1,614 matches
-
Acest model acceptă și el o diferențiere de interese, dar doar pe aceea generată de relațiile de piață, dintreproducători-consumatori, dar nu și diferențierile dintre grupurile și clasele sociale care rezultă din organizarea socială a producției - muncitori și patroni, diferite grupuri socioprofesionale. În această perspectivă, singura modalitate de angajare a sociologului părea cea de tipul client/consultant. După cum s-a văzut însă înparagraful anterior, modelul client/consultant nu reprezintă o soluție de fond la problema relației dintre sociolog și structura de interese
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de tip democratic. Pentru a ilustra condițiile și posibilitatea unei poziții echidistante, să luăm analiza unui fenomen social care pune probleme cruciale pentru relațiile dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este „nivelul de școlaritate”. Fiind asociat cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant sau, inevitabil, ea va trebui, conștient sau nu, să se angajeze în susținerea intereselor unui grup sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înseamnă că îmbunătățirea condițiilor obiective de viață este echilibrată de creșterea nivelului de aspirații. Acest fapt, împreună cu explicația sa, deși în sine poate fi stabilit într-o modalitate neutră, are implicații practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate, ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două teorii susțin că diferențierea condițiilor obiective de viață în funcție de tipul de profesie exercitat este normală și necesară în condițiile actuale. Celelalte trei teorii consideră că o asemenea diferențiere este nefuncțională. Ea poate și trebuie să fie treptat diminuată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
semnificația raționalității individuale și sociale a țăranilor cooperatori și cu gospodărie individuală; procesul de urbanizare ca proces de restructurare socială a statusului și rolurilor grupurilor și categoriilor sociale, cu referințe la migrația socială și teritorială, recalificare și reprofesionalizare etc.; integrarea socioprofesională, rezidențială, urbană; rolul tradițiilor cultural-etnice În procesul de restructurare a relațiilor dintre oameni. Un rol distinct În revitalizarea sociologiei l-a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
internă se realizează și la locurile de muncă, accesul la compensațiile materiale devenind din ce În ce mai meritocratice. Analiza situației pe piața forței de muncă le permite autorilor să-și prezinte critica viziunii dihotomice a „peisajului de tranziție”, acela care presupune două categorii socioprofesionale concurente, implicate Într-un joc cu sumă nulă: „redistributorii” și „producătorii” sau, cu alte cuvinte, indivizii plasați În apropierea centrelor de decizie politică din perioada comunistă (managerii și birocrații companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anumit centru universitar, se constată că și la acest nivel ultimii ani au adus schimbări semnificative. Astfel, acestea vizează mai degrabă ceea ce este valorizat de societate, de familie, de ceilalți - diploma -, ceea ce se dovedește, practic, eficient - șanse crescute de integrare socioprofesională -, și mai puțin propriile aspirații, idealuri legate de atingerea unui anumit nivel de cunoaștere. Acest aspect este evident și la nivelul relației dintre așteptări, performanțe educaționale și motivația de a continua pregătirea educațională: motivația intrinsecă se asociază, de regulă, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Învățământ frecventată, de specializare sau universitate, majoritatea celor care decid să-și continue studiile au În vedere, de regulă, obținerea unui loc de muncă mai sigur și mai bine plătit, accesul la un nivel ridicat de responsabilitate asociat cu prestigiu socioprofesional Înalt etc. În cazul studenților din Învățământul la distanță, desfășurarea unei activități profesionale, sprijinul familial, maturitatea fizică și psihică, necesitatea de a se adapta cu ușurință unor situații multiple și diverse sunt elemente ce pot favoriza dezvoltarea unor strategii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
septembrie) pe un lot de 10 subiecți cu vârste cuprinse între 2550 ani diagnosticați cu lombalgie cronică vertebrală. Concluzii: Prin aplicarea antrenamentului proprioceptiv s-a obținut o relaxare psihică și musculară. Rezultatele obținute se mențin pe termen lung favorizând reintegrarea socioprofesională optimă. Se obține o stabilitate lombo-abdominală indiferent de modalitate de lucru: cu încărcare sau cu descărcare. De asemeni supravegherea evoluției a oferit un prilej de educare posturală a bolnavului Introducere: Lombalgia cronică ocupă un loc dominant în patologia coloanei vertebrale
ROLUL EXERCIȚIILOR PROPRIOCEPTIVE ÎN TRATAMENTUL LOMBALGIILOR CRONICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
-
Concluzii: Durerea lombară cronică are o evoluție favorabilă sub tratament recuperator susținut și supravegheat, bazat pe exerciții de propriocepție. Prin aplicarea acestora s-a obținut o relaxare psihică și musculară a pacienților. Rezultatele se mențin pe termen lung favorizând reintegrarea socioprofesională optimă. Se obține o stabilizare lombo-abdominală indiferent de modalitatea de lucru, cu încărcare sau cu descărcare. Supravegherea evoluției a oferit un prilej de educare posturală a bolnavului.
ROLUL EXERCIȚIILOR PROPRIOCEPTIVE ÎN TRATAMENTUL LOMBALGIILOR CRONICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
-
comunității, dar și pentru sprijinul social pe care-l pot acorda altor vârstnici sau unor copii lipsiți de ocrotirea familiei naturale; prin strategia pentru tineri ne-am propus să promovăm mișcarea asociativă în rândul acestora și participarea lor pentru incluziunea socioprofesională a altor tineri aflați în situații similare. - Vă mulțumesc pentru interviul acordat. Violența împotriva femeii Prof. univ. dr. ELENA ZAMFIR, Universitatea București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
existență independentă. Sunt specialiști care consideră că instituționalizarea îndelungată și începută la vârste foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate modeste. În fiecare an, la părăsirea instituțiilor, numeroși tineri ajunși la maturitate se confruntă cu situații de neintegrare profesională și excludere socială. Există și cazuri care infirmă aceste rezultate, obținute mai devreme sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este amintită vreo instituție specializată (gen birou de consultanță, agenție de plasare etc.) care să-i ajute pe acești tineri în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dar și să aibă o ascensiune mai rapidă decât cea a altor grupuri spre poziția de antreprenor: după calculele lui Mateju, 57% dintre profesioniștii calificați care nu erau membri de partid nu s-au mișcat din poziția lor În ierarhia socioprofesională după 1989, dar 43% și-au menținut poziția și În cazul În care cumulau calitatea de profesionist calificat și pe cea de membru de partid. La puțin timp după aceea, sociologul ungar Erzsebet Szalai a propus distincția, În interiorul grupului nomenklaturii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cele mai generale ale activității sportive și de la obiectivele ei, pentru a continua cu conținutul, metodele și strategiile adecvate. Așadar, această taxonomie propusă cuprinde patru categorii de principii: a. principii privind orientarea pregătirii și dezvoltării multilaterale a personalității și integrarea socioprofesională a sportivului, eficiența maximă și economicitatea, ca și complementaritatea teoriei cu practica; b. principii privind obiectivele: maximalizarea capacității de performanță, dezvoltarea aptitudinilor motrice, cognitive, afective și emoționale, controlul, obiectivarea și evaluarea activității și colaborării dintre antrenor, sportiv și colectivul de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de educație sunt în competiție pentru resurse financiare, pentru un personal cât mai bine calificat, în măsură să ofere servicii pe măsură și, nu în ultimul rând, pentru clienți, fie că e vorba de elevi, fie de orice alte categorii socioprofesionale. Se poate sesiza, pe acest fundal, o diversificare accentuată a funcțiilor instituției educaționale către ceea ce se poate numi servicii comunitare integrate. Preocupările legate de asigurarea calității în educație ocupă un rol central în politicile și strategiile actuale. Acest fapt a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fi o persoană liberă, autonomă, capabilă de a lua pentru sine decizii, de a se susține singură, de a fi ea Însăși. Dependența se datorează fie unei lipse, fie unei Încărcări a persoanei respective, sub diferite aspecte: fizic, psihic, moral, socioprofesional, familial etc. Starea de dependență invalidează persoana, obligând-o să apeleze la ajutorul altora. Această situație este umilitoare din punct de vedere sufletesc și moral. Ea presupune o pierdere a Încrederii În sine, a demnității, a capacităților sale de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
țările vecine pentru a promova și a dezvolta măsuri ce vizează abordarea comună și integrată a fenomenului, atât în planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cât și al transferului de bune practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului și reintegrării socioprofesionale a persoanelor dependente. Date fiind contextele naționale asemănătoare, marcate de evoluțiile istorice similare în ultimele decenii, experiența României în domeniul construcției instituțional-legislative antidrog poate fi relevantă pentru statele din zonă potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Obiectiv general Recunoașterea internațională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
know-how. 3. Participarea la programe internaționale privind reducerea cererii și ofertei de droguri, prin: a) participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul și/sau recuperarea socioprofesională a persoanelor dependente de droguri; b) participarea la programele de luptă împotriva drogurilor, lansate de organizațiile internaționale sau structurile guvernamentale și neguvernamentale din alte state; c) susținerea participării în parteneriat a instituțiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unei baze de date la nivelul județului sau al sectorului municipiului București. Art. 7. - Planul individualizat de protecție poate avea drept finalitate, după caz: a) reintegrarea în familie; b) integrarea în familia extinsă; c) plasamentul în familia substitutivă; d) integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de 18 ani, care părăsesc sistemul de protecție a copilului; e) adopția internă. Art. 8. - (1) Cerințele minime referitoare la conținutul planului individualizat de protecție sunt menționate în anexa la prezentele norme metodologice, care face parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]