1,822 matches
-
a nu muri, iar când acordurile finale se înecau în apele impasibile ale Dunării, se auzea monoton bocetul coral. Nu vreau să moară! spuse Mioara, care plutea transfigurată printre măsurile de 12/8 ale horei bătrânești din partea I, Moderato-melancolico a Sonatei a III-a pentru pian și vioară de George Enescu. Dedesubt, Hecuba plângea, corul îi împărtășea durerea în spațiul-oglindă al orașului în care Homer se plimba la braț cu Sofocle admirând viitorul trecut al lui Enescu, înconjurat în prezentul continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dedesubt, Hecuba plângea, corul îi împărtășea durerea în spațiul-oglindă al orașului în care Homer se plimba la braț cu Sofocle admirând viitorul trecut al lui Enescu, înconjurat în prezentul continuu de Andante Sistemo e Misterioso din partea a II-a a Sonatei care ne doare frumos pentru că natalul Bărăgan cântă în limba română. Mioara se apropie delicat de Maestrul preocupat de a imortaliza cu inflexiunile melodice corul atenienilor din Oedip, actul al IV-lea. Heterofonia, contopind mișcarea cu nemișcarea, brăzda spațiul atemporal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
minutele de oprire pentru despărțiri definitive sau temporare, orele de întârziere ca urmare a dilatării șinelor vara, atunci când trebuia să vină cineva deloc plăcut, moartea, sau se contractau atunci când trebuia să sosească, neanunțată, moartea. De necrezut cum putea să sune Sonata în tren major pentru gări și orchestră, compusă din doi harpiști care ciupeau corzile fumurilor așteptând trenul, suflătorul la tubă, neîndemânatic, pentru că îi zbura știma de pe pupitru, probabil înmărmurit la vederea atâtor brăilence frumoase sau din cauza stării pe care ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sintagma „bube șiroind“ nu este în spiritul limbii române. Pot „șiroi“ sângele, puroiul etc., nu bubele. De altfel, în carte apar și alte formulări improprii, de exemplu Ontologia existenței simple care conține un pleonasm.) Titlul poemului din care am citat - Sonată pentru orgă și ninsoare - este inspirat și dovedește că Ion Spânu are resurse pentru a scrie o poezie emoționantă. El trebuie să depășească însă modul simplist în care înțelege în momentul de față să utilizeze elemente din arsenalul retoricii sacerdotale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zicea mereu, la fel de drăgălaș ca și diriginta, de ce nu ți-ai scris tema nici pentru astăzi, băi, lăutarule? a trebuit să fac față unei provocări artistice fără precedent. Ei, geniosule, m-a întrebat muzicianul școlii, ne-ai putea răsfăța cu Sonata nr. 3 de Mozart? Eu, cum eram full de istoria trecută și viitoare a muzicii, am mimat totuși un pic de nesiguranță și am întrebat cu respect: Este vorba despre Sonata nr. 3 în re minor?" El, umflându-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a întrebat muzicianul școlii, ne-ai putea răsfăța cu Sonata nr. 3 de Mozart? Eu, cum eram full de istoria trecută și viitoare a muzicii, am mimat totuși un pic de nesiguranță și am întrebat cu respect: Este vorba despre Sonata nr. 3 în re minor?" El, umflându-se în pene, sarcastic, superior peste poate, cu aerul insului care mă prinsese la smântânit oalele: Evident că de Sonata nr. 3 în re minor este vorba. Să te vedem..." Am luat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
totuși un pic de nesiguranță și am întrebat cu respect: Este vorba despre Sonata nr. 3 în re minor?" El, umflându-se în pene, sarcastic, superior peste poate, cu aerul insului care mă prinsese la smântânit oalele: Evident că de Sonata nr. 3 în re minor este vorba. Să te vedem..." Am luat un aer grav, de mare cugetător gânditorul de la Hamangia era la degetul mic mi-am scanat repede memoria și am oferit un recital de vis, timp de peste zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ai scris tema nici pentru astăzi, băi, lăutarule, ci m-a lăudat pentru "interpretarea fericită de ieri". Totuși, ca un specialist ce era, a ținut să-mi precizeze că probabil de emoție ucisesem un bemol, chiar în prima măsură a sonatei, și că i s-a mai părut că la sfârșit, obosit cum eram de atâta concentrare artistică, parcă făcusem optime dintr-o doime imperială a lui Mozart. Chestia cu doimea imperială mi-a mers la suflet. Aveam un profesor rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de neuitat", am fost emoționat. Numai că, peste vreo săptămână, domnul de muzică m-a invitat, între patru ochi, în cancelarie, și a început întâlnirea cu futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar nenorocit, știai că nu există pe lume Sonata nr. 3, de Mozart, în re minor, m-ai făcut de căcatul orașului, ai cântat ce-ai vrut, culegând din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de mine prin școală, prin târg, am ajuns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de mine prin școală, prin târg, am ajuns de nu mai pot intra într-o crâșmă nenorocită, că mă întreabă lăutarii dacă nu vreau să-mi interpreteze celebra Sonata nr. 3 în re minor, futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar ordinar!... Pe când domnul de muzică își pregătea repertoriul favorit pe care-l prezentase și altor colegi de-ai mei un recital de pumni și palme mintos cum eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
eram, în misia de asigurare a securității fetelor... Atât de grijuliu a devenit cu mine, încât, la finalul acelei memorabile lecții de gimnastică, m-a luat deoparte și m-a întrebat ca pe un frate mai mic și drag: "Băi Sonată Nr. 3 în Re Minor, nu-ți este teamă c-o să-ți cadă din întâmplare vreo rață sălbatică în cap, ca să nu mai vorbim despre vreo cărămidă sau ceva asemănător de pufos? Nu cumva mă confunzi cu guristul de muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ce rău atât de mare am făcut? în fața mea era profesorul de muzică. Zâmbea prietenos... Există, zice omul, o ordine a operațiilor, chiar și în deșert... Îmi întinde o vioară cu siguranță era un Stradivarius și zice angelic: "Mai întâi Sonata nr. 3 în re minor, de Mozart. În deșert, apa este foarte scumpă. În viață, totul se plătește; mai ales în deșert, unde foarte puțini supraviețuiesc..." A, nu, mi-am zis, este iluzia aceea de deșert, Fata Morgana, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Bombeul prinde viață și mă altoiește delicat peste bot. Încerc să mă dezmeticesc, dar nu văd nimic altceva decât pe profesor... Pentru mine și pentru dunele mișcătoare, pentru soarele acesta prietenos și pentru un strop de apă, doamnelor și domnilor, Sonata nr. 3 în re minor, în interpretarea celebrului țambalagiu Z... N-am încotro. Iau, cu eforturi supraomenești, vioara și arcușul, mă sprijin cum pot de palmier și încep să cânt. Și cânt, și cânt... N-o să-ți vină a crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pahar cu oțet din mere, apă, o linguriță cu miere de albine și iată-mă dispus și bun de plimbare. Toxina, auzindu-mi explicația a început să tremure și pentru că s-a iritat rău, a început a-mi cânta o sonată: -De ce n-ai spus de la început că nu mă pot lipi de tine? De ce ai ținut neapărat să-mi fac atâtea planuri în zadar? Nenorocitule!.. -Nu te supăra pe mine, Toxino. Tu ai drumul tău, eu am drumul meu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu satisface partea spiritual-estetică a ființei mele. Nu în măsura în care o fac literatura sau arta. Mama tăcea, dar eu cred că în adâncul ei era de acord cu mine. Ca să nu mai vorbim de muzică! am adăugat. De exemplu rapsodiile și sonatele lui Brahms! Voiam s-o ating drept în inimă. Și atunci, după ce rămăsese tăcută vreme îndelungată, mi-a spus ce hotărâse tata. Mai târziu, în cursul serii, i-am dezvăluit bunicului ce mă lăsase mama să aflu. De bună seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o primisem de la tata. Se oxidase un pic, dar cu ajutorul batistei și al salivei mele acide, am curățat-o până ce a lucit din nou. Am căutat o vreme tema simplă și atât de mișcătoare a cântecului popular dintr-una din sonatele lui Brahms pe care mama obișnuia s-o cânte pentru mine, nesigură și probabil fals. Pe pervazul ferestrei stă aparatul de radio rămas de la infirmieră. Maldărul de blocuri de desen și toate creioanele, cretele, pensulele și sticlele de tuș pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mi le fac din nuiele. înmormântarea a avut loc două zile mai târziu, zile în care, în mod cu totul extraordinar, tata mi-a citit două capitole din Frații Karamazov și mi s-au cântat o seamă de rapsodii și sonate de Brahms. Apoi mama a scos din garderobă costumul negru, cu vestă, al bunicului. Mi se potrivea perfect, da, îndrăznesc să spun că-mi venea foarte bine. Și m-a bucurat faptul că eu, îmbrăcând costumul lui, am avut, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Mi se potrivea perfect, da, îndrăznesc să spun că-mi venea foarte bine. Și m-a bucurat faptul că eu, îmbrăcând costumul lui, am avut, ca să zic așa, ocazia să-l reprezint pe bunicul la propria lui înmormântare. Mama cânta sonatele în felul ei obișnuit, imperfect și șovăitor, cu degetele tot mai neliniștite, țepene și rășchirate. Eu de fapt nu știu cum trebuie să sune muzica de pian a lui Brahms. Seara, după ce am băut berea de după înmormântare la Gästgiveri, tata m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mai autentică decât opera vieții mele. Stau culcat pe spate și spun asemenea lucruri. La izvoarele râului Ava au înflorit sălciile. Salcia este un arbore nobil. Nu rar, dar nobil. Ca să-mi limpezesc gândurile, mă tot întreb: Oare chiar erau sonatele lui Brahms cele pe care mi le cânta mama la pian? Sau: O să-mi aducă Manfred Marklund o gamelă plină cu felul acela de mâncare pe care doar Eva lui știe să-l prepare cu adevărat? Sau: Ce a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
explodeze în mine, împrăștiind limbi de foc. Era ca și cum bubuitul unui vârtej ar fi cuprins întreaga casă. Eu mă bălăbăneam - ca să nu spun că navigam - prin încăperile mici, privirea mea interioară vedea picturi pe sticlă uimitor de strălucitoare, transparente, auzeam sonatele pentru pian ale lui Brahms așa cum le cânta mama odinioară și mă umplea o bucurie care semăna cu cea a paraliticului care a început să umble. Deși de fapt era exact pe dos: eu nu mai puteam umbla. în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în parte prezentarea celebrului ciclu de lucrări cvartetistice datorate lui Joseph Haydn, Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce. Este un opus original, un ciclu ce precede marile capodopere beethoveniene ale genului. Cele șapte mișcări în mare parte lente, șapte sonate precedate de o introducere și urmate de o concluzie, Cutremurul, portretizează momentul suprem al sacrificiului; ne luminează viziunea unui artist de geniu asupra suferinței. între mișcări, prelatul avea menirea de a comenta cuvintele Mântuitorului. Este momentul crucial ce anunță zorii
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
Pianistul Cristian Petrescu va susține, miercuri seară, un recital la București, în cadrul stagiunii Filarmonicii "George Enescu", în Sala Mare a Ateneului Român, potrivit Biroului de presă al instituției. Programul cuprinde Bagatela în sol major, op. 126 nr. și Sonata în mi major, op. 109 de Ludwig van Beethoven, Sonetul de Petrarca nr. 104, Feux follets, Valse oubliee nr. 1, Gnomenreigen, Funerailles și Nuages gris de Franz Liszt, Variațiuni pentru pian op. 27 de Anton Webern, Tablouri dintr-o expoziție
Pianistul Cristian Petrescu va susţine un recital la Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70215_a_71540]
-
de Beethoven, de Brahms, de Maurice Ravel, de Paul Constantinescu. Alte momente pianistice captivante? Au fost. Mă gândesc la întruchiparea cu totul pertinentă a spiritului postromantic de manieră schumaniană, aspect pe care îl definește Frank van de Laar pe parcursul celebrei Sonate datorate cehului Leos Janášek, mă gândesc la strălucitoarea Ciaccona de Georg Friedrich Haendel, momente variaționale cărora Moroianu știe a le conferi noblețea bunului gust ce depășește datele de strălucire ale virtuozității instrumentale. Alte momente speciale ale Festivalului? Au fost definite
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
00 "Cu ușile închise", de Jean Paul Sartre; sâmbătă, ora 19:00 "Egoistul", de Jean Anouilh; duminică, ora 19:00 "Sinucigașul", de Nikolai Erdman Sală Atelier: miercuri, ora 19:00 "Legendă Marelui Inchizitor", după Feodor Dostoievski; joi, ora 19:00 "Sonata pentru saxofon și Eva" de Eugen Șerbănescu; vineri, ora 19:00 "Avalanșă", de Tuncer Cücenoğlu; sâmbătă, ora 19:00 "Cameristă", după Hermann Broch Sală 99: sâmbătă, ora 19:00 "Scară pisicii", de Katalin Thuróczy; duminică, ora 11:00 - Teatrul Național
Programul teatrelor bucureştene în perioada 11 - 17 aprilie () [Corola-journal/Journalistic/70374_a_71699]
-
Wigmore Hall, duo-ul muzical cameral reprezentat de violonistul Remus Azoiței, de pianistul Eduard Stan, acreditau aceeași filiație a muzicii enesciene pe direcția clasico-romantică a creației lui Johannes Brahms. Un întreg recital, opus-uri camerale majore datorate lui George Enescu, Sonata a 3-a "în caracter popular românesc", Impresii din copilarie, o pagină de tinerețe, cunoscutul Impromptu concertant, au fost plasate alternativ și convingător în compania unor celebre creații brahmsiene. In aceeași perioadă cei doi muzicieni performeri lansau pe piața discografică
Toamna muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7919_a_9244]