2,175 matches
-
să se însereze și sub cupola Sălii Palatului din București se ilumina un prea vast văzduh de cântece și solemnitate. Era fructul unui ceremonial, croindu-și drum printr-un veac de muzică folclorică românească într-o o zi zidită pe soclul nostru sufletesc: începea concertul „Benone ’77”; începeau să urce în neconstrânsă libertate la cristalul vitrinei cerești, nu stele și nici duhuri de sfinți, ci banchize de flori de cântece cu patimile, dorurile, dragostele omenești; începea sărbătoarea unui soare stăpân nu
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
primei falange și pînă la ultimile zale. Lucrarea a fost realizată după o schiță a pictoriței Ioana Teodora Duță, fiica mestrului. Armura este aderentă, permite articularea trupului, astfel încît aceasta și cavalerul-artsist sunt organic uniți într-o structură omogenă pe soclu, iar linia importanței istorice le va menține verticalitatea. Ea este rezultatul unei munci greu de destăinuit, responsabilitatea și marea disponibilitate a maestrului au trebuit să se adapteze înțelegerii organice, proporțiilor și fidelității în redarea anatomiei unui model de armură al
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
un impact estetic special și o formă de tactilitate în care profesionalismul, talentul, inspirația, dar și profunzimea prelucrării aliajului pot fi citite de către privitor exact cum se citește amprenta digitală, pentru că maestrul a realizat o armonie perfectă între înălțime și soclu, între tehnică și model, între controlul riguros și sensibilitatea artistică, de așa manieră încît armura răspunde interesului pentru arta înaltă, se află în datele materiale și spirituale pe care și le-a propus, scopul fiind acela al apropierii de ideea
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
vântul cu putere peste leagănul de piatră și mai șterge din durere celor ce-au rămas pe vatră . Crucile parcă-s mai albe, de ne'nțeles este scrisul; florile spânzură salbe spălate prea des cu plânsul . În firidă, jos, pe soclu pâlpâie o lumânare, iar din poza, cu monoclu, trist privește mama-n zare . Într-un brad de pe potecă încrustat e- un epitaf, iar de-o vreme o ciupercă tot mușcă din autograf . Totu-n lume se preschimbă când de cald
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351358_a_352687]
-
În urmă cu mulți ani, cavaler fiind, mă plimbam într-o seară de vară prin piața Ovidiu din Constanța și meditam la versurile înscrise pe piatra de marmora de pe soclul ce-l înfățișa pe poetul surghiunit de Roma. Mi-am amintit și alte câteva versuri și încercam să înțeleg de ce marii poeți ai timpurilor nu s-au bucurat, în general vorbind, de un statut social care să le garanteze liniște
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
află bustul lui Publius Ovidius Naso, și o paralelă poate fi gîndită, pentru că pe amîndoi îi uimește proiecția sentimentului de iubire în viața asta proziacă, din care ne putem salva numai cu metaforele poetice ale vieții. Iată ce scrie pe soclul bustului lui Ovidius: “ Aici zace Ovi dius Publius zis Naso, / Care-a iubit femeia, talentu-i l-a ucis ! / Trecătorule, dac-ai iubit vreodată, un pic cărarea las-o / Și zi-i să-i fie somnul mai dulce ca un vis
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
am șlefuit rostogolindu-ne din munți pe povârnișuri și pe pietrișul din ape . Am suferit să devenim rotunzi, deși unii sunt bănuitori, că le-am scăpat de mult din mâini și chiar din priviri deseori . Ne-am așezat puternic pe soclu . Cu trudă am ridicat această zidire ... Și vine lume și lume de pretutindeni să ne admire . ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cu trudă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de
CU TRUDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351643_a_352972]
-
cu gura lui, - / că avea piele/ îmbrăcată în ștofă. // Atât să nu uitați, - / că ar fi putut să stea/ la masă cu noi,/ la masa cinei celei de taină//“ NICHITA STĂNESCU Trebuie să-l coborâm pe Eminescu pe pământ de pe soclul creat de critica literară de la Maiorescu și până azi și să-l privim ca om printre noi. Epitetele care s-au legat de el au fost multe de-a lungul timpului: „luceafărul poeziei românești”, „opera-simfonia eminesciană”, „omul deplin al culturii
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
bucureșteni, după care s-au luat și cei din țară. Adrian Păunescu îl trâmbița în toate cenaclurile sale pe conducător, iar Octavian Paler în cotidianul România Liberă a lansat sintagma epoca de aur iar restul elitelor oportuniste i-au ridicat soclul omagiului. Apoi a intervenit năpasta cea mare: sinistra, care din laborantă a ajuns academiciană și savantă de renume mondial. Nu ar fi fost mare lucru, istoria lumii e plină de asemenea cazuri, dar avea o nefastă forță de manipulare asupra
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
nu se explică dacă este permis să se poată vorbi despre opera literară a celor acuzați de mari păcate. În schimb, operă scriitorilor proletcultiști a rămas în picioare, valabilă pentru eternitate, realismul socialist tronând în continuare, cocoțat pe un mare soclu aureolat. A apărut și a treia categorie de scrieri, operă controversată a oportuniștilor, care începuseră să critice vehement vechile forțe represive comuniste, după ce, mulți ani, au făcut parte din sistem, ridicând osanale conducătorilor totalitarismului de stânga. O parte dintre ei
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
pe care doar dragostea poate s-o justifice, să desăvârșească un asemenea monument, o machetă din lemn, sculptată de el însuși - și căreia i-a dăruit o fărâmă din sufletul său neliniștit dar generos peste poate, operă așezată pe un soclu înfățișând harta României mari și deschizându-și ca o pasăre albă, aripile către oameni. O uriașă carte deschisă, având gravată pe filele-i deschise pentru totdeauna, înțelepciunea poporului român. Era ca o invitație de a păși în Carte ca-n
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
un mod eficient de a căuta sensul, de a-l aștepta. C. Nicio bucurie fără intuiția extatică a neantului supra-luminos dindărătul ei. D. Balastul unei vieți nu poate dizolva sensul ei și nu trebuie disprețuit. El se lasă încorporat, ca soclu, în construcția finală. (Fragment din „Sensul vieții. Punctaj pregătitor", volumul „Despre frumusețea uitată a vieții", Andrei Pleșu, Editura Humanitas, București, 2011) Fondator al „Dilemei" Andrei Pleșu s-a născut la 23 august 1948, în București. Absolvent al Facultății de Arte
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
a scapat, ochiului ei profesionist de ardeleancă, până în piața dominată de un Dante ce răbda cu stoicism razele marelui galben. Iar maestrul Bellini, fiecare cu piața lui, se uita îngrijorat la urmele grele lăsate, de chefliii de peste noapte, la baza soclului său. Graffitiștii, ca și gunoaiele, au reușit să-și pună amprenta pe tot orașul Doar cerul a rămas liber! Cum în plan e și celebrul Pompei, nu am adăstat la muzeul cu pricina și nici prin catacombe, nefiind mare fan
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
la un nivel care să te satisfacă spiritual când aspirațiile românești sunt din străbuni de genul tranșant, recuperăm totul sau nimic! Dar nu numai la Strasbourg, la Centrul Pompidou de la Metz sau la Paris, sincronismul azi, cu statui ieftine, fără soclu, de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch la Lvov, corecte și hipercorecte politic, pentru români e ca un Kitsch culinar neimportabil, avem și noi destule ciocănele de pui orientale și aripioare genial prăjite în
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
chiens - Asnières, cu carele așișderea trebuie să ne sincronizăm urgent mișcarea noastră civică, pro-maidaneză sau cu acte de proprietate pe suflețele moarte-n regulă. Or, eu, ca postac patriot și antibolșevic de atâta Hiatus, îl vreau pe Soljenițîn cocoțat pe soclul lui Lenin. Nici un sfert de arșin mai jos! De aceea, megaintelectuali sau microintelectuali în labirintul fractal, cum și calea de mijloc e blocată în arte de nu ai la ce șvaițer de haos te sincroniza ca român nici la Strasbourgul
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
artă îl reprezintă pe C. A. Rosetti așezat într-un fotoliu, meditând. Pe frontispiciul monumentului este fixată o placă de bronz, frumos ornamentată, ce poartă inscripția: „C.A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi! Voiește și vei avea!” Pe soclu se găsesc două basoreliefuri din metal, ce reproduc momente din activitatea patriotică a lui C. A. Rosetti: actul istoric de la Unirea Principatelor, intitulat „24 ianuarie 1859”, iar al doilea, „9 mai 1877”, evocând proclamarea independenței de stat a României. Tânărul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
Ritmuri > DE LA CAUZĂ LA EFECT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La ora când culegem nucii Își leagă în piele cărțile, ducii Orice pas, o potențială cursă a destinului Coborând de pe soclu, statuia se pierduse în anonimatul străzii O mină de întrebări pentru enigma unui răspuns veșnic în apropierea noastră Ce folos că primejdia e bună, dacă paza e rea? Pentru prostia capului, mănâncă bătaie spinarea Ieri a căzut în curtea domnului
DE LA CAUZĂ LA EFECT de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355574_a_356903]
-
8 ani. Era așa de mândru de mine încât m-a luat într-o zi la scriitorul Marcel Breslașu spunându-i că are un copil geniu. Am reacționat spontan și i-am spus: „Tată, nu mă ridica pe așa un soclu, geniul este foarte departe de mine, poți spune talentată dar... cel mai bine ar fi să-l lași să se definească singur”. Când am absolvit cele șapte clase elementare îmi doream să îmi continui studiile la Liceul de Arte Plastice
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
să te cuprindă strâns dorul de mine, înfășurat în dorințe mii să te găsesc, căci pădurile noastre nu-mbătrânesc. E noapte, prin ramuri vântul răsună în calendar veșminte de sărbătoare, tăcerile le simțim ca o muzică divină, iubirea rămâne pe soclu nemuritoare. Am pus busuioc în păr de Bobotează, e noaptea când perechile se găsesc, lovește gândurile cât dorința-i trează, zboară pe corn de dor să te-ntâlnesc. 6 Ianuarie 2015 - MIT Referință Bibliografică: ÎN NOAPTEA DE BOBOTEAZĂ / Maria Ileana
ÎN NOAPTEA DE BOBOTEAZĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368850_a_370179]
-
tot ce am. - Așa nu te vreau. Nu înțelegi fetico că te iubesc? Te iubesc ca Eminescu pe Veronica sa. Ce ar fi ajuns opera lui dacă Veronica ceda? - Și vrei să iubești veșnic un idol? Uite am coborât de pe soclu. Întinde măna și mă ai pe tavă. - Dragă sireno, m-ai fermecat, te-aș iubi dar mă zgârie solzii tăi. - Nu sunt sirenă. Uite pot desface picioarele, mă pot deschide pentru tine. De ce mă respingi? Dar picioarele au rămas pudic
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Drumul daca l-aș ști printre meandrele timpului aș călători comorile sufletului tău spre a privi în adâncuri... ooo dacă aș putea fi un cuvânt o intrare în templu însuși ochiul cu care contemplu ori apa ori focul sau măcar soclul unei statui... norocul tău dac[ aș fi mi-aș găsi locul m-aș regăsi. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MEMORIA STRESULUI / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015
EXTRAS DIN MEMORIA STRESULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370386_a_371715]
-
descopere valorile ce n-au ieșit la iveală în timpul vieții lor din motive legate de modestia omului educat, neputința materială sau alte tipuri de constrângeri de care nu a fost scutiți. Prin căutarea și găsirea acestora, urmașii le pot ridica soclul valorii cu un strat binemeritat de recunoaștere. La rândul lor, ei vor purta amprenta internă a mângâierii și înălțarii spirituale. Virginia Vini POPESCU Alexandria Ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Virgina Vini POPESCU - AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
fost ridicată pentru un armean bogat pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un stil în care arhitecții amestecaseră elementele genoveze, cu cele preromantice, construcție cu o fațadă monumentală, străjuită de patru coloane mărețe din piatră și de pe ale căror socluri priveau spre Piața Ovidiu, câte un leu fioros, de unde și denumirea ei de mai târziu. Telefonul sună și Adriana tresări fără să vrea. Sosise taxiul așa că își luă geanta de mână cu actele și cele necesare călătoriei și trollerul în
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
decupat o fereastră în cochilia de granit peste care am rostogolit luna, de vreo trei ori la rând. Paradis orb ca statuia unei pui de ciocârlie lângă o scoică uriașă, în care s-au tot bătut grămezi de cuie pe soclul nemărginirii ... Referință Bibliografică: Salutul trandafirilor sălbatici / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
putea să lipsească din peisaj și un restaurant, flancat de o parte și de alta de către doi vulturi măreți turnați din oțel, cu o bilă de tun în gheare. Mai existau și alte statui metalice ale lui Napoleon așezate pe socluri din beton sau ale unor comandanți din oștirea sa, a căror vopsea neagră de protecție era cam jupuită. Terminându-ne vizita, am făcut cale întoarsă spre Tongrinne, urmând ca a doua zi să vizităm orașul Namur și Citadela Terra Nova
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370756_a_372085]