1,987 matches
-
reală prin care poate contribui cu o câtime la schimbarea în bine a României. Pe data de 16 noiembrie va fi turul doi al prezidențialelor. Atunci vom avea deodată șansa și datoria să votăm într-un asemenea mod, încât balanța social-politică a României să nu fie primejdios dezechilibrată pentru următorii cinci ani prin fixarea la Cotroceni a catindatului stângii, o stângă profund necinstită și ticăloșită, care exercită puterea legislativă și executivă în mod voit discriminatoriu (pe primul plan baronii și ciracii
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea națională, să-și împlinească vocația creștină, să-și desăvârșească misiunea pe Calea îndumnezeirii. În cadrul unității religioase, a comuniunii creștine în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
ziua de azi, în vederea celei de mâine, cartea eruditului maghiar care coresponda cu Eliade, Cioran și Ionescu în limba română, este scrisă într-un limbaj accesibil și oferă înainte de toate un punct arhimedic din perspectiva căruia putem evalua orice model social-politic: respectul pentru deplinătatea umană, miezul ei fiind dat de spiritualitate. Manuel Valeriu, care a avut numeroase conversații cu autorul, traducându-i și lucrarea Eu, Simah, prefectul Romei; Omul și mașina, apărută tot la editura Logos în 2013, afirmă despre Modelul
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
transfrontaliere, adăugând la prestigiul câștigat cu trudă în acest sfert de secol postdecembrist. Căci Adrian Dinu Racheru este o voce autorizată, unul dintre cei mai competenți, mai buni cunoscători din țară ai fenomenului literar și cultural, ai realităților istorice și social-politice din spațiile de românitate amintite, având avantajul cunoașterii lor acasă. Consecvent și meticulos, și-a impus un program de cercetare strict, de unde și uimitoarea ritmicitate în editare. Discursul său critic, remarcabil prin modernitate, aduce ca noutate perspectiva pozitivistă a abordării
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
unitatea culturală și morală a românilor de pretutindeni; iar la urmă, la momentul priincios, să înfăptuiască și unitatea politică” . * * * Personalitatea complexă, deosebit de prestigioasă a vieții cultural-științifice naționale și universale, Nicolae Iorga a fot totodată unul din neobosiții militați pe plan social-politic și spiritual care au adus o contribuție multidimensională, plurivalentă la lupta poporului pentru desăvârșirea unificării statului național român . Înflăcăratul patriot s-a dăruit cu o pasiune impresionantă, cu un entuziasm și o abnegație excepționale luptei pentru împlinirea acestui străvechi ideal
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
n.ns.). În viziunea sa, strămoșii au trăit în comunități conduse de voievozi, risipiți pe pământul românesc unic, iar oamenii se numeau după natura locuințelor lor aflată în vecinătatea unui râu: olteni, jieni, bârsani, ialomițeni, moldoveni, sireteni, dar sub raport social-politic, ei își spuneau generic români. „Numai vicisitudinile istorice, concepțiile diferite de la o epocă la alta - sublinia profesorul Iorga - au făcut ca poporul român să trăiască în state diferite”. După opinia sa, pe trei căi (culturală, economică și politico-statală) s-a
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
limba românească (Acte și publicații privitoare la faptele din martie 1906). Intelectualitatea patriotică din Capitală și din restul țării s-a solidarizat cu acțiunea cărturarului patriot. Din acest moment, N. Iorga începe să se manifeste tot mai vădit în viața social-politică, îndeosebi pentru apărarea valorilor naționale, pentru afirmarea cauzei unității naționale a poporului român. El editează, începând cu anul 1906, revista-ziar „Neamul Românesc”, prin care aduce o contribuție inestimabilă la educația patriotică, cultural-științifică și națională a românilor din țară și de peste
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
unei structuri profund romantic, precum și aceea a activității de îndrumător al tinerelor talente prin cenaclurile create și mobilizator pe terenul artei prin publicațiile susținute. Prin cartea sa, de aproape 600 de pagini, Al.Florin Țene proiectează personalitatea poetului pe fundalul social-politic al epocii și în boema literară atât din țară cât și în Europa unde Macedonski a peregrinat pe urmele unei reale erudiții și unde a încercat să-și promoveze numele. Prin acest demers autorul romanului realizează o bogată documentație, rod
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
în refacerea unității creștine. Vladimir Putin este foarte clar: și fără războiul din Ucraiana sau Orientul Apropiat s-ar fi găsit un motiv. În ce tabără vor fi ortodocșii moldo-valahii în noul Război Rece? 7) La ortodocși observăm un ciclu social-politic, după (1) dezordine și mizerie pseudo-democratică, (2) despotul face ordine, apoi (3) sătui de lipsa drepturilor omului ei se rascoală și revin la (1) s.a.m.d. Fără refacerea unității creștine așteptată de un mileniu, din acest cerc vicios va
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
sărăcie? Păi ce faci cu turismul? Numai din turism faci milioane de euro anual. Dar mai fă și altceva nu numai asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Sali (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
și printr-o varietate de teme și motive: germinația - “Semințe” (Daniela Rîndașu), “Cuib” (Lucreția Milea); iubirea - “Love Story” (Mihaela Laslo); zborul “Zbor” (Claudiu Dosaru); religiozitatea - “Masa pontifului” (Valter Paraschivescu), “Înviere” (Cristian Dinu), “Jocuri Îngerești - Vestiarul” (Nicolae Lupu), aspecte ale vieții social-politice - “Electorale” (Ligia Popescu); natura - “Spre zări” (Marcel Bejgu), “Malul Borcei (Tănase Mocănescu), “Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica Ionescu), “Mierloi versus râmă” (Ana-Maria Bărbos), “Peisaj” (Miltiade Nistoroiu), “Ecouri” (Alexandru Ionescu), “Ochii ca flori să
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
și solicitudinea cu care i-a asistat mereu. Este o situație ce n-a putut împiedica însă unele interpretări piezișe ale operei sale, dacă nu chiar răstălmăciri menite să producă o falsă imagine pe seama autoarei. Adepții discursului unic în spațiul social-politic nu suportă nici discursul pluralist în istoriografie, discurs pe care Calherine Durandin îl propagă mereu și cu succes. Histoire des Roumains este desigur pilda cea mai eclatantă, care se cuvine adăugată la un palmares ce suscită demult stimă și admirație
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Litera, 1975; Viața politică din România, București, Editura Albatros, 1982. Spector, Sherman David, Roumania at the Paris Peace Conference, New York, Bookman Associates Inc., 1962. Stăniloaie, Dumitru, Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939. Unirea Transilvaniei cu România, Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul, București, Editura Scripta, 1992. CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o Europă răsăriteană, atît de infestată de comunismul rusesc. Și mai e ceva. Ce ține de statutul strict al romanului modern. Scenariul romanesc occidental cum nu a făcut-o niciodată, nu o face nici acum nu are în vedere componenta social-politică, atît de nefericit impusă prozei estetice; își urmează traseul pe care însăși societatea prosperă și l-a marcat în secole de civilizație. Danezul de mijloc este total neinteresat de malaxorul politic al statului său, pe cînd esticul, pervertit de la buna
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastră să fie mai bună, mai rodnică în viitor. Este cunoscut faptul că, datorită succeselor înregistrate de poporul nostru sub conducerea partidului, în construirea socialismului, a preocupărilor și măsurilor partidului și guvernului pentru ridicarea nivelului de trai al maselor, baza social-politică a reacțiunii interne s-a îngustat și se îngustează an de an. Fără îndoială că acești factori au ușurat mult activitatea organelor M.A.I. Așa cum s-a arătat însă în material, unele elemente dușmănoase din țară nu se bucură de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
organizarea sub conducerea partidului, a procesului edificării orânduirii socialiste, presupune totodată măsuri speciale pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare, în scopul prevenirii, descoperirii și curmării tuturor acelor acțiuni îndreptate împotriva efortului creator al celor ce muncesc. În cadrul activității de conducere social-politică, locul principal revenind laturii economice, organizatorice, nu sunt și nu pot fi neglijate celelalte laturi menite să ocrotească procesul de bază creator, constructiv. Încă de la apariția sa, statul nostru a exercitat, pe baza directivelor și indicațiilor partidului, nu numai funcțiile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-Redactorii șefi ai organelor centrale de presă -Redactorul șef și redactorii adjuncți ai revistei „Lupta de clasă” -Redactorii adjuncți ai ziarului „Scânteia” -Reprezentantul P.C.R. la redacția revistei „Probleme ale păcii și socialismului” -Rectorul și rectorii adjuncți ai Academiei de științe social-politice „Ștefan Gheorghiu” -Secretarul Consiliului Politic superior al Forțelor Armate -Secretarul Consiliului Politic al trupelor M.A.I. și secretarul Consiliului Politic al trupelor de securitate -Șefii direcțiilor de cadre din M.F.A., M.A.I. și C.S.S. -Directorul Editurii pentru literatură politică -Directorul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-Secretarul Consiliului Politic al trupelor M.A.I. și secretarul Consiliului Politic al trupelor de securitate -Șefii direcțiilor de cadre din M.F.A., M.A.I. și C.S.S. -Directorul Editurii pentru literatură politică -Directorul și directorii adjuncți ai Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. -Directorul Muzeului de istorie a partidului -Directorul direcției medicale speciale -Șefii cabinetelor membrilor Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. -Secretarii Comitetului Municipal P.C.R. București 3.Legitimații de culoare maro-sepia, valabile pentru intrarea „B”: -lucrătorii cu muncă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Comitetului Municipal P.C.R. București 3.Legitimații de culoare maro-sepia, valabile pentru intrarea „B”: -lucrătorii cu muncă tehnică din cadrul Secției Gospodăriei de Partid a C.C. al P.C.R. 4.Legitimații de culoare bej, valabile pentru acces la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R.: -lucrătorii Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. 5.Permise de culoare gri, valabile pentru accesul în sediul C.C. al P.C.R. a personalului gospodăresc. 7.XII.1968 IV/100 ex. A.M.R., fond
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
intrarea „B”: -lucrătorii cu muncă tehnică din cadrul Secției Gospodăriei de Partid a C.C. al P.C.R. 4.Legitimații de culoare bej, valabile pentru acces la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R.: -lucrătorii Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. 5.Permise de culoare gri, valabile pentru accesul în sediul C.C. al P.C.R. a personalului gospodăresc. 7.XII.1968 IV/100 ex. A.M.R., fond Microfilme AS1, rola 275, c. 356-359. 115. 1968 decembrie 18 - Notă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
obștești. Tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Mihai Gere și Vasile Patilineț vor răspunde în continuare de următoarele domenii de activitate: Tov. Paul Miculescu-Mizil: -Secția Propagandă a C.C. al P.C.R. -Comisia ideologică a C.C. al P.C.R. -Academia de științe social-politice „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.C.R. -Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. -Comisia de propagandă externă -Revista „Lupta de clasă” Tov. Virgil Trofin: -Secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. -Uniunea Tineretului Comunist -Consiliul Național al Femeilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Patilineț vor răspunde în continuare de următoarele domenii de activitate: Tov. Paul Miculescu-Mizil: -Secția Propagandă a C.C. al P.C.R. -Comisia ideologică a C.C. al P.C.R. -Academia de științe social-politice „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.C.R. -Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. -Comisia de propagandă externă -Revista „Lupta de clasă” Tov. Virgil Trofin: -Secția Organizatorică a C.C. al P.C.R. -Uniunea Tineretului Comunist -Consiliul Național al Femeilor -Legătura în problemele organizatorice cu Consiliul Central al U.G.S.R. și Uniunea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
7.604, vol. 2, f. 15-16. 141. 1976 martie 9 - Notă a ministrului de Interne, Teodor Coman, către șeful Secției pentru Probleme Militare și de Justiție a C.C. al P.C.R., Emil Bobu, cu privire la persoanele cu „poziție ostilă” din domeniul cercetării social-politice. MINISTERUL DE INTERNE Nr. 0045.078 din 9 martie 1976 STRICT SECRET Ex. nr. 2 NOTĂ privind unele aspecte din domeniul cercetării social-politice Academia de Științe Sociale și Politice a luat ființă în baza Decretului nr. 121/ 1970 al Consiliului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și de Justiție a C.C. al P.C.R., Emil Bobu, cu privire la persoanele cu „poziție ostilă” din domeniul cercetării social-politice. MINISTERUL DE INTERNE Nr. 0045.078 din 9 martie 1976 STRICT SECRET Ex. nr. 2 NOTĂ privind unele aspecte din domeniul cercetării social-politice Academia de Științe Sociale și Politice a luat ființă în baza Decretului nr. 121/ 1970 al Consiliului de Stat, prin transferarea unui număr de 21 institute de cercetare, care aparțineau Academiei Republicii Socialiste România. La data înființării, în unitățile de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
activității de cercetare, în anul 1975 au fost trecute în alte sectoare 31 de persoane din categoriile sus-menționate. De atunci, în acest domeniu de activitate nu s-au mai făcut noi angajări. În prezent, în cadrul unităților de cercetare cu profil social-politic, aflate - după reorganizare - în subordinea Ministerului Educației și Învățământului, sunt 18 persoane cu antecedente politice sau penale, cinci semnalate cu poziție ostilă, iar zece sunt cunoscute cu alte probleme (anexa 1). Sunt semnalate (sic!) că fac comentarii tendențioase cu privire la politica
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]