542 matches
-
să-și piardă propria condiție 563. Prin aceasta, hierofania dezvăluie "paradoxul că realitatea absolută, infinită, poate să apară limitată și relativă". Absolutul devine relativ, infinitul devine finit, întregul se cuprinde în parte. Aici stă "misterul totalizării" ce caracterizează sacrul, "această solidarizare de semnificații opuse ce definește sacrul drept un fenomen total"564. Tocmai de aceea, Mircea Eliade folosește pentru interpretarea acestei dialectici a hierofaniei expresia cusaniană coincidentia oppositorum. Acest cod interpretativ pare singurul adecvat pentru a da seamă de manifestarea sacrului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și-n drumăritul lui în dune, iar credința asta le menținea lumea în forma ei unitară și suportabilă. Că în fiecare din ei ar fi așteptat, poate, un nomad de duminică nu-i împingea, totuși, la efuziuni de fraternitate și solidarizări ieșite din comun cu mai autenticii reprezentanți ai genului. Cu toată buna primire a lui Onu, Rică nu reuși să-și găsească tihna printre cei ce-l înconjurau: apropierea dintre ei fusese compromisă, și asta nu din cauza rulotelor cochete în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Într-un stat blocat total de o gândire socială enclavizată, separatismul conducând la falsificarea conștiinței publice, reificarea culturii și reducția instituțiilor la o atitudine de servilism față de o clasă politică coruptă și incapabilă de inovare. Inițiatorii acestui apel Îndeamnă la solidarizare, la unirea tuturor tinerilor, indiferent de partid, culoare, etnie, la un protest masiv prin care să se ceară interzicerea Partidului Comunist sau, cel puțin, repetarea alegerilor. „Să o facem măcar o dată, toți cei care au votat Împotriva comuniștilor, să ne
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ești „pierdut”, n-ai nici o perspectivă de succes. Concluzia lui Adrian Marino: suntem marcați de o ereditate socială profundă, organică, structurală, de un individualism care exclude capacitatea de a munci sistematic și organizat În echipe, Într-o disciplină colectivă a solidarizării și construcției. Pot confirma această teză cu exemple din experiența proprie și a altora care au Încercat construcții instituționale durabile după 1989. toți s-au lovit de individualism, de tendințe centrifuge care se drapau În proiecte personale, dar beneficiind de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
originale. Ar trebui consemnată, În primul rând, contribuția folcloriștilor, etnografilor și sociologilor privitoare la tradiția cetei, grup specific de acțiune, Învățare socială și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia, claca, cu norme specifice de funcționare. Există o bogată literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
poporului român. trăsătura dominantă, credea Motru, ar fi „spiritul de grup”, exprimat prin curajul apartenenței comune, manifestat Îndeosebi prin atitudine, prin discurs civic și mai puțin prin fapte și Întreprinderi individuale. Românul mediu este sensibil la normele grupului, la idealul solidarizării, dar se manifestă printr-un comportament de fațadă, printr-un gregarism imitativ, și nu din conștiința nevoii de construcție. Două broșuri, publicate În 1911, sunt importante pentru diagnosticul unor comportamente colective În societatea românească și pentru puterea lor de previziune
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a aparținut tagmei creatorilor care știau că au fost meniți să fie fondatori. Avea vocație de Întemeietor, flerul celor care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
regimul nodului central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (grupuri, instituții, colectivități). Iar personalitatea diferă de la individ la individ, uneori distanțele Între inși sunt enorme. La fel și identitatea: e produsul unei sinteze dintre eu și context, Înseamnă și solidarizare cu idealurile și identitatea grupului de apartenență, dar și invenție de practici sociale noi. Apar totdeauna indivizi și grupuri care vor să domine, să impună ideile și obiceiurile lor, care cred că sunt Îndreptățiți să difuzeze valori și prestigiu, influență
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități), ca sinteză dintre eu și context, ca solidarizare cu idealurile și identitatea grupului de apartenență și invenție de practici sociale noi. Ca subiect social, angajat Într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu lumea. Gândul ne duce la ideea de similitudine, dar și la cea de diferență, distincție, excepție, raritate Într-un bazin de caracteristici comune. Nu e numai potență individuală, ci și produs social, rezultat al asimilării valorilor venite din comunitate, solidarizarea cu grupul de apartenență care impregnează și-l incorporează pe fiecare individ din mediul dat. De la individual la colectiv, de la singularitate la alteritate. Dar și autotransformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiunea cu contextul (social, economic, cultural), implantarea individului În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
găsi un intermediar politic prin crearea KOR, Comitetul de apărare a muncitorilor, fondat de intelectuali pentru a răspunde represiunii îndreptate împotriva manifestanților de la Radom și de la Ursus, epicentre ale revoltei muncitorești. Evenimentele din 1976 marchează deci începutul unui proces de solidarizare a societății aflată în conflict deschis cu partidul, KOR reușind să mobilizeze opinia publică din Polonia și din străinătate și pînă la urmă să obțină amnistierea victimelor represiunii, în timp ce episcopatul sprijină campaniile de solidaritate. În fața echipei lui Gierek și a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
-și datoria cu care au fost investiți, perioadele de slujire ale acestora fiind destul de lungi, asigurând veșnicia cunoscută a satului. Preoții au fost În fruntea tuturor inițiativelor și acțiunilor de asistență socială, morală, religioasă, au făcut necontenit educație cetățenească prin solidarizarea tuturor creștinilor. Totodată, preoțimea a Înțeles inițiativele ierarhilor de la Roman, Huși și Iași și le-a sprijinit prin toată râvna și puterea, În Întărirea operei bisericești. Prin activitatea misionară a preoților a fost evitată pătrunderea neoprotestantismului În rândurile creștinilor din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui ideal menit să însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți s-a constituit în ziua de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre de un an de zile am vrea să facem din revista aceasta un instrument de cooperare și solidarizare intelectuală în domeniul filologiei. Revista Filologică legitimându-și existența înainte de toate prin contribuția științifică a colaboratorilor ei,, vrea să fie deci un organ de legătură între Cercul nostru și filologii din celelalte centre universitare românești...să stabilim un contact cât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cutremurătorul serial Memorialul durerii apărut în volum la Editura Humanitas, în 2007 al excelentei realizatoare de televiziune Lucia Hossu Longin), asemănător cu '89, cîntecul studenților din anul 1956 a fost, noi nu plecăm, noi nu murim. Mișcarea este una de solidarizare cu obiectivele anticomuniste și antisovietice ale revoluției maghiare. Adunarea și protestul studenților timișoreni, din 30 octombrie 1956, "se adresa: cultului personalității, staționării trupelor sovietice pe teritoriul României, strîngerii abuzive a cotelor, modului în care sovhozurile acaparau bogățiile țării și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
viața și opera de bandit și dușman al poporului". "Cazul Goma" este comentat de inspirata și implicata realizatoare a Memorialului durerii: "Aleea Compozitorilor nr. 10, Drumul Taberei. Într-un bloc din Drumul Taberei a luat ființă mișcarea Goma, mișcare de solidarizare cu acțiunea militanților cehi, care, în ianuarie 1976, au dat publicității, la Praga, Charta 77, carta drepturilor omului. Strigătul de revoltă al cehilor se face auzit în toată lumea. "Cehoslovacia nu este o țară liberă, nu este independentă, Cehoslovacia a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
stat și parlament. Amendament care s-a aplicat poate În altă parte, dar care la noi era În măsură mai degrabă să creeze noi false probleme și noi disensiuni, ba chiar să producă inversul față de ceea ce se aștepta - adică o solidarizare a acelor forțe care „pierduseră” și care, un timp, se retrăseseră nu numai „amorțite”, dar și dezunite! Fervoarea unor scriitori, mai ales, de a „lupta contra comunismului” când Întreg comunismul „real” era la pământ În Europa trăda frustrarea de a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vii, cea care este, astfel, indirect, dar evident, pusă În discuție. Diferența „simplă” Însă extrem contrastantă Între elitele românești și cele franceze, de exemplu, constă și În faptul că acestea din urmă reacționează cu acuitate și cu o anume clară solidarizare nu numai când e vorba de Încălcarea drepturilor omului și a libertății undeva În Europa sau În lume, dar, mai ales, când sunt atacate valorile spirituale. La noi, toată lumea se emoționează și se agită când e vorba de o valoare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nu uitam că în zilele fierbinți ale lui august ’68, când am căzut cu toții în capcana revoltei publice a lui Ceaușescu contra Pactului de la Varșovia, Beniuc și soția sa Ema încercau să mă convingă de justețea ocupării Cehoslovaciei, de necesitatea solidarizării lagărului comunist etc. Dar l-am publicat în ciuda opoziției de la partid, pentru că deosebeam poetul de omul ticălos și voiam ca orice scriitor adevărat - și Beniuc era unul! - să aibe drept de a publica, indiferent de ideile și de poziția sa
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primul scenariu de intoxicare al securității față cu întoarcerea mea precipitată din R.F. a Germaniei, după ce obținusem iute cetățenia germană, a fost aceea de „nebun”, variantă vehiculată chiar și de unii colegi, bucuroși de a se debarasa de obligativitatea de solidarizare cu un asemenea „caz enorm” de dizidență! Abia al doilea scenariu, „cel de agent”, a fost pus apoi în aplicare, scenariu, variantă și ea bine susținută chiar și de unii foști tineri amici pe care i-am primit cu căldură
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un preot ar trebui să-i cunoască pe oameni mai mult acolo unde sunt ei și să împărtășească mai mult din viața lor. Asta nu înseamnă o laicizare a vieții preotului, ci o - participare mai autentică la condiția umană, o solidarizare mai profundă cu grijile și neliniștile, cu lipsurile și nesiguranțele unei lumi pentru binele căreia noi suntem răspunzători. Știu că acesta reprezintă un risc ce costă mult, dar dacă păstorul nu împărtășește condiția turmei, devine un mercenar. Iar s-a
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
protecție ar fi înlăturata, presupune Machiavelli, si germanii ar fi obligați să se extindă dacă ar dori să își apere libertatea. Argumentul lui Machiavelli este afirmat atât de deschis încât ar putea fi ușor trecută cu vederea măsură în care solidarizarea să cu imperialismului republicii "necesității" a marcat o semnificativă ruptură de teoreticienii republicani timpurii. Pentru Platon, Aristotel și Cicero scopul guvernării a fost insuflarea virtuții cetățenilor unui regim. În scrierile lui Machiavelli imperiul ia locul virtuții ca scop al republicii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
virtuții. Virtuții, în sens clasic, Machiavelli i-a atribuit un rol subordonat, adică de mijloc, unul printre altele, care ajută expansiunea; și, procedând așa, el a schimbat virtutea însăși. Concomitent cu redefinirea virtuții, pe care cercetărorii au discutat-o adesea, solidarizarea lui Machiavelli cu expansiunea s-a bazat pe re-prelucrarea altor aspecte ale limbajului politic contemporan lui34. Este adevărat că vocabularul politic al lui Machiavelli și stocul lui de metafore au rămas în mod esențial acelea ale autorilor care l-au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Huși, Întrunită astăzi 22 Iunie (1947, n.n.) la aniversarea a doi ani de rodnică activitate și existență a COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC (cu majuscule În orig.), ascultând cuvântul reprezentanților autorizați a grupărilor componente a COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC Își exprimă desăvârșita solidarizare a Întregii populații evreiești cu platforma - program a CDEului, concretizată prin lupta pentru unitatea democratică În ulița evreiască, pentru dreapta rezolvare a tuturor justelor revendicări evreiești și pentru colaborarea cu toate forțele democrate componente ale Guvernului Petru Groza, pentru consolidarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]