul european. "Dacă partidele se adaptează mediului lor, obiectivul e să stabilim dacă se observă adaptarea partidelor social-democrate la UE adică dezvoltarea de noi practici sau caracteristici organizaționale în intenția de
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]