683 matches
-
un popor) se dezvolt?�. Putem identifica numeroase elemente de sociologie la filozofi, istorici, juri?ți, chiar la poe?îi vremii. De la sine nu se �ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea Titu Maiorescu cerea examinarea critic? a contextului sociouman existent, nu a unuia mistificat; Eminescu ar?ta c? nu-i normal că �ntr-o ?ar? �p?m�ntul ?i muncă ??ranului s? pl?teasc? p�n? la urma urmelor toate d?rile, oricum s-ar percepe ele ?i oricum s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
150 personalit??i rom�ne?ți ale ?tiin?ei ?i culturii �n Fran?a, 78 �n Germania, alte sute n Anglia, Austria, Belgia, Canada, Israel, SUA ?.a. Printre marile personalit??i pot fi identifica?i ?i reprezentan?i ai disciplinelor socioumane: Mattei Dogan, Michael Cernea, N. Goldmann, Ch. Gruber, Virgil Gheorghiu, E. Mayer, G. Pop ?.a. N. Georgescu-Roegen a f?cut studii de statistic? social? ?i matematic? la Sorbona, la Londra ?i la Harvard (unde a lucrat cu Schumpeter). Cartea să
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a studiat func?ionarea organiza?iilor administrative ?i industriale (1963, 1965, 1974) ?i a constatat impactul cresc�nd al organiza?iilor �n via?a social?, Michel Crozier (care conduce unul din cele mai mari laboratoare a CNRS �n ?tiin?ele socioumane) a venit s? propun? o paradigm? a fenomenelor sociale conceput? �n termenii rela?iilor �ntre �sistem� ?i �actori� (Crozier ?i Friedberg, 1977), dep??ind sociologia organiza?iilor printr-o sociologie a �ac?iunii organizate�. �n fapt, normele ?i rolurile sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
activitate didactică a ținut cursuri și seminarii la următoarele discipline: Logică generală, Logică matematică, Logici modale și polivalente, Logica discursului practic, Logică juridică, Istoria logicii, Istoria filosofiei universale, Filosofie sistematică, Condiția umană și drepturile omului, Aplicații ale matematicii la științele socioumane etc. Activitatea științifică a prof. dr. Traian Știrbăț s-a concretizat în cinci cărți de autor și coautor; peste 200 de studii, articole, rapoarte la congrese naționale și internaționale, comunicări științifice, intervenții la simpozioane și mese rotunde; 10 contracte de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Premiul Academiei Române, în 1990. Preocupările științifice ale prof. dr. Traian Știrbăț se înscriu, în principal, pe următoarele domenii de cercetare: logică formală și matematică, metodologică și teoria sistemelor formale, metodologia și filosofia științei, modelarea matematică a logicii și a științelor socioumane, probleme ale istoriei filosofiei și logicii universale și românești. Ca o recunoaștere a activității didactice și științifice, prof. dr. Traian Știrbăț a fost ales membru al Asociației Române de Filosofie, al Societății Române de Logică, în colectivul de redacție al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Petre Brânzei, Tadeusz Pyrojinski, se numără și medicul dr. Nicolae Paruș, de la Spitalul Socola din Iași. De un înalt profesionalism, doctorul Nicolae Paruș și-a orientat activitatea de medic de clinică și cercetător, în principal, spre influența alcoolului asupra condiției socioumane. Ani de-a rândul a făcut parte din Comisia de expertiză a capacității de muncă în domeniul psihiatriei. A fost și un distins cadru didactic în domeniul medicinii. S-a născut într-o familie de funcționari modești din comuna CiadîrLunga
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cruntă naivitate juvenilă să-ți închipui că lumea de-abia așteaptă să-ți exploateze posibilitățile! Nu ne venea să credem gluma amară potrivit căreia „noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”. Condiția necesară ca să ne exersăm profesia în științe socioumane era aceea de a fi membri de partid. Fiindcă nu aveam nimic esențial „rău” la dosar (rude în străinătate, părinți expropriați sau condamnați politic) și învățam bine, am intrat în partid în anul II de facultate, potrivit ritualului local axat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
celor educative. Prin natura ei, această ispită nu are nimic de-a face cu toleranța creștină, dar se potrivește de minune cu reflexele totalitare. În decembrie 1989, am refuzat să cred că cineva va mai îndrăzni vreodată să reașeze științele socioumane sub o dictatură. Aflu acum că duhul totalitar nu a pierit. El se metamorfozează. Filosofia a scăpat de ancilaritatea politică. Dar ea nu a scăpat și de ispita de a o așeza sub ancilaritate religioasă. Cu modul nostru nostalgic de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
România actuală există foarte puține lucrări de sociologia religiilor semnate de autori români. Majoritatea au apărut la edituri mici, cu distribuție modestă. Din fericire, există și excepții notabile. autorii sunt, în general, sociologi din generații diferite sau absolvenți de științe socioumane reprofilați pe cercetarea și predarea științei religiilor, mai exact a istoriei și sociologiei religiilor. cunosc unele dintre aceste lucrări românești și am avut foarte multe de învățat din ele. Le mulțumesc colegilor și pe această cale. Sper ca în viitorul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și necesar între istoria și sociologia religiilor, pentru o mai corectă și profundă înțelegere a fenomenului religios. Cartea este scrisă clar, obiectiv, într-un limbaj sociologic accesibil și se adresează elevilor, studenților în sociologie, masteranzilor și (post)doctoranzilor în științele socioumane, specialiștilor în cercetarea religiilor și publicului larg cultivat. În urma unei experiențe de peste douăzeci de ani de predare la universitatea „Al.I. Cuza” din Iași a cursului de „istoria și sociologia religiilor”, am selectat în acest volum temele de real interes
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate, educația a fost și unul dintre primele domenii care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
se referă la „Formarea și perfecționarea cadrelor didactice”, cealaltă la „Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar”, ambele desfășurate spre sfîrșitul anilor ’80, pe cînd amintitul autor era cercetător la Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională din cadrul Centrului de Științe Socioumane al Universității din Iași. fapte, iar ipoteza s-a născut de la sine. Este limpede că, împreună cu colegii din colectivul de cercetare, am procedat la o cercetare de tip constatativ, încercînd să stabilim un diagnostic și, în funcție de acesta, să formulăm soluții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate de membrii colectivului de cercetare în Revista de pedagogie, Anuarul Centrului de științe socioumane din Iași, seria dedicată filosofiei din Analele Universității „Al.I.Cuza” Iași. Vezi o prezentare extinsă a rezultatelor cercetărilor în Roman, 1995. -verificarea rezultatelor clasei conform principiului 50/50 (cel puțin 50% dintre elevii clasei trebuie să realizeze cel puțin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
prin intermediul chestionarului sau al interviului și testul) și nu distinge metodele de culegere a datelor de cele de prelucrare a informațiilor (de exemplu, observația sistematică și metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
metoda corelațională). Rotariu și Iluț (1997) acceptă ca metode propriu-zise și incontestabile în științele socioumane doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor fizice și naturale. Considerăm că elementul cel mai important al unei clasificări a metodelor de cercetare constă în diferențierea metodelor de culegere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
doar observația și experimentul, la care adaugă alte trei „variante ale observației”: analiza documentelor, interviul și ancheta. Includerea variantelor de observație în rîndul metodelor științelor socioumane se justifică prin caracterul foarte particular al acestei metode atunci cînd este aplicată realităților socioumane, în afara sferei fenomenelor fizice și naturale. Considerăm că elementul cel mai important al unei clasificări a metodelor de cercetare constă în diferențierea metodelor de culegere a datelor, a metodelor de prelucrare și de organizare a informației. O precizare suplimentară se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
subiectivitatea observatorilor intervine în realizarea cercetării. Observația participativă este o variantă a observației naturale, în care observatorul își asumă un rol în cadrul social pe care îl cercetează. Într-o lucrare recentă, Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pot fi utilizate și strategii cum ar fi analiza datelor de către doi sau mai mulți cercetători (după același protocol), prezentarea clară a concluziilor, dar și a posibilelor contra argumente ale acestora. Studiul de caz ca metodă de cercetare în științele socioumane, în general, și în științele educației, în particular, dispune de o serie de avantaje incontestabile: -Permite investigarea detaliată a unor persoane, evenimente și fapte, ceea ce poate pune la dispoziția cercetătorului un volum impresionant de date. -Facilitează explorarea unei probleme de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Metoda anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul și ancheta se constituie în metode de sine stătătoare, datorită specificului obiectului metodei observaționale în științele socioumane: indivizii cu care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
odată cu multiplicarea și perfecționarea mijloacelor de calcul și a celor grafice, tehnicile sociometrice ar putea fi „reinventate” ca metode de cercetare educațională. 3.4.4. Metode de măsurare: testele pedagogice Literatura care tratează probleme de metodologie a cercetării în științele socioumane abundă în definiții ale testului (în engleză, probă, examinare, încercare), de la definiții de dicționar pînă la definiții asociate unor mari nume din psihologie (L. Cronbach sau A. Anastasi). În lucrările de metodologie a cercetării educaționale, testul este definit ca „o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aleși aleatoriu. În cazul în care natura problemei și a instrumentului de cercetare permite estimarea acestui tip de fidelitate, se calculează indicele mediu de corelație intraclasă (Gliner și Morgan, 2000), care se regăsește în pachetele de analiză statistică pentru științele socioumane de tipul SPSS printre opțiunile de analiză a fidelității. Validitatea unui instrument de cercetare se referă la măsura în care acesta surprinde conceptul/achizițiile vizate. În cazul unui instrument de cercetare, se pot estima mai multe tipuri de validitate (Anastasi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pentru fiecare membru al populației s. existe aceeași probabilitate de a fi inclus în eșantion. Dacă s-ar respecta acest procedeu, ar rezulta un eșantion probabilist (Havârneanu, 2000a, p. 89). Asemenea eșantioane sînt greu de utilizat în cadrul experimentelor din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
factori cîți au valorile eigenvalue peste 1. Criteriile în funcție de care stabilim numărul de factori ce urmează a fi extrași sînt: a) factorii să aibă valori eigenvalue peste 1; b) procentul de varianță cumulată explicată (în general, peste 40% în științele socioumane); c) testul Scree - momentul în care în graficul Scree apare ruptura este pragul de selectare a factorilor; d) interpretabilitatea factorilor. Activăm butonul Rotation. Aici sînt prezentate mai multe metode de rotație a factorilor, unele ortogonale (Varimax, Quartimax și Equamax), altele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]