1,623 matches
-
cel de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative și simbolice. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el, "poetul de geniu" nu se știe exact al cărei generații (să fie precursor? să nu fie?) scrie o Cîntare a cîntărilor de o copleșitoare duioșie, de o sonoritate limpede, înaltă, cum numai Labiș (dar într-o cu totul altă cheie lirică) mai știuse să descifreze din tîlcul primelor iubiri: Viața pe care n-o știusem s-a revărsat. Degetele ei în carnea mea au prins rădăcini, au înflorit
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
legătura uimitoare, dar firească între melodica-ritmică bachiană și melodica-ritmica jazzistică". Și tot Alex Vasiliu, survolând muzicile încrustate pe mai sus pomenitul album, aprecia în booklet-ul CD-ului că "piesele de free-jazz sunt o imagine vie a exploziei spectaculare de idei, sonorități, ritmuri care au luminat, armonizân--du-le, tradiții, experimente românești și din lumea întreagă, granițe stilistice și de gen, tipuri de sursă sonoră (de la instrumente acustice, voci, ambient sonor natural, la efecte obținute în studio) - totul servind inventivității, rafinamentului muzical-estetic". În același
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
amețeala sporește și mai mult, și asta pînă cînd atinge acel punct dincolo de care nimeni nu-l mai poate ține în frîu. Din acest moment, ești izbit de o perorație desfășurată în gol al cărei elan este întreținut de simpla sonoritate a cuvintelor. Asta ar fi de spus în privința gazetarului noastru. Cît despre lucrarea de față - teza lui de doctorat - , ne înclinăm cu înțelegere în fața caznelor profesionale din rîndurile ei. Toți am trecut prin ordalițiul scrierii unor cărți de strictă înțepeneală
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
soldat ungur a invitat-o la dans" (În patruzeci) Cu acest poem (plasat către finalul volumului) în minte ar trebui începută orice lectură serioasă a Cenotafului. Lumea de aici, cronologică în felul ei, și-ar putea revela pe deplin naturalețea, sonoritatea și sensurile, aidoma lumii noastre străbătute la pas cu căștile walkman-ului în urechi și, fără alte eforturi, îți aduci aminte de tine. De la nașterea camuflată de tot soiul de obiecte încă necunoscute la explicațiile nu de fiecare dată clare
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
poate fi niciodată convins că a situat corect lucrurile. Nu știu dacă se poate lăuda cineva - eu, nici într-un caz - că l-a înțeles deplin pe Șerban Foarță. Prozarium, de pildă, cel mai recent volum al său, sugerează prin sonoritatea titlului o combinație destul de facilă, dar perfect situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
părea că sînt numai eu, cerul, spre care urcam, apa și niște ritmuri ciudate, sfîșietoare, care mă luau pe sus și mă purtau în plînsetul corzilor de chitară, de viori, de țambal. Lamentațiile Ofrei Haza din Elo Hi - Canto Nero - sonoritățile sălbatice, fluierele copilăriei mele din vacanțele de la Severin, trompetele de la nunți și înmormîntări, trîntitul unei uși, icnetul unui refuz, foșnetul unei taftale, inflexiunile unei muzici tribale, ritualice, tradiționale care se amesteca în auzul și în simțurile mele cu muzica elaborată
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
cu blocajul și ezitarea din sufletul bietului Hermocrate. Adrian Enescu alcătuiește o lume surprinsă în zarva căutărilor de tot felul, în fuga după găsirea identității, o lume care se încurcă în propriile neputințe, angoase și prejudecăți, o lume în care sonoritățile iubirii se dizolvă, uneori, în pasivități, în încremeniri ale unei statui surprinsă într-o contorsionare imposibilă. Tensiunea și emoția extraordinară din "Titus Andronicus", tot al lui Alexandru Darie, se plimbă prin scena-arenă odată cu muzica lui Enescu. Cîntecelele Adei Milea amplifică
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
un sudor ingenuu care și-a aruncat masca spre a gusta nemijlocit voluptățile combustiei, la jarul lor pervers și mocnit, respirînd, mai apoi, ca într-o experiență pneumatică pe jumătate mistică, pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetid al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
și presează, cutare rînd răpește, cutare rînd subjugă...". Atare cărți sunt monumente durabile, deși trupul lor e din hîrtie. Poate de aceea foșnesc grațios precum o muzică suavă, alcătuită din frecvențe înalte, uneori supra-audibile. Iată, îți spui, un spectru de sonorități ce se cade a fi prezervat, asumat și (re)transmis în eter. Aidoma unei sticle aruncată în plină mare, pe care este lipită eticheta: prinde cine poate. Sub acest aspect, o carte ca Reflecții despre muzică constituie un mesaj esențial
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
înaltul anilor 2000, a istoriei devenirii cvartetului de coarde a fost al doilea program: "Opere târzii", ultimele compuse de Haydn, Schubert, Britten. Remarcabile sunt și preferințele repertoriale. în trei din cele patru programe un panou Schubert a fost desenat. în sonoritățile ideale ale "Cvintetului cu două violoncele în do major" (invitat cellistul Yovan Markovitch), în nucleul lui central de incomparabilă seducție, este de ascultat una din postumele schubertiene cu întârziată (re)cunoaștere. în secolul XX. Cel mai recent program debuta cu
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
ei. Lucru de mirare la un autor atât de parcimonios cu propriile scrieri și - la urma urmelor - atât de subtil elitist în conținutul lor. Debutând în 2001, la 33 de ani, cu volumul Epistole... și alte poeme, impregnat prozodic de sonoritățile ample ale versului republicii romane și de lapidaritatea epigrafiilor grecești, el nu putea apărea decât ca un exotic al cărui demers rămâne, pentru o vreme, imposibil de asimilat. De ce să faci așa ceva, de ce să îți impui rigorile filologice înalte tocmai
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
lucrări de cult datorate unor meșteri a căror faimă locală, mai mult sau mai puțin trecătoare, se cufundă într-un cvasianoninat neiertător. Conducătorilor artistici ai formației le-au stat alături muzicieni, precum Julian Behr la theorbă, o specie de împlinită sonoritate a lăutei, James Murno la violone, o specie a contrabasului, violonista Tami Troman. Pasiunea, firescul și bucuria comunicării devin iradiante. Iar publicul, un public atent, cultivat, prioritar atașat activităților Institutului Francez, a știut a răsplăti cu vădit entuziasm strădania artiștilor
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
Culturale Române din Lisabona și Viena. În ca-pi-ta-la Portugaliei au avut loc concertele grupului vocal-instrumental Iza, cunoscut deja aici datorită participării la festivalul internațional de teatru de anul trecut. Membrii formației sunt artiști-țărani, intim legați de spațiul lor natal - Maramureșul. Sonoritățile și ritmurile cântecelor și dansurilor acelei zone evocă o ancestralitate preromană, lăsând să se întrevada înrudiri cu manifestări similare de sorginte celtică. Trăsături ce nu puteau trece neobservate într-o țară precum Portugalia, ale cărei provincii septentrionale conservă puternice tradiții
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
Baba , această expoziție încremenită, aruncă în jur o lumină palidă, de amurg în plină zi. Și dacă stai să asculți cu luare aminte, din paginile sale scrise și din materia grea a culorilor răzbat, paradoxal, și marile elanuri whitmaniene și sonoritățile stinse ale ecleziastului. O analiză conformistă și sumară a operei lui Corneliu Baba ar fi tentată să invoce aproape mecanic modelele autoritare ale picturii spaniole și flamande, să perceapă construcția formei, austeritatea cromatică și fascinația iconografiei ca exerciții subtile de
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
vote for an image, click on Mișto rău de tot, Foarte bună, Bună, Așa și așa or Nașpa" (bbsoft.ro/gallery). Una dintre combinațiile cele mai frecvente în ultima vreme este nașpa rău, care are stabilitatea unui cuvînt compus și sonoritatea unui derivat depreciativ în -ău. În această îmbinare, adverbul rău marchează intensitatea, sporind negativitatea secvenței prin convergența semantică cu adjectivul sau adverbul-centru. Titlul englezesc al unei comedii recente ("I really hate my job", 2007) a fost tradus în română în
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
de orice strălucire exterioară și conjuncturală, el i-a preferat uleiului culorile de apă, în speță tempera cu ou, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă în cazul uleiului, nu se răsfrînge doar pe acea peliculă exterioară pe care o părăsește apoi tot atît de subit pe cît
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
omonim tristantzaresc; Cristian Misievici (Chanson retardataire pentru cor mixt și percuție) adoptă o alcătuire binară în care cele două paradigme sintactice sunt prezentate în relație de consecuție, pentru ca în final să se suprapună, din contrastul și asimetriile lor născându-se sonorități dansante, specifice frottolelor și strambotto-urilor renascentiste; Ede Terényi (Les vagues a l'âme - cinci lieduri pe versuri de Tristan Tzara pentru soprană și pian) ne amintește, pe de o parte, de cântecul francez medieval cu prospețimea ritmurilor subite, surprinzătoare și
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari, acide, alteori moi, bazice, întotdeauna însă tonice, virile, extrase parcă dintr-o lume ancestrală, pură, neprihănită; Dan Voiculescu (Ça y est - Trois déchansons d'apres Tristan Tzara pentru cor a cappella) mizează pe un modalism de esență
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
literatura secolului 13; Mihail Vîrtosu (Tristantzaresque pentru soprană, clarinet și pian) retrăiește în mare experiența unui ópus remarcabil al autorului, Parfumuri crinoline, pe un text-calambur semnat de Șerban Foarță; Romeo Cosma (Improvisations dadaistes pentru voce și pian) exultă în compania sonorităților de jazz, chiar dacă ele sunt metișizate prin inserarea unor tehnici componistice proprii muzicii savante; Dan Dediu (Variations Syntaxiques et Stylistiques pentru soprană și pian) debordează de inventivitate și referențialitate, sugestiile întinzându-se pe o plajă stilistică de un apreciabil areal
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
dar pe un ton apodictic și fără a lăsa nici o șansă ideii de complicitate cu privitorul. Acest tropism al efectului este dublat și de un sindrom al excesului de rafinament. între delicatețea liniei ce împarte bezna în două hălci și sonoritățile eterice ale unui gri îndelung cumpănit, se naște o atmosferă apăsătoare de farmacie și pîndește cu multă hotărîre fiara calofiliei. Sub aparența caligrafului anonim și a geometrului impersonal care, în ordine morală, ar putea fi numită discreție și modestie se
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
am avut măcar în câteva asemenea ocazii. Imnuri, rugăciuni și marșuri Un caz de indiscutabil interes, m-a convins, că și în poezie, surpriza poate fi pricinuită nu numai de inspirația creatorului sau de rezonanța versului, ci și de alte sonorități. Exemplul mi-a fost oferit de Radu Gyr, socotit de exegeții săi un "simbol al mișcării legionare", căreia i-a rămas, poate, fidel chiar și atunci când colabora la " Glasul patriei", organul pentru străinătate al Ministerului de Interne ceaușist. Cine poate
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
încât penița se împotmolește năclăită. Cuvântul aburind se supune de îndată oricărei deformări, oricărei presiuni din afară: Dumnezeu e zeul Dumne, calamburul e asinambur, contemplativul - contemplagiu, dăscălia - puericultură, vârful - vârfete, Parlamentul - Parlavrament, gazetarii - osârduitorii plaivazului etc. Sensul se instalează în sonoritățile cele mai pline de concretețe. O comedie a limbajului se desfășoară într-un roman oral, de o neobosită inventivitate și imprevizibilă vivacitate. Verva se substituie epicului fără să dea nici o clipă impresia lipsei de mișcare. Densitatea romanului vine și din
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]