21,114 matches
-
care n-o poate ști decât cineva care a petrecut câtva timp în state gen Milwakee, Colorado, Iowa, Nebraska și celelalte, unde numărul oilor îl covârșește pe cel al oamenilor și unde distanța până la primul oraș de Doamne-ajută nu se socotește în mile, ci în anotimpul în care poți ajunge până acolo. Nu datorită patrupedelor din Mid-West-ul american am dat acestui articol titlul de mai sus. Încerc, pur și simplu, să arăt cât de ridicol e pentru un intelectual să inventeze
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
promptă ce le livrează neîntârziat "bunurile" și satisfacția. Este totuși straniu: cum de se naște în atâtea capete ori suflete, deodată, aceeași nevoie? Cum de se generează ea așa, spontan, în mase? Oricum, urât arată cuvântul acesta - mase - când parcă socotește la kilogram o adunare de suflete. Nu cumva, mai curând, celebra relație cauză-efect funcționează taman pe dos? Poate că în capul unui intelighent (sau în căpățânile mai multora, ei rămânând totuși puțini, ei fiind aleșii) se coace mai întâi o
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
felul celor cultivate cu osîrdie de .G Călinescu? Un soi de mîntuire umanistă! în poezie, C. D. Zeletin vădește o ținută clasică. Motivația acesteia e atît de factură temperamental-culturală, cît și...medicală, mai precis medical-religioasă, deoarece, așa cum am văzut, autorul socotește că misiunea terapeutului e cea de-a "repara perturbațiile normalului", de-a readuce existența la tiparul primordial stabilit de Creatorul universului. în consecință, depășind dinamica proceselor vieții și policroma diversitate a înfățișărilor ei, se cade luat în seamă un arhetip
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
mai generală se dovedesc a nu fi sofisme". Aprecieri ce i se potrivesc în bună măsură și discursului sclipitor-șocant al d-lui Paleologu însuși... Această concepție conservatoare e pănă la un punct fatalistă. Al. Paleologu crede cu tărie în destin, socotind că acesta i-a dirijat și omogenizat experiența existențială: "Eu știu că în viața mea nu am avut nici o opțiune, sau am avut opțiuni minime, improbabile, care erau mai degrabă în obsesiile sau veleitățile mele. Dar nimic din ce mi
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
lac n-a dispărut de tot și-i amețește. Dorm cu neliniștea pe care-o dă certitudinea victoriei iminente. Așa cum era hotărât, în zori, cei din tabără adună lucrurile, dau foc corturilor și urcă-n corăbii, dând de-nțeles că socotesc războiul pierdut și se retrag definitiv. Războinicii aleși privesc mișcările prin crăpăturile dintre scândurile calului. Iar când corăbiile aheilor dispar în zare, își întorc privirile spre porțile cetății. Se vor deschide curând, troienii vor ieși, vor lua ca pradă de
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
Pe când formula „vrând să fugă de sub escortă“ era a lui conu Costică Argetoianu, prieten cu Armand Călinescu și „Venerabil de gradul 33“. Amănunt esențial... Cazna lui Codreanu și a bandei lui a durat în total cam trei ore. Cam atât socotesc eu de la trezirea din celule, cu ridicare fără bagaje - (pentru inițiați însemna citirea sentinței de moarte) și până la glonțul în ceafă. Cât privește supliciul lui conu Costică - acest om atât de extraordinar atât în rele, cât și în altele, a
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
calități este vorba! - ce i se atribuie în mod curent, inclusiv prin modestul aport al subsemnatului. Care să fie „adevărul”? Să ne închipuim că ar rezulta din întoarcerea pe dos a însușirilor enumerate și să ne... îngrozim! L-am putea socoti pe confratele nostru lipsit de echilibru, fără simțul măsurii, imprudent, călcînd în străchini etc.? Se socoate oare astfel el însuși? Nu ne vine a crede! Cu riscul de a-l contraria, ne îngăduim a susține în continuare, pînă la un
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Care să fie „adevărul”? Să ne închipuim că ar rezulta din întoarcerea pe dos a însușirilor enumerate și să ne... îngrozim! L-am putea socoti pe confratele nostru lipsit de echilibru, fără simțul măsurii, imprudent, călcînd în străchini etc.? Se socoate oare astfel el însuși? Nu ne vine a crede! Cu riscul de a-l contraria, ne îngăduim a susține în continuare, pînă la un punct, teza unui G. Dimisianu echilibrat, căutător de factori de contact și de medieri, cu o
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
ne cucereau, ca un fel de pregătire disimulată pentru ceea ce avea să urmeze. Și dacă un celebru filosof și scriitor francez nu ezita a caracteriza copilul ca „un monstru pe care adulții îl fabrică din regretele lor”, de ce să nu socotim adultul un monstru fabricat din regretele copilului? Regrete al căror martor e și Povestea cu chipuri de neuitat ce ne-a însoțit începutul vieții.
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
condiționat, de frigidere pline și de autoturisme de lux. Probabil că experința istorică îi determină pe români să fie sceptici în ce privește avantajele intrării în NATO. Deocamdată, s-au bucurat la unison de ziua liberă de 2 aprilie. Câțiva încep să socotească în minte ce bănuți le vor aduce viitoarele baze militare de la Constanța. Alții se vor gândi c-am intrat în NATO la spartul târgului, când a ajuns să intre acolo oricine vrea. Ei, bine, nu e chiar așa. Ne-am
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
pe Dick Morris, un regizor de campanii electorale care doar pe la căminele culturale din lumea a treia mai primește cîte o punere în scenă. PRM s-a lăsat convertit cu tot cu liderul său, de un alt controversat consultant politic, Eyal Arad, socotit și el la fel de indezirabil în branșă prin Israel, ca Dick Morris în SUA. Nici partidul de guvernămînt nu s-a lăsat mai prejos, semnînd și el un contract cu o firmă de pripas, Zilberstein, pentru campania din 2004. Deocamdată Alianța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
să fie a doua zi tipărite, se confecționau manuscrise, se semnau petiții de protest. Era izbitoare neglijența vestimentară, uniforma lor de salahori ai muncii cu penița. De Sartre se agăța ochiul trecătorului căci el era centrul reprezentației. Cartierul Saint-Germain-des-Prés era socotit „catedrala” lui, iar tovarășa de viață era numită „La Grande Sartreuse”. Admiratorii adunați în ceată stăteau înghesuiți ca grămezi de sardele. Nu era omis tupeul de seducător al filosofului, ahtiat să fie împresurat de trupuri grațioase, râvnite și de alții
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
amară privește Ileana Mălăncioiu spectacolul uman postdecembrist, cu ironie amară dar și uluită de performanțele acrobatice, în sens moral, ale unor contemporani, fie ei oameni cu „memorie oscilantă“, cum îi cataloghează Daniel Cristea-Enache, fie de-a dreptul „amnezici“, cum îi socotește poeta. Amnezici în cunoștință de cauză, aș adăuga, amnezici într-un sens care le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
literelor” (p. 107). Opțiunile sale estetice vor merge în permanență alături de Coșbuc, Sadoveanu, Iosif sau Anghel, cu ultimii trei chiar asociindu-se în redacția publicației „Cumpăna” (în 1909). Îl va susține de asemenea pe Octavian Goga, pe care îl va socoti în 1907 că „este în cele mai fericite condiții de creare”, dar al cărui talent este contestat de Mihail Dragomirescu (p. 67-68). Pe I. Al. Brătescu-Voinești îl consideră „unul din cei mai mari artiști ai condeiului din câți am avut
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe care grecii sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoștință, ci v-am dovedit-o în totul față de voi toți”; 1 Cor., 1, 17: „Căci Hristos nu m-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acești sofiști sunt lupi răpitori, îmbrăcați în piei de oaie; fac sclavi din oameni liberi; cu măiestria limbii lor corup sufletele; fură pe nevăzute, dar sunt vădiți ca hoți; se străduiesc să pună, prin viclenie și forță, mâna pe noi, socotindu-ne oameni simpli, pentru că nu putem vorbi ca ei” (PSB 5, 33; PG 8, col. 738); 1, 1, 11, 1 (PSB 5, 16; PG 8, col. 699); 1, 8, 48, 1 (PSB 5, 37; PG 8, col. 746); 2, 1
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Creția publica un ansamblu de cincizeci și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul canonului. Alte șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
din urmă nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale. Prin autonomizare, Petru Creția înțelege acordarea de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca forme finale în ediția sa. E cazul, de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită de Oda (în metru antic) pentru a-i putea fi subordonată. Comparația e cît se
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
morală de proporții, o ideologizare al cărei rod malefic îl reprezintă mutantul numit “omul nou”. Scriind despre 1984 al lui Orwell, Monica Lovinescu ne oferă o definiție a totalitarismului de stînga pe care Cassian Maria Spiridon nu ezită a o socoti “poate cea mai cuprinzătoare și exactă”: “Totalitarismul nu înseamnă doar genocid (...), nu numai prigoana inocenților cărora li se impune sub tortură să inventeze crime imaginare, ci, în primul rînd, luarea în posesie totală a fiecărui individ”. Altfel spus, înrobirea nu
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
morala ce crește din fabulă firesc ca un rol, de didacticism sec și supărător”. Mai complicat se arată pentru lector accesul în lirica goetheană, după prezentator chiar Dante fiind mai accesibil, în schimb cu brațele deschise este întâmpinat Victor Hugo, socotit părintele direct al parnasului, “lucru bătător la ochi și îndeobște cunoscut”, precum și izvorul lui Baudelaire, al lui Verlaine, Rimbaud, ba chiar al lui Mallarmé. Actual se dovedește și Baudelaire, de asemeni părinte de trib, de vreme ce influența lui se întinde de la
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
cedat. Echipa Năstase a cîștigat o poziție extrem de importantă în raport cu vechea gardă și cu Cotrocenii. În același timp, numirea unui «doctoraș» precum Victor Ponta ca responsabil pentru adoptarea acquis-ului comunitar și a lui Alin Teodorescu la Cancelaria mai pot fi socotite un flit dezinvolt la adresa vechii gărzi, rămasă fără nici o compensație. Nu vă faceți iluzii! Guvernul Năstase, în noua lui alcătuire nu va fi mai breaz decît în precedenta formulă. Cîtă vreme remanierea a însemnat doar mici coafări de funcții, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
la ghetre. Mulțumit că le-am servit o lecție, stând picior peste picior, aristocratic, ținând degetele înmănușate pe capătul bastonului inelat cu argint. De fapt, m-am înfățoșat, m-am impus haitei dintr-un instinct animalic. Și acum sunt mulțumit, socotesc ziua încheiată cu rost. Sufletul meu mic, satisfăcut cu atât de puțin! Cu doar câțiva bicisnici privitori. Să nu aspir la mai mult? Să nu am, pe dinăuntru, croiala potrivită pentru lumea cu adevărat mare? 12 aprilie. Vremea se anunță
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
am văzut nevoit să-mi las paltonul În grija colegului. Las-o dracului, mi-a zis apucându-mi paltonul. S-ar putea s-ajungi În fundul pământului și să nu fie nimic. Nu i-am răspuns. Lipsa lui de curiozitate am socotit-o și acum ca și În alte dăți, un defect major pentru cercetătorul ce se vroia a fi. Cândva chiar Îi spusesem aceasta. Acum am preferat să tac și să-mi continui truda, adâncindu-mă tot mai mult În carnea
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]