992 matches
-
maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobica 35 tropotit de cai sub licăriri de stele - mușcată în geam 36 seară cu greieri - împărțind mămăligă mâna bunicii Gabriela Beldie 37 țânțari somnoroși - doar razele de soare pe ,,Carul cu boi" 38 în geamul școlii - știrbii din clasa întâi și-un soare cu dinți 39 încă e verde - doar pe un colț de luna merele coapte Maria Doina Leonte 40 o adiere - în
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
doar la colegialitatea împărțirii pentru câteva zile a camerei și atât, fără alte intimități. Era totodată curioasă dacă fata va aminti ceva despre plimbarea sa nocturnă. Pe la ora șapte dimineața se trezi și Cristina. - Cât este ceasul Ana, întrebă ea somnoroasă încă. - Este șapte deja. Dacă ești obosită și vrei să mai dormi, eu plec să servesc micul dejun și merg pe plaje. Vreau să mai prind ceva din efectul ultravioletelor. - Hmm, mi-e somn, nu prea am chef de mâncare
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
trăit în castelul care i-a inspirat versurile din Scrisoarea IV: „Stă castelul singuratic oglindindu-se în lacuri/ Iar în fundul apei clare, doarme umbră lui de veacuri”, am respirat aerul în acceași atmosferă de magică reverie că cea din poezia „Somnoroase pasarele” unde imaginea lacului că o oglindă te cucerea prin fermecătoarea-i frumusețe, în timp ce „Peste-a nopții feerie/ Se ridică mândră luna” și aici „Totu-i vis și armonie”. Și multe vise am avut și noi atunci... În imediata apropiere
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
ales serile, cănd luna-și revarsă lumină peste lac și pește luminișuri, încât parcă te aflai pe celalalt tărâm, între smei, zâne și feti frumoși. Aici stă castelul singuratic oglindindu-se în lacuri, aici e terasă cu liane, aici erau somnoroasele pasarele care la cuiburi se adună, aici luna iese întreaga și se’nalta așa bălaie, dar tot aici era și teatrul de păpuși și zvonul de vorbe omenești”. Tot de la Slavici aflăm cum a devenit acest domeniu un institut de
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Binecuvântate, eterne anotimpuri! Sinteze miraculoase de culori Lire izbăvitoare de suspinuri Inepuizabile, nostalgice așteptări E zvon sedus de împrimăvărare Încununat de ciripit corupt Ce urcă în amețitoare Zăpezi de cântec neîntrerupt. Este un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril De dimineață aurie, luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în țipăt de patimi sclipind Se leagănă lin, neînduplecate. Este un fluviu de culori ce curg În
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345401_a_346730]
-
strălucească , printre frunzele nucului , câteva clipe. -Hai să terminăm de mâncat în casă ! Nu se mai vede nimic. -Săru`mâna! Ecoul balansă lumina lămpii între cei patru pereți întunecați ai camerei de dormit . Nu se mai aude nimic , numai respirația somnoroasă a celor două surori . Ușa dintre camere era întredeschisă. Se dezbrăcă și intră gol în patul răcoros . Își aminti de lampă . O stinse încetișor. Se trezi când o rază îi intră în ochi : nenorocita , tocmai aici și-a găsit locul
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
a apropiat A îmbrățișat soarele, și el s-a culcat S-au privit în ochi, doar pentru o clipă S-au înțeles fără cuvinte, o nouă ispita? Razele ei ușurel și-n a ta odaie s-au furișat Privirile ei somnoroase, încetișor te-au îmbătat Prin geam î-și coboară privirea-n spre tine Să-ți șoptească, c-o să te păzească bine. Sub vraja acestei priviri, un somn adânc te-a furat Liniștea-n al tau suflet încetișor s-a strecurat
LUNA de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377014_a_378343]
-
folosul binelui ei, fă-o, Doamne, doar ajut-o să fie bine, să crească mare și să fie sănătoasă! Amin!” De pe noptiera de lângă pat, un ceas mic îi dădu de veste, nervos, că este timpul să se trezească. Se întinse somnoroasă și opri soneria. Era pe punctul să mai zăbovească puțin, dar imediat își dădu seama ce zi este și... „Vai! Fetița... botezul... Jos din pat!” Deschise ochii și sări drept în picioare. Soarele strălucea într-un răsărit superb plin de
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului La trei zile după acel măcel, pe la miezul nopții, în poarta conacului Ciocoiu bătu cineva. Dulăii din curte lătrară lung, a pagubă. Un argat se ridică somnoros, împărți câteva înjurături și se apropie de poartă. Animalele continuau să se agite. - Cine-i la ora asta? - Deschide odată! - se auzi o voce răgușită. - Revino dimineață! Stăpânul meu doarme! - Deschide, dobitocule, că-ți beau sângele ca pe un pahar
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
aștepta telefonul tău... Da! ... La ora 21.00, este bine. Închizând mobilul, ridică telefonul fix și formă numărul Dorinei. - Alo! Dorina? Te-am trezit?... Scuză-mă, draga mea! Emanuela, sunt. Ai ceva, noutăți, pentru mine? - Bună, Emanuela! se auzi vocea somnoroasă a Dorinei în receptor... Nu! Din nefericire, nimic nou. Nimeni nu scapă o vorbă. Am încercat să aflu de la personalul care a intrat în tura de zi, dar... nimic. Îmi pare rău! - Bine, Dorina! Eu am ajuns și plec acum
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
discreție și grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
discreție și grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
unul, Vin din ascuțite creste. Tata scapără amnarul Sub ninsoarea ca o salbă Și-n ogradă, felinarul Pâlpâie, în noaptea albă. Săniile-ntârziate Lasă zurgălăi să cânte, Vântu-ncepe lin a bate, Fulguiala să frământe. Într-un geam, un țânc în noapte, Somnoros cată spre munte; Bea dintr-o cănuță lapte Și se scarpină în frunte. Referință Bibliografică: SE APROPIE CRĂCIUNUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate
SE APROPIE CRĂCIUNUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376757_a_378086]
-
dau „bitușca„ , pe care o ținea în camera mea. Acum eu citisem pe Slavici și Agârbiceanu, posibil ca în textele lor să apară unii termeni ca „bitușcă„ , „blid„ sau „blidar„ , „chefe„ , „dog„ , „ai„ , „grumpene„ și celelalte, dar în dimineața aceea, somnoroasă cum eram , habar n-aveam ce-i aia „bitușcă„ . „Unde e ?„ întreb eu, căutând să mă descurc fără să cer explicații prea multe. „După ușă !„ Mă uit după ușă, într-un cui, o plasă țesută , o iau, deschid ușa și
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
ai trezit din somn și soarele răsărea, M-am strecurat pe o rază până în odaia ta. Cu prezența mea tăcută, am stat alături de pat, Te-am mângâiat cu privirea, în lumină te-am scăldat. Ai uitat să-mi dai binețe somnoros și buimăcit. Și să-mi zici cu bucurie: ”Doamne, bine ai venit!” M-am gândit că poate este un moment nepotrivit . Musafirul nepoftit, prea devreme a sosit. Răbdător am așteptat să-mi spui:” Bună-dimineața!”, Ți-ai spălat în grabă ochii
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
împăcată... Clipele sărace au primit Lumină, Ochii cei legați au fost unși cu tină, Orbul s-a proptit de-o rază de soare, Mâna Ta cea sfântă îi dă vindecare! Uneori în cârje aleargă frumosul, Strigă-n gura mare parcă somnorosul, Clipele-n risipă tăinuiesc dureri, Tu dai vindecare și mă- ajuți să sper! Clipe efemere îmi clădesc un soclu Mă scutur de mine, eu cel mediocru Și-Ți dau slavă Doamne prin Cuvânt și faptă Te rog să-mi întinzi
CLIPELE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372609_a_373938]
-
apoi a intrat tiptil în casă și a mers în camera lui. Era foarte obosit. A adormit imediat. Dimineața a auzit vocea mamei șoptindu-i la ureche: - Robert, trezește-te! Hai să vezi ce ți-a lăsat Moșul sub brad. Somnoros, copilul a încercat să îi povestească mamei, cum a vizitat orașul Moșului, dar ea nu îl asculta fiind preocupată de organizarea zilei acesteia. - Hai vino, l-a chemat tatăl. Să nu o supăram pe mama. Am o surpriză pentru voi
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
jucam în gând cu limbile flacărilor ieșite pe ochiul sobei se țineau de mână dansau într-o hora pe tavanul camerei luau diferite forme iar dimineața lipită iar de fereastră îmi plăcea să privesc stradă din susul ei cu oameni somnoroși abia treziți și ploaia mocăneasca...ploaia rece ... mai tarziu o altă stradă îmi umplu inima mă visăm deseori plimbandu-ma în alte timpuri tânără într-o caleasca pe strada lipscani ferindu-ma de soare cu o umbreluța mică din dantelă
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
are mașina defectă? Ciocăni în parbriz: --Alo, șofer! Taxi! Nicio mișcare, nici un gest. Omul dormea buștean. Enervat, bătu insistent în geam, până când individul tresări speriat. --Ce faci, domnule? Dormi în timpul serviciului? Vrei să te plătească patronul degeaba? --Mă scuzați, mormăi somnorosul cu ochii cârpiți.Eu sunt patronul.Fac taximetrie pe cont propriu. --Bravo!Adică...’mneata chiulești de la firma dumitale? Nu ți-e teamă că te spulberă concurența? --Știți, aseară...meciul naționalei. Ai noștri au pierdut ca proștii. De necaz, am băut
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
încă este lumină afară, nu-i noapte, așa? - Mai poți dormi dacă vrei, este abia ora patru. M-am trezit dintr-un nu știu cum să-l numesc, vis sau coșmar... - Cum adică? Ce vrei să spui? întrebă ea nedumerită și încă somnoroasă. - Uite așa, am visat că.... și îi povesti întregul vis. - Aa, asta-i de la oboseală, nu înseamnă nimic. Ce să însemne? - Așa zic și eu, este un simplu vis care poate să-i vină oricui când este obosit de atâta
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului dansează toamna prin livezi am găsit un lac, o boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
m-am putut stăpâni să n-o mângâi ușor pe abdomen, pe pulpe, pe micuții mugurași care au început să-și înalte cornițele... Am simțit că jocul îi place și că se va trezi. Mi-a înlănțuit gâtul cu brațele somnoroase, în timp ce pieptul ei îl apăsa pe-al meu, cu merișoarele delicate ale sânilor, ce aveau o presiune ușoară și plăcută pe pielea mea. Am înviorat-o ciupind-o ușor cu buzele de mugurei, apoi am cuprins între dinți aceste proeminențe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
totul se adună aud pulsul unei singure inimi stupid nu mai văd nu mă prăbușesc. rămân în picioare până când în mine liniștea se reașterne ca o larmă de copii în creștere sunetele se despart redevin claxoane de mașini ciripitul păsărilor somnoroase am uitat să spun că e seară. seara cuvintelor amorțite în liliacul mamei acum scuturat de flori înghețat până într-o primăvară promisă a fi singurătatea înălțării cuvintelor pe pragul nou de lumină oarba tace. oarba cântă. cuvintele sunetele se
NU TE RISIPI ANĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374663_a_375992]
-
discreție și grijă. Printre stejarii falnici și neclintiți, soarele își despleti pletele de aur, dezmierdând cu voluptate natura înlăcrimată. Cocoșii își însoțiră strigătele matinale cu bătăi de aripi prelungi, pentru a risipi umbrele tainice ale nopții, cuibărite încă în ochii somnoroși ai viețuitoarelor de tot felul. Satul se trezea în fiecare zi conștiincios la semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
o trezesc pe sora mea, am coborât de pe prispă și, desculță prin iarba scăldată-n rouă, am alergat înfiorată în grădină. Cu atenție și oarece teamă, am privit în toate ungherele grădinii, dar n-am zărit nici urmă de stea. Somnoroasă cum eram, era cât pe ce să adorm în grădina învăluită de parfumurile suave ale reginei nopții și de cele intense și îmbătătoare, ale caprifoiului. Oare să se fi ascuns steaua printre ramurile ei sau printre florile atât de parfumate
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]