1,301 matches
-
un număr mai mare de comportamente. În alcătuirea programului se va acorda prioritate comportamentelor grave și periculoase întâlnite la copil. După elaborarea unui program, periodic, terapeutul/consilierul analizează și discută modalitățile de rezolvare a dificultăților întâmpinate pe parcurs. În funcție de nivelul sociocultural al părinților, precum și de unele particularități comportamentale ale copilului deficient, se vor putea organiza, în perioada de intervenție și terapie, două sau trei programe, până când părinții deprind un mod eficient de gestionare a situației și pot asigura condiții optime de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cunoscută și sub denumirea de „vârstă a hainelor prea scurte”. 1. Se cunoaște cazul unor personaje celebre care au impresionat prin performanțele lor, evidențiindu‑se nu numai printr‑o remarcabilă adaptare la mediu, dar și prin participarea activă la viața socioculturală și chiar prin creații personale: marele compozitor L. van Beethoven (rămas fără auz în perioada sa de glorie, când a compus cele mai valoroase opusuri), americanca Helen Keller (nevăzătoare și surdă), rusoaica Olga Scorohodova (nevăzătoare, surdă și cu sensibilitatea tactilă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mulți); ea reprezintă în primul rând o formă particulară de adaptare a procesului instructiv‑educativ, în funcție de problemele individuale de învățare ale elevului (posibilități limitate de înțelegere și asimilare a unor cunoștințe și abilități) datorate prezenței unor deficiențe, a unui mediu sociocultural deficitar care determină un retard intelectual, a interesului limitat sau absenței motivației pentru învățare etc. Astfel, acceptând această perspectivă și diversitatea populației școlare din zilele noastre (elevi cu dizabilități integrați, elevi cu dificultăți de învățare, elevi din medii defavorizate etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unde în 1964 devine șef de secție. Debutează editorial cu volumul Nu te lăsa niciodată, apărut în 1966 și distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1990 înființează revista „Formula AS”, care devine repede un fenomen de succes, comercial, dar și sociocultural, atingând un tiraj puțin obișnuit. P. este unul dintre cei mai înzestrați reporteri literari ai perioadei 1970-1980, formându-se la școala ( și în fascinația) lui F. Brunea-Fox și Geo Bogza. Cea mai mare parte a scrisului i-a rămas în
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
Ca formulă de structurare, revista intră în polemică cu rubricarea fixă în funcție de criterii exterioare („Literatură română”, „Literatură străină” etc.), proprie revistelor românești. O bună parte a materialelor este dispusă de regulă în „dosare” privind o temă, o personalitate, un eveniment sociocultural, o comemorare, un moment de ebuliție a unui gen anume ș.a.m.d. Astfel de dosare sunt dedicate, bunăoară, dispariției lui Ovid S. Crohmălniceanu (scriu Ioana Pârvulescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Ene, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu), lui Gellu Naum la împlinirea
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
ale pieței, cât și la caracteristicile sociale ale colectivității respective. Să presupunem chiar că respectiva modalitate de organizare este cea mai bună posibil (optimă). Treptat însă, condițiile se modifică. Tehnologia se schimbă, cerințele pieței cunosc și ele modificări structurale, caracteristicile socioculturale ale colectivității se află în proces de schimbare. Din momentul în care aceste modificări devin substanțiale (t1), modul de organizare existent, deși încă satisfăcător, începe să devină din ce în ce mai puțin adecvat (figura 8.3). Figura 8.3. Strategiile schimbării sociale: prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
culturi. Eficiența tehnologiei reprezintă o variabilă măsurabilă. Ea are influențe multiple asupra profilului culturii. În acest sens, este interesantă teza lui White cu privire la relația cauzală a eficienței tehnologiei cu celelalte sfere ale culturii. El desprinde trei părți mari ale sistemelor socioculturale: subsistemele tehnico-economic, social și ideologic. Între aceste trei părți componente există o relație determinată: sistemele sociale sunt determinate de sistemele tehnologice, iar filosofia și arta exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societăților de la cea mai primitivă la cea mai evoluată, iar pe de altă parte, are și o importantă forță predictivă. În jurul acestui criteriu se poate dezvolta o teorie care să încerce stabilirea consecințelor nivelurilor de dezvoltare tehnologică asupra diferitelor sfere socioculturale. Cu ajutorul unei asemenea teorii se pot face previziuni asupra orientării generale a societăților la un anumit nivel de dezvoltare tehnologică. Teoria lui Marx asupra societății comuniste reprezintă un exemplu tipic pentru asemenea posibilități. În orice caz, utilizarea unui astfel de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre modelele teoretice. Demersul diagnostic și raționamentul clinic sunt, deci, influențate de o multitudine de factori legați de cadrul conceptual, metodologic și teoretic al clinicianului, dar și de experiența sa clinică (factuală), de trăsăturile sale individuale și de mediul său sociocultural. In prezent, studiul și analiza problemelor de sănătate mentală se bazează sau se inspiră din trei abordări: - abordarea medicală, - abordarea psihodinamică, - abordarea cognitiv-comportamentală. Toate aceste abordări prezintă trăsături specifice care le diferențiază în plan metodologic și teoretic. Trebuie să subliniem
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și reliefarea țintelor acțiunii terapeutice; - clarificarea situației problemă identificând variabilele antecedente și consecutive care mențin comportamentul problemă; - analiza motivațională în scopul precizării elementului care, la un anume subiect, constituie o întărire în funcție de istoria sa personală; - analiza developmentală a trecutului biologic, sociocultural și a condițiilor specifice în care subiectul a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre subiect și mediul său social; - analiza mediului sociocultural și fizic în scopul examinării posibilităților și limitelor subiectului în funcție de normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează că, înaintea introducerii cognitivismului, primii terapeuți comportamentaliști luau deja în considerație factorii interni, developmentali și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și variabilele capabile să le explice. Acest model reia în schema S-R-C
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor sunt discutate cererea și așteptările subiectului și sunt identificate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt sintetizate conform grilei de analiză funcțională (model retroactiv). Figura 3. Analiza funcțională a lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale...) și familiali (comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în copilărie și bulimie, ceea ce nu înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană. Dinamica factorilor de risc Conform teoriei lui Stice, presiunea socioculturală a siluetei filiforme și internalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete. Această insatisfacție favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afecte negative și comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afectivitatea negativă asociată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Fairburn (Striegel-Moore și Smolak, 2001; Thompson, 2004). Această teorie pune accentul pe temperament (teoria lui Cloninger), pe reprezentările de sine și pe reacțiile emoționale asociate (teoria lui Higgins), pe relațiile interpersonale (teoria lui Benjamin) și pe influența socială (teoria socioculturală). Thompson, 2004. ∗ Éric Peyron Doctor în științe, psihiatru, DU în alcoologie și DU în terapie comportamentală și cognitivă la Sainte-Foy-les-Lyon. Kallmen și al., 2003. Subiecții alcoolo-dependenți rămân "mult mai amenințați de un consum, chiar moderat, decât de o abstinență completă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui salt teoretic și comparatist cu detentă speculativă. Urmărind cu metodă paradigma, destinul și eșantioanele istorice reprezentative ale idilei, autorul expune o lecție despre relația formelor literare (scheme, viziuni, imagini, toposuri mai mult sau mai puțin extinse) cu contextul lor sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una dintre dimensiunile sale esențiale, studiul vizează literaturile atipice, central și est-europene, în mod special literatura română. Deosebindu-se de pastorală, cu care e în mod curent confundat, obiectul vizat
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian, Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul la distanță. O cercetare calitativistă (Gabriela Neagu) / Cosima Rughiniș, Cunoaștere incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon FROM THE EDITORS Mircea Agabrian, The self-perception of a new student situation: distance learning. A qualitative research (Neagu Gabriela) / Cosima Rughiniș, Uncomfortable knowledge - social interventions in disfavored communities
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a treia persoană proximă social (familie, prieteni, colegi), are toate șansele să fie dezaprobată. Atitudinile se pot schimba când relația devine ,,serioasă”, chiar dacă partenerul era considerat la Început nepotrivit. Discursul se referă și la Înțelesurile diferite ale statutului În contexte socioculturale diferite. Oamenii se așteaptă la un anumit comportament al catolicilor În New England și la relativ altceva În St. Louis, după cum a fi femeie Înseamnă un lucru În colegiile din New York City și altceva În orașele mici din sudul SUA
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înțelegere a culturii din perspectiva rolului său asupra ființei umane (model propus de L. Withe), potrivit căruia cultura este destinată să servească trebuințelor spiritului la fel ca pe cele ale trupului, propunându-ne să distingem În conținutul culturii ca sistem sociocultural trei ipostaze: a) conținutul tehnico-economic, care presupune mecanismul de explorare a energiei și punerea ei În serviciul omului; b) conținutul social, care conține canalizarea și reglementarea comportamentului omului; c) conținutul ideologic, care este reflectat de către concepțiile filosofice și de către arte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]