408 matches
-
dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Exemple ale altor puncte fixe sunt punctul triplu al hidrogenului (−259,3467 °C) și punctul de solidificare al aluminiului (660,323 °C). SIT-90 a adus nou față de SIPT-68 definirea modului de etalonare sub punctul triplu al hidrogenului și precizarea valorilor celorlalte puncte fixe, diferențele fiind însă destul de mici, sub 1 la mie. Între 0,65 K și
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
măsurate în punctele de etalonare. Dacă drept gaz termometric se folosește un amestec de He și He, formula de interpolare este mai complexă. Între 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului) și 1234,93 K (961,78 °C, punctul de solidificare al argintului) SIT-90 este definită de termometrul cu rezistență de platină standard, etalonat în punctele fixe și folosind metode de interpolare specifice. Tabelul de mai jos prezintă punctele fixe ale SIT-90. Formulele de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de raportul dintre
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
mai jos prezintă punctele fixe ale SIT-90. Formulele de interpolare a temperaturii formula 1 în funcție de raportul dintre rezistența măsurată și rezistența în punctul de etalonare a termometrului cu rezistență din platină se găsesc în documentație. Deasupra 1234,93 K (punctul de solidificare al argintului) temperatura formula 6 este definită prin punctele fixe și legea lui Planck (de radiație): unde formula 8 este una din temperaturile punctelor fixe ale argintului, aurului sau cuprului, formula 9 sunt radianțele spectrale ale corpului negru pentru lungimea de undă formula 10
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
gheață provenite prin alunecare din sectoarele înalte. Părțile care ajung la ocean se desprind din cauza mareelor, formând ghețarii plutitori, denumiți aisberguri. Ei nu formează în părțile inferioare morene propriu-zise, ci acumulări aluvionare, dispuse în pânze groase, ce înlesnesc procesele de solidificare. În Alaska se întâlnesc ghețarii Malaspina, Bering și Alsek iar în Chile, San Rafael. Relieful generat de ghețarii montani, cuprinde forme de eroziune și de acumulare. Specific este faptul că aceste forme se dispun într-o anumita etajare. Circul glaciar
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Consolidarea magmatica este trecerea magmelor din stare topită în stare solidă, sub formă de roci. O altă denumire este solidificarea magmatica. Consolidarea magmatica începe la temperatura de 1200 de grade Celsius la magmele acide să la 1000 de e Celsius la magmele bazice și se continuă în jos până când toată topitura s-a solidificat. Procesul este foarte complicat și se
Consolidare magmatică () [Corola-website/Science/323825_a_325154]
-
variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip, numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Denumirea provine de la semnalele pe care le dădeau localnici odată cu apariția vreunei primejdii. Această dună înaltă servea ca punct de observație în
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Lacrimile de Batavia se produc lăsând să cadă picături de sticlă topită în apă rece. Stratul exterior se răcește și se solidifică mai repede în contact cu apa, în timp ce capacitatea calorică face ca partea interioară să se răcească mai târziu. Solidificarea la momente diferite a straturilor de sticlă duce la apariția unor tensiuni interne foarte mari: de compresie la exterior și de întindere în interior. Sticla capătă astfel proprietatea de a fi foarte dură în partea umflată, unde nu se sparge
Lacrimă de Batavia () [Corola-website/Science/334306_a_335635]
-
ani vechime. Într-o vreme, acest rezultat a fost considerat drept dovadă că Pământul a rămas mult timp în stare lichidă, și nu s-ar fi solidificat la suprafață decât în această epocă. Modelele actuale indică faptul că timpul de solidificare a fost mult mai scurt; rezultatul pe care un calcul precis al fluxurilor radiației emise de suprafața terestră la temperatură înaltă, și al surselor potențiale necesare pentru asigurarea acestei aprovizionări energetice, ar fi trebuit lăsat să fie ghicit. Mai mult
Marele bombardament târziu () [Corola-website/Science/332423_a_333752]