520 matches
-
dreaptă indicând parcă drumul Feleacului, fruntea fără nicio cute, pieptul umflat ca de curcan. A plesnit inima în el. Acesta, dacă avea ceasul bun, mai ducea încă vreo 10 ani. Uită-te, parcă este viu. Sigur i-ai luat pulsul, soro? Parcă-l văd că se ridică și sare de pe targă. E dus, domnule doctor! Vă spune eu: e dus, la 3 i-am ținut lumânarea, dar a fost prea târziu. A murit oleacă mai repede. Despre ce lumânare vorbești, Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cheamă Sisoe și că vine de-a dreptul din Rai. NIȚĂ: Vine din... raiul mâne-sa...! Las' c-ai să vezi acuși de unde vine și încotro o să-l îndrum. Acolo zici că-i sfântul? BABA SAFTA (către celelalte): Să știți, soro, c-o să fie nuntă... NIȚĂ (împinge ușa spre Sisoe, intră urmat de Pitac. Cele patru femei se bulucesc în prag): Da' ce faci acolo, cuvioase? SISOE (întoarce capul îl privește cu dispreț): Între ai tăi ai fost, și ai tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cine mi-a fost... SISOE (cu emfază): Și-ți poruncesc ție, ridică-te și uită-te și vezi! ILINCA: Ia tăceți! Am auzit glasul sfinției sale... (Baba Fira se ridică, iese cam șovăitor din odaia lui Sisoe.) BABA LUȚA: Da' ce, soro, nu cumva ai început a zări câte-oleacă? BABA FIRA: Ba da, măiculiță... minunea minunilor! Bogdaproste! Iaca, te văd pe tine... (se întoarce spre ușă) și pe sfinția lui, Maica Precistă să-l răsplătească. (merge spre fereastră) Iaca și-un car
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ție, dacă mai zăbovește mult femeia aceea cu mâncarea, alta nu-mi rămâne decât să mă întorc în Rai pe calea cea mai scurtă. Și n-a mai avea cui purta de grijă după aceea... BABA RADA: Luță, dă fuguța, soro, că ești mai sprintenă, dă fuguța și vezi ce tot moșmodește Ilinca de nu mai vine. Nu de alta, da' se prăpădește sfinția sa de foame... BABA LUȚA (merge la ușa exterioară, o deschide, strigă): Ilincooo! Da' hai odată, omule, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nostru și nu te lăsăm să ni-l iei! DUMITRAȘ: Hai-hai, Ilincă... Te mănâncă chelea, așa-i? Bag samă că v-ați tocmit ajutoare la dânsul. Te pomenești că vreți să vă-ncontrați cu mine... BABA RADA: Nu vă puneți, soro, cu stăpânirea, că-i mai rău! Lasă să-l ia dacă așa-i porunca, ce-o să-i facă. Sfânt nu-i el? Face o minune și scapă... NIȚĂ: Mai vedem noi... BABA SAFTA: Așa părințele... Luați-l și duceți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tare bine, mai ales la pomana porcului. Cumnată-miu se cam trotilase, adică revenise la starea lui naturală, de zi cu zi, luase țuică după țuică, a zis că În spiritul abominabilei crime care-i pune șoriciul la dispoziție, iar sor-mea stătea lângă aragaz și fierbea ibric după ibric... Și o cânta cu glas de privighetoare trecută pe-aia cu Mă dusei pe o cărare, mă-ntâlnii c-o fată mare. Ei, vise de-ale ei, amintiri de neuitat! Tu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
îi va săruta și îi va mulțumi. Când trece Steluța, parcă trece suflarea gândului neîntinat, creasta urcării, șoapta adierii. Ea știe că lumea trebuie iubită, ascultată și ajutată, că așa cum crângul vrea soare, tot așa și oamenii trebuie să aibă sorii lor. Și Steluța nu știe ce înseamnă ura, minciuna. Când le simte se face mică, parcă se topește și pleacă sau râde ca o înviere din depărtări. Steluța aduce și seamănă pace. Și când vine, toți sunt fericiți că o
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
-te unde a ajuns să spună de mama. Comuniști și securiști de nu vă mai astâmpără nimenea. Da’ de soru-ta, Horcița, de ce nu zici, bre nea Stoiene, că-i acolo în bucătărie și poate să zică dacă minți sau nu. Sor-ta, candelăreasa, ea ce-a făcut? Toată viața a trăit cu Brandaburlea, amărâtul ăla de Claxon, șoferu de-l slugărea pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cum o să fiu eu mama, chicoti ea. Săraca mama mea a murit la Mislea. În lotul călugărițelor, dacă mai ții minte. Le-a ridicat de la nunțiatură, pe chestii chipurile de verificări... Ce poveste a fost! Mama s-a dus în locul sorii ei, tant’ Rozet. S-a sacrificat ea. Tant’ Rozet, deși călugăriță, născuse o fetiță, așa a fost să fie. Darul domnului... Și semăna cu mama, ca două boabe de chihlimbar. Și atunci, mama s-a sacrificat ea, că eu crescusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o mare de stele, Când vieața-i o baltă de vise rebele; O, moartea-i un secol cu sori înflorit, Când vieața-i un basmu pustiu și urât. Dar poate... o! capu-mi pustiu cu furtune, Gîndirile-mi rele sugrum cele bune... Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus să se spargă, Să cadă nimicul cu noaptea lui largă, Să, văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
nască oameni. Sigur, aceasta a durat puțin, câteva zdrențe de veșnicie dacă ne luăm după spusele ei -, dar sigur șapte eternități, dacă nu șapte și jumătate, până la limpezirea strategiei Domnului în lupta cu perfidul său dușman, Diavolul. Acum era altceva. Sorii se puteau lua cu împrumut, așa că recruții de atunci, acum veterani cu jumătate din stelele cerului pe piept, n-au mai folosit arhaica plapumă. Și fiindcă molia bătrână nu-și mai dădea seama dacă trăiește sau a murit, și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ale nerăbdării, mă duc să închid vizeta zâmbind aprig. Clapeta o sprijin cu vârful piciorului, încât și timpul dacă ar vrea să intre și-ar sparge capul, vorbeam nu-i așa? de planetele și nenumăratele mele galaxii glorios luminate de sorii iubirii. Le cunosc rotirea, nașterea și distrugerea lor cataclismică, mă încordează pentru un nou act de creație, mă ucid și mă înviez după dorință, călătoresc, călătoresc continuu, această întâlnire mă călăuzește, mă ține în viață, această întâlnire mă acceptă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nedumerit și enervat. —Ce-am făcut? a întrebat el. —Ai insultat-o vorbind așa, l-a lămurit Luke cu blândețe. —Ba n-am insultat-o, a zis Gaz înfierbântat. A fost o iapă pe cinste! Tu ești la fel ca sor-ta mai mare? m-a întrebat apoi, trăgându-se simțitor mai aproape de mine. 6tc "6" M-am simțit bine vorbind cu Bărbații Adevărați. în New York mi-era foarte greu să găsesc bărbați interesați de mine, așa că momentul ăla, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tu cu Elroy. —Dar... — Vrei să mai ai de lucru mâine dimineață? a întrebat-o Maura. —Of, a zis Gráinne îndepărtându-se șchiopătând. Pe față i se citea resemnarea. Privirea mea s-a întâlnit cu cea a Jasminei în oglindă. —Sor-mea, mi-a zis ea în chip de explicație. Eu am zâmbit nervoasă. Deci ne-am înțeles, a spus ea nerăbdătoare. Poate c-o să fie bine, m-am gândit. Un nou început, tăierea vreascurilor ca și cea a părului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mănînc, din mîna ta." Tamar a luat turtele pe care le făcuse, și le-a dus fratelui său Amnon, în odaie. 11. Pe cînd i le dădea ea să le mănînce, el a apucat-o și i-a zis: "Vino, soro, și culcă-te cu mine." 12. Ea i-a răspuns: "Nu, frate, nu mă necinsti, căci nu se face așa în Israel; nu face mișelia aceasta. 13. Unde mă voi duce eu cu rușinea mea? Și tu vei trece drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
după ea. 19. Tamar și-a presărat cenușă pe cap, și și-a sfîșiat haina pestriță; a pus mîna în cap, și a plecat țipînd. 20. Fratele ei Absalom i-a zis: "A stat fratele tău Amnon cu tine? Acum, soro, taci, căci este fratele tău; nu te prea trece cu firea din pricina aceasta." Și Tamar, nemîngîiată, a locuit în casa fratelui ei Absalom. 21. Împăratul David a aflat toate aceste lucruri, și s-a mîniat foarte tare. 22. Absalom n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
comedii prin folosirea automatismelor verbale, stâlcirea cuvintelor sau folosirea lor inadecvată, prin imitarea celor mai diverse stiluri. Între ele personajele se adresează cu formule diferite în funcție de relațiile pe care le stabilesc, de tipul pe care-l reprezintă, de pretenția lor: „ soro”, „domnule”, „bobocule”, „onorabile”, „stimabile”, „moftologule”. S-a observat că „dezintegrarea limbajului” reflectă „dezintegrarea intelectuală și morală” a orânduirii sociale. Raționamentele tautologice („o soțietate fără prințipuri, va să zică nu le are”, „familia e patria cea mică, precum patria e familia cea mare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
oraș, domnu’? Una dintre fetele mici ale lui Țârțâc iese din râpă fugind mărunt, desculță și îmbrăcată numai într-o cămașă jilavă. Da, mă duc să-mi iau țigări. Păi de ce n-ați spus (zâmbește șui), că acuma a plecat sor’-mea, tot după țigări s-a dus, pentru nea Țârțâc... Ei, nu-i nimic, oricum trebuia să mă duc în oraș. Ridic din umeri, mormăi un merci și zoresc pasul pe drumul bun. Mi-e greu să recunosc că, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
măi fată, termină cu prostiile! Nu-nu (Zina își luminează fața cu un chibrit, aprinde o țigară, trece cu ea în dreptul geamului), uite-te bine la mine, nu-s nici fată, da’ nici bătrână. Când o fi, o să mă omor ca sor-mea Cerasela. Cum, ca sor-ta? Păi, în dimineața aia cu focul, n-am plecat împreună, nu știi ce-a zis poliția că eram două? - Nu-mi mai amintesc, în fine... - În fine, sor-mea, când am ajuns la lac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Nu-nu (Zina își luminează fața cu un chibrit, aprinde o țigară, trece cu ea în dreptul geamului), uite-te bine la mine, nu-s nici fată, da’ nici bătrână. Când o fi, o să mă omor ca sor-mea Cerasela. Cum, ca sor-ta? Păi, în dimineața aia cu focul, n-am plecat împreună, nu știi ce-a zis poliția că eram două? - Nu-mi mai amintesc, în fine... - În fine, sor-mea, când am ajuns la lac, a luat și bagajul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o fi, o să mă omor ca sor-mea Cerasela. Cum, ca sor-ta? Păi, în dimineața aia cu focul, n-am plecat împreună, nu știi ce-a zis poliția că eram două? - Nu-mi mai amintesc, în fine... - În fine, sor-mea, când am ajuns la lac, a luat și bagajul meu, l-a pus în spate cu-al ei, a coborât în râpă și-a intrat în lac, așa îmbrăcată și cu doi saci legați de ea. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a fost mulțumit de francii pe care i-a primit. Îmi place să arunc cu banii. Dacă ai fi lângă mine acum, probabil că ți-aș pasa niște biștari, douăzeci, treizeci, poate mai mult Cât vrei? Tu ce ai? Frate, soro, tu ce mi-ai da mie? Ți-ai pune o mână pe umărul meu și mi-ai spune că sunt genul tău. Aș plăti pe chestia asta Ți-aș da bani pentru așa ceva. Mi-am lăsat bagajul la garderobă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pregătește pentru un nou salt mai departe de singurătate știi cum e să ai o femeie frumoasă desculță pe soare timpul parcă-i o senzație de migdală înlăuntru e tot să păstrăm pleoapele deschise chiar dacă amețim vom reinventa un nou sor îl vom încolăci în îmbrățișarea de toate zilele și va fi măreț ca acest colind îmbrăcat în tine Trandafir SÎMPETRU <biography> S-a născut la 19 aprilie 1962 în comuna Jirlău,Jud Braila. Este prezent în dicționarul ligii scriitorilor din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
peste toate astea? Nu s-ar simți oare mai bine să uite de toți și de toate, să înceapă o viață nouă? Lucrul ăsta încercase să și-l închipuie și Tușica de nenumărate ori, dar crede-mă că nu merge, soro, odată ce ai făcut primul compromis față de cineva e ca un blestem, urmează imediat al doilea, iar după aceea un altul, și altul, pînă ajungi să-ți pierzi mințile dacă nu ai puterea să pui piciorul în prag pînă nu e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și prin faptul că lumea tânără bună îl vizitează frecvent și pentru că se poate mânca și noaptea. Pe cerul înstelat și pe străzile din city-ul intens luminat se văd fotoni mici radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil. Lucia privește cerul. Când toate se vor fi evaporat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]