1,495 matches
-
La un timp, l-a întrebat: ― Ce zici, măi vere? Am dreptate au ba? Acuma eu nu știu cât ești tu de pornit împotriva ei, da’... cine știe? S-ar putea să se dea pe brazdă mai dihai ca una care îi socotită mironosiță, dar care mai calcă pe delături când îi vine la îndemnă. Că știi tu vorba ceea: Ochii văd, inima cere... ― Să știi că ești mai bun de gură ca toate neamurile ei. Numai că gândești oleacă mai acătării. Din
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bei vinișor, tragi tutun pe nas, scrii poezele de doi bani bucata și te Închipui buricul universului. Te-ai rușinat, nu-i așa? Și te-a apucat o asemenea scârbă de tine Însuți, că te văd cum cobori (cu pas socotit, cu țigara-n gură și cu barba zbârlită) treptele umede ale beciului ca să-ți scoți o carafă de vin. Și uite că mi s-a Întâmplat și gândul cel bun! Mi-am amintit cum, tot pe vremurile economiei socialiste, berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
special despre perioada 1948-1949, primăvara, când am fost nevoit să dorm într-o groapă circulară (ca pe front) la 300 metri distanță de casa în care locuiam. I-am explicat că în acea perioadă se făceau masive arestări ale celor socotiți potrivnici regimului și că am fost prevenit de preotul satului, Constantin Pricopescu, să nu dorm acasă. Am locuit acolo pe timp de noapte, un timp oarecare, până când valul arestărilor se părea că s-a domolit... Ce știe lumea tânără și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta și cu agiutoriul lui Dumnedzeu săvârșind noi acea pomană, aducând apa denaintea porții Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa... am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vodă ce-au fostu domnu Țărăi Moldovei și Ucrainei”, care spune: “Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că,... gândit-am întru inima noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiind mică,... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case, carile fiind penpregiurului aceștii svinte mitropolii... și alt
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce spune chiar doamna Anastasia: „Doamna Anastasia a fericitului răpoasatului domnu Ducăi vodă...Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră...gîndit-am întru inima noastră pentru svînta Mitropolie cea bătrînă a țărăi, din tîrgu din Iași,...fiind mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă, unde au fost hramul Svîntului Ioan...iarăși în tîrgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svîntă mitropolie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să revedem ce spune Alexandra, soția răposatului Iordache fost mare spătar: „Și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie”. După aceea, la 15 iunie 1695 (7203), doamna Anastasia spune: „Gîndit-am întru inima noastră pentru svînta Mitropolie cea bătrînă a țărăi... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă...aproape de Mitropolia cea Veche să facem pe acel țintirim...o altă svîntă mitropolie țărăi”. Acum e limpede ca lumina zilei, fiule, că lângă mitropolia „obîrșită” de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în mișcare în țările cărora le pasă de locuitorii lor, Franța și Spania își protejează campionii economici de preluări ostile, indiferent de la care popor preia, iar nemții analizează schimbarea legislației în domeniu. Industria iaurtului, face parte din cele 11 sectoare socotite strategice de către Paris și unde orice preluare este vizată direct de oamenii lui Sarkozy. Opțiunea pune serioase piedici celor de la Pepsi, care râvnesc de mult timp la Danone. Și așa mai departe... Iar Băsescu, vorbește în continuare, încercând să ne
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iunie 1695 (7203) - care lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia) a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă... Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră... gândit-am... pentru Svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă,...iarăși în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba bisericii. Însă pără... a-și face casă acei oameni să fie în pace... iar după ce li s-a împlini sorocul cărții... mele, își vor da banii pe giumătate”. Mănăstirile au fost mereu socotite ca fiind nevoiașe. Faptul este adevărat mai ales pentru cele închinate Sfântului Mormânt sau la mănăstirile din Muntele Athos. Despre mănăstirea Bârnova, însă, pare că nu se știe să fi fost închinată nici unuia din aceste locuri... Dacă tot ești pornit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Tata nu mai insistă. Chiar așa: unde s-o pornească Moș Iacob, la vârsta lui? O fi el premare-n sat, dar tot țăran; și unde să se „refugieze” un țăran? La alt țăran? Să se ducă peste acela? Dar pământu-i socotit, nu se-ntinde dacă tragi de el. Ei, domțătorii, sunt slujbași la stat, au primit foaie-de-drum pentru ei și pentru familia lor și Încă alte hârtii le au la mână de-o săptămână; ei știu, nu numai de unde pleacă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și pe Olguța acasă la ea, să nu se înstrăineze prea tare de Craiova noastră iubită! ― O, dacă-ți închipui că am să rămân la Craiova exact când începe sezonul la București! se revoltă fata. De doi ani, de când era socotită fată mare, Olga mai mult a stat în București decât acasă. Victor avea ambiția s-o mărite el, cu un bărbat care să-i placă și lui. Fiind cam plin de sine, se gândea negreșit la cineva care să-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
puși să batjocorească și să chinuiască degeaba pe oameni! ― Dar și oamenii să fie de omenie, Serafime! replică primarul energic. Și, de altfel, continuă către ceilalți, eu am isprăvit de spus. Să mai spuneți și dumneavoastră ce știți și cum socotiți. Numai pe urmă să nu zică nimeni că-s om rău și că n-a știut! Porniră mai mulți deodată să vorbească, fiecare despre altceva. Petre Petre, care stătea lângă Nicolae Dragoș, strigă militărește: ― Stați, oameni buni! Unul câte unul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înainte să se mărite, o fi avut, da p-ormă s-a măritat și s-a lăsat. S-a dat ea pe brazdă ! Nu era ea, madam Ioaniu, de neam așa, nu era ea dintr-alea ! Era femeie cu cap, socotită, și ea i-a zis să-și puie pe cec ăi șapte mii, ăia : — Din ce, din nece, i-a zis, tu, Vica, să-ți pui bani deoparte. Cât de puțini, dar să știi că ai și tu o rezervă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Prefăcută, da și zgârcită. De la ea nicio vietate n-are ce s-apuce... Zgârcită și dată dracului, și călăreață... Pe unde-o mai fi bătând acuma orașu ? Mă-sa n-a fost așa, mă-sa era femeie cu cap și socotită. Aia-și vedea de interesu ei : avea interes ? Bine. N-avea interes ? Nu bătea drumurile. Se uită, nici țipenie de om, curtea pustie, strada pustie, dac-ar veni Ivona, ar ruga-o să intre în casă, numa cinci minute, cât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu guler brodat, și o fustă-salopetă cafenie, dintr-o catifea reiată, foarte fină. Își scosese pantofii și își înconjurase cu brațele un genunchi înălțat până aproape de bărbie, îmbrăcat într-un ciorap maro. Fetele nu aveau voie să poarte ciorapi-pantalon colanți, socotiți dăunători pentru sănătate. Hattie era „fetița neglijată“ la care ne-am mai referit, nepoata lui John Robert Rozanov. Avea șaptesprezece ani. Școala la care urma era foarte costisitoare, o școală în parte progresistă în ce privește ideile politice și sociale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a moralei în societatea naturală) și una a culturii (importanța creșterii copiilor). Existența conștiinței religioase a relației cu iraționalul, cu zeii, este un act social. Imaginea reală presupune că zeul, invizibil, primește un dar vizibil, desfătarea din actul sportiv apare socotită decentă în cadrul competiției, întrucât lupta era și este un scop important: -fie în familie, -fie în putere, -fie în mitologie. Mitologia selecției partenerului depinde de procedee magice, de luptă. Magia sportivă este acceptată doar utilitar, iar ceea ce apare transformat economic
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și mișcare, care ajută pentru localizarea în spațiu, în timp a corpului propriu și al celuilalt și stabilește o cauzalitate, situată între minim și maxim, pentru a stabili calitatea, cantitatea, modalitatea și relația dintre stimulii fizici și psihici. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele contribuie toate la simțul ierarhic. Sportul este o știință socială, specifică doar omului, care impune o relație: personală cu ceilalți (divinitate, ființe umane și animale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
non-verbale, prin limbajul trupului (limbajul trupului se continuă prin gesturi, ținută, poziția trupului și distanța menținută). Prin limbajul trupului se realizează astfel un domeniu al comunicării non-verbale, ajutată de un limbaj artistic al emoției estetice, realizat prin simbol. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele există și un simț uitat, al relației între psihologie și stările afective ale societății, stări marcate de lumea fermecată a hainelor, de parfum, de culoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
principilor, pentru care nu există un alt criteriu de judecată, trebuie privite numai din punctul de vedere al rezultatului lor. Principele să-și propună, deci, să învingă în luptă și să-și păstreze statul, iar mijloacele lui vor fi oricând socotite onorabile și fiecare le va lăuda. Pentru că oamenii obișnuiți sunt atrași numai de ceea ce pare și de succesul unui lucru; iar lumea nu este făcută decât din oameni dintr-aceștia, iar cei puțini nu înseamnă nimic atâta timp cât cei mulți au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
o pot lămuri, bucuria va fi de partea mea. Să încercăm... ― Care or fi fost regulile după care unii făceau închinarea la Ierusalim, alții o făceau la Arghirocastro, iar alții la Xiropotamo sau cine mai știe la ce alt loc socotit sfânt? ― După părerea mea, aceste închinări depindeau de puterea de convingere a călugărilor din acele locuri sfinte. ― Pacă mai adineaori am vorbit de mărturii, părinte. Iată încă una, care mă nedumerește. ― Adică? ― Nu știu de ce era nevoie de mărturia mitropolitului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sfântul Munte. ― Pentru a afla noutăți, te poftesc, sfințite, să vedem ce spun documentele. ― Te urmez fără preget, fiule. ― La primul pas ne întâmpină “Io Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voevoda, Bojiiu milostiiu, gospodari Zemli Moldavscoi”, care în 1714 iunie 25 scrie: “Socotit-am dară și noi... pentru toate sfintele mănăstiri câte se află la sfintele locuri la Sfânta Gora și pentru sfinții părinți... carii să află... acolo ca să aibă... m(i)l(o)stenie și den Țara Moldovei din venitul domnesc, orânduit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vorbește despre “vecinii” fugiți prin alte locuri, “deci cându vor veni vreunii... să aibă egumenii a-i aduce la Visterie... să s(e) aședză la satele lor și să aibă a da... 2 ug(hi)... de om într-un an... Socotit-am... de întărim cu acestu uric... de acmu și până în veci”. ― Mai departe, îl întâlnim pe Grigorie Ghica voievod, care în 1728 septembrie 26 confirmă Sfântului Mormânt obrocul în bani pe care să-l ridice din vama domnească. Nu spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ai pus pe robul Tău să împărățească în locul tatălui meu David, și eu nu sunt decît un tînăr, nu sunt încercat. 8. Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulțimii lui. 9. Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta așa de mare la număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]