1,210 matches
-
an (surprins pe genuri și specii literare), tehnica analitică merge dinspre general spre particular, dinspre cadrul social-politic spre cel literar, având În vedere nefasta condiționare politică a operei impusă de realismul socialist. Așa se explică insistența mea pentru conturarea ambianței societale, a evenimentelor și imperativelor politice pe care trebuia să le Încorporeze creația - devenită „comandă de stat”, atmosferă surprinsă În secvențe care preced analismul literar propriu-zis. Se va observa, de asemenea, că pentru a mai fluidiza demersul analitic, multe informații au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional) și sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este cea fizică. Acesta constă în vătămarea corporală a copilului de către persoana care are responsabilitatea de a-i oferi protecție și îngrijire. Abuzul fizic reprezintă folosirea forței fizice asupra copilului, traumatizarea și maltratarea lui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un centru de ocrotire a minorilor. Cu timpul, accentul nu a mai fost pus pe „părintele bolnav psihic”, ci pe relațiile patologice ce se dezvoltă între copil, părinte și societate. Pedepsirea vinovatului trebuie înlocuită cu tehnici de prevenție precoce. Abuzul societal este suma atitudinilor și valorilor societății care împiedică buna dezvoltare a copilului și se referă la: existența inegalității educaționale și de formare profesională între diferite categorii de familii și copiii acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o zonă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mare decât bărbatul poate fi explicat dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, femeile pot fi supuse acelui tip de violență structurală care are un caracter impersonal și este exercitată „de birocrațiile publice sau private, de instituțiile și organizațiile societale” (Mihăilescu, 2003, p. 140), iar pe de altă parte, sunt victimele violenței personale „exercitate de un individ sau de un grup mic, agenții violenței putând fi identificați direct” (Mihăilescu, 2003, p. 140). Aceste tipuri de violență sunt întâlnite mai ales
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor cu cel al bărbaților necesită reformarea radicală a multor mecanisme sociale și depășirea unor stereotipuri adânc înrădăcinate” (Mihăilescu, 2003, p. 141). Astfel, modul în care este organizată societatea, diviziunea rolurilor exercitate de femeie și de bărbat atât la nivel societal, cât și la nivel familial, implicarea diferențiată a femeii și a bărbatului în viața socială determină o percepție și o înțelegere diferite în ceea ce privește „gradul de acceptare al violenței exercitate de bărbat și de femeie. În privința ultimului aspect, în majoritatea culturilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al puterii, bărbăției. Din perspectivă opusă, respectiv violența exercitată împotriva bărbatului în relațiile de cuplu, numărul cazurilor înregistrate este mult mai redus. Având în vedere impactul pe care îl provoacă fenomenul violenței domestice atât la nivel individual, familial, cât și societal, se impune luarea în calcul a unor dimensiuni deosebit de importante în condițiile elaborării unor politici sociale menite să prevină/stopeze fenomenul. Din acest punct de vedere, în lucrarea Situația femeii în România, Elena și Cătălin Zamfir au formulat o serie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trebuie să se întâmple și la nivel cultural, spiritual, religios. Unificarea despre care se vorbește nu înseamnă unicitate, aplatizare a deosebirilor, și nu se cere a fi materializată în aceeași proporție și în același ritm, mecanic, pentru toate componentele ansamblului societal. Unificarea din punct de vedere strategic, militar, economic, juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, religioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de tot felul sunt trăsături evidente ale societății informaționale. Nu-i mai puțin adevărat că fața „frumoasă” a acestui tip de societate este dublată de una mai puțin fericită. Siguranța, confortul, satisfacțiile atrase de noul mediu pot genera, la nivel societal, dar și individual, o serie de efecte degenerescente, anomalii, dereglări pe termen mediu sau lung. Nu trebuie uitat că tot acest mediu este unul creat, artificial, adăugat, suprapus peste cel natural, care tinde să se eclipseze, să se dilueze, să
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau organismul social vizat ca întreg. Există un astfel de risc de care trebuie să fim mereu conștienți. Internetul creează noi structuri asociative, atât formale și acreditate, cât și informale, glisante, mai puțin recunoscute social, dar având totuși o funcționalitate societală. Pentru unii, sintagma Web social are o consistență viabilă. Gloria Mark, de pildă, invocă o astfel de expresie în înțelesul de Ăinfrastructură prin care oamenii pot face uz de o experiență on-line integrativă pentru a se raporta sau a face
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
experiență on-line integrativă pentru a se raporta sau a face uz de o informație socială, chiar și atunci când nu au o colaborare formală. (2001, p. 249) Această experiență este generatoare de o anumită coeziune socială, cu implicații formative asupra ansamblului societal. În același orizont coagulant apar și comunitățile specializate ale educaților (elevi, studenți), configurându-se structuri asociative pe criterii atât cu caracter școlar/universitar, cât și extrașcolar/universitar, cu incidență atât educativă, cât și non-educativă. Se vorbește tot mai des despre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
păstrarea și consolidarea suveranității, pe când o societate caută să-și Întărească și să-și prezerve identitatea (Wæver, 1996, p. 67). Această idee se Încadrează bine În discuția deschisă de Buzan asupra statelor slabe sau puternice, pentru că se referă la elementul societal și Îl problematizează ca potențial obiect referent al securității. În viziunea lui Wæver, securitatea statului și securitatea societală sunt egale Într-o țară și pot oricând să fie amenințate sau să fie percepute În pericol. Dacă argumentul său privind securitatea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
p. 67). Această idee se Încadrează bine În discuția deschisă de Buzan asupra statelor slabe sau puternice, pentru că se referă la elementul societal și Îl problematizează ca potențial obiect referent al securității. În viziunea lui Wæver, securitatea statului și securitatea societală sunt egale Într-o țară și pot oricând să fie amenințate sau să fie percepute În pericol. Dacă argumentul său privind securitatea statului nu este „revoluționar”, cel privind societatea introduce noțiunea controversată de identitate și arată cât de dificilă este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mare parte pe axa extern - intern, iar siguranța națională abordând o perspectivă orientată spre dimensiunea interioară a statului. Din anumite puncte de vedere, nu este exagerat să comparăm diferența dintre securitate și siguranța națională cu conceptele de securitate statală și societală utilizate În teoriile Școlii de la Copenhaga. Siguranța națională este conectată cu ideea păstrării unei anumite funcționări atât a statului, cât și a instituțiilor sale politice și sociale, a prevenirii acțiunilor subversive la adresa lui. O problemă de siguranță națională se poate transforma
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În totalitate descris de logica Războiului Rece. Deși În acest context contribuțiile majore pun accent pe probleme de ordin politic și militar, există frecvent abordări ale securității regionale interesate și de alte dimensiuni ale sferei internaționale, În special economice și societale. Odată cu revigorarea studiilor de securitate la sfârșitul anilor ’70 și acceptarea pe scară largă a ideii că noțiunea de securitate nu se aplică exclusiv sferei militare, are loc o nouă reflecție asupra importanței nivelului regional În domeniul relațiilor internaționale. În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și mișcări sociale sau revoluționare regionale (Agor și Suarez, 1972). De asemenea, conceptul de subsistem regional se mai poate referi la procese de integrare regională (Deutsch et al., 1957; Haas, 1970; Nye, 1971), dar și la fluxuri economice și/sau societale (motivate economic), recurente și non-instituționalizate (Kaiser, 1968; Haas, 1975). Dată fiind această varietate de actori și procese ce pot fi asociați subsistemelor regionale, au existat Încercări de a le sistematiza. În acest demers se pornește, de regulă, de la premisa că
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a le sistematiza. În acest demers se pornește, de regulă, de la premisa că există sisteme naționale (compuse din instituții guvernamentale și societate), iar interacțiunea acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl pot avea asemenea susbsisteme. În general este acceptat faptul că relațiile regionale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
state apropiate geografic, complexul de securitate aduce În prim-plan chestiunea existenței unei interdependențe semnificative Între participanți. În același context, este dezvoltată ideea că aceste interdependențe nu sunt exclusiv militare, diplomatice sau politice, ele putându-se manifesta și la nivel societal, precum și În domeniul economic sau În chestiuni de securitate a mediului (Buzan, 1983; 1984; 1991b; 2003; Ullman, 1983; Buzan et al., 1998; Buzan și Wæver, 2003). Procesul de creștere a interdependenței regionale, În special la nivel societal, a fost numit
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și la nivel societal, precum și În domeniul economic sau În chestiuni de securitate a mediului (Buzan, 1983; 1984; 1991b; 2003; Ullman, 1983; Buzan et al., 1998; Buzan și Wæver, 2003). Procesul de creștere a interdependenței regionale, În special la nivel societal, a fost numit uneori regionalism sau integrare informală (Hettne, 1999; Hurrell, 1995). De regulă Însă, În studiile de securitate, termenul de regionalism descrie fie apariția unui număr semnificativ de noi organizații regionale Într-o anumită perioadă (Fawcett și Hurrell, 1995
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care, de altfel, se leagă cel mai mult dezvoltarea conceptul de complex de securitate (Wæver et al., 1993; Wæver, 1996; Buzan et al., 1998). Până În prezent, dezbaterile s-au concentrat În special pe raportul dintre identitate și securitate la nivel societal, național și transnațional 2, neglijând Însă dimensiunea regională. Chiar și recenta contribuție a lui Buzan și Wæver (2003) se limitează la reformularea teoriei complexelor regionale de securitate, În principal din punct de vedere al contextului generat de prăbușirea sistemului bipolar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acorduri comerciale limitate exclusiv la continentul sud-american, America Latinăxe "America Latină" Începe să fie percepută la rândul său ca o regiune separată. Dincolo de chestiunile de securitate politică și militară, studiile dedicate acestei zone evidențiază În primul rând importanța sectoarelor economic, respectiv societal În evoluția dinamicii securității În regiune (Agor și Suarez, 1972; Sunkel, 2000). De asemenea, În special datorită exemplelor din America Latină, s-a pus Întrebarea dacă nu cumva consolidarea proceselor de democratizare sau liberalizarea și integrarea economică ar putea genera un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
rar sunt interesate de chestiuni mai complexe de securitate. Cu toate acestea, În special dinspre domeniul politicilor publice și În cadrul organizațiilor regionale din zonă, Începe să se dezvolte o abordare mult mai nuanțată, ce pune un accent semnificativ pe nivelul societal de securitate. Tot mai vizibil se conturează și un interes pentru zona Mării Negre. La fel ca În cazul Europei Centrale, se poate remarca o lipsă de direcție În ceea ce privește definirea caracteristicilor majore de securitate ale regiunii. În acest sens, au fost
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
interdependențelor de securitate din zonă. De asemenea, din punctul de vedere al Uniunii Europene (UE), există două zone de securitate ce prezintă un interes special. Prima este regiunea Mării Nordice, unde centrale sunt chestiunea enclavei Kaliningradxe "Kaliningrad" și unele probleme societale și de mediu. A doua este regiunea mediteraneană. Din perspectiva UE, vestul bazinului mediteranean prezintă În special probleme de securitate societală, economică și de mediu; În schimb, apropierea de Orientul Mijlociuxe "Orientul Mijlociu" generează În estul Mediteranei probleme de securitate politică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prezintă un interes special. Prima este regiunea Mării Nordice, unde centrale sunt chestiunea enclavei Kaliningradxe "Kaliningrad" și unele probleme societale și de mediu. A doua este regiunea mediteraneană. Din perspectiva UE, vestul bazinului mediteranean prezintă În special probleme de securitate societală, economică și de mediu; În schimb, apropierea de Orientul Mijlociuxe "Orientul Mijlociu" generează În estul Mediteranei probleme de securitate politică și militară (Comisia Europeană, 2004). În general, nici una din aceste regiuni nu este considerată complex de securitate, deoarece statele participante ar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
instituțional de un regionalism incipient nefuncțional. Inițiativele regionale create nu pot răspunde Încă În mod eficient problemelor de securitate ale actorilor implicați, deși acestea sunt semnificative În toate sectoarele, cu riscuri majore În special În sectorul politic și În cel societal. Obstacolul principal În eficientizarea procesului de regionalizare pare a fi favorizarea bilateralismului, statele din zonă având Încheiate În general acorduri bilaterale cu SUA și Federația Rusăxe "Federația Rusă", percepute Încă În regiune drept actorii principali În rezolvarea chestiunilor de securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]