7,703 matches
-
Înțeleg limba, oamenii de acolo le vorbesc prin semne despre greutéțile lor și despre cruzimea capitalismului care-și ascute dinții că o fiaré. De aceea poporul din Afganistan vrea sé Învețe limba rusé, céci iubește Uniunea Sovieticé și pe oamenii sovietici. Copiii din Afganistan au vise În care se Împrietenesc cu copiii din Uniunea Sovieticé. Uniunea Sovieticé este o țaré a pécii În care oameni de toate naționalitéțile tréiesc În buné Înțelegere. Ea este compusé din cinsprezece republici surori. Casa lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
oamenii, la urma urmei, adicé noi, care, Într-un fel sau altul, vreau sé mé Înțelegeți corect, Alexandr Timofeevici, am depins Într-o mésuré sau alta de deciziile luate, hotérîrile dumneavoastré, Alexandr Timofeevici, noi, pîné la urmé, niște simpli cetéțeni sovietici, oameni!, vreau sé Înțelegeți, Alexandr Timofeevici, am fost, dacé pot sé mé exprim așa, crud Înșelați de persoana dumneavoastré, Alexandr Timofeevici. La Început corecté și chiar exemplaré, nu-i așa tovaréși? Dar mai tîrziu, așa cum s-a dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pentru prima paradé și un fel de baloane albastre pe care sé scrie 9 MAI, pentru a doua paradé pentru cé era Ziua Biruinței și era mai bine sé fie roșii, pentru cé așa era și steagul pe care ostașii sovietici l-au pus la Berlin dupé ce i-au bétut pe fasciști. Șasa bégé În guré o bucaté de balon și dupé ce Își rotunji gură foarte tare și-și trase buzele Înléuntru, subse balonul așa că acesta sé i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cartea "România de la A la Z". Cele mai importante momente de existență și activitate diplomatică În perioada liceului, a simțit chemare spre poezie și literatură (fiind sensibil la lecțiile profesorului său de limbă română Gheorghe Marinescu care, în ciuda interdicțiilor ocupanților sovietici, i-a vorbit de marii scriitori și poeți interziși, ca Panait Istrati, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș.a.). A activat în Cenaclul literar "Mihai Eminescu" din Severin, sub conducerea scriitorului Ion Grecea. A încercat să intre la facultate, înscriindu-se la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatul român a organizat periodic colocvii, seminarii și mese rotunde pe probleme ale dezarmării, dezvoltării, soluționării diferendelor internaționale și pe alte teme de politică externă, cu participanți străini și români. Au fost organizate, de asemenea, seminarii cu specialiști americani și sovietici pe probleme ale dezarmării și cu juriști francezi pe teme de drept internațional privat și de istorie a relațiilor româno-franceze. Din nou la O.N.U.. Ca Însărcinat cu afaceri a.i. al Misiunii din New York și apoi ca prim-colaborator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
afacerilor externe Ștefan Andrei comportamentul delegației române, care prin poziția adoptată și comportamentul său "a afectat în mod negativ activitatea Tratatului de la Varșovia". La sesiunea Adunării generale a O.N.U., din luna septembrie a aceluiași an, ministrul de externe sovietic E. Sevardnadze a ridicat, în aceiași termeni, problema ministrului de externe al României, Ștefan Andrei; acesta a răspuns, ca și în cazul primei intervenții de la București, că diplomatul român nu a prezentat, la acea reuniune, poziția sa personală, ci a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
între care Moscova, Leningrad, Erevan, Festivalul Dramaturgiei Românești, inclusiv cu turneul Teatrului Giulești. Ca atașat olimpic, a acționat cu tenacitate împotriva multiplelor tendințe de manipulare a performanțelor olimpice românești, inclusiv a propunerilor de "repartizare administrativă a medaliilor olimpice între sportivii sovietici și ai țărilor socialiste". A fost direct implicat, alături de arbitrul român Simionescu, în protestele față de nedreptățile manipulate de organizatori împotriva celebrei gimnaste Nadia Comăneci. Ca atașat de presă, a reușit performanța de a convinge partenerii de la Moscova și de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
îl avea, nu a avut rezerve să participe, în diverse calități, la activitățile Ambasadei, fie că era vorba de demersuri diplomatice individuale, negocieri, însoțiri de delegații sau translație. A participat la numeroase întâlniri ale Ambasadorilor români și delegațiilor cu reprezentanții sovietici, inclusiv la înalt nivel. A avut, astfel, marea șansă de a fi în contact cu miezul problemelor raporturilor româno-sovietice și ale politicii interne și internaționale a U.R.S.S. Toate acestea îl ajutau să perceapă evenimentele cât mai aproape de semnificația și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
desfășurau lucrările Congresului Deputaților Poporului. În cadrul acestora, M. Gorbaciov a fost solicitat să informeze despre situația din România. Ambasadorul român, Ion Bucur, a fost convocat la M.A.E. sovietic cu același scop, întâlnire la care a participat. Doi deputați sovietici au făcut o vizită la Ambasadă, solicitând informații despre evenimentele din țara noastră. În fața Ambasadei, s-au desfășurat mitinguri și pichetări ale așa-numitelor "organizații neformale". În legătură cu aceasta, personal, a făcut demersuri la M.A.E. sovietic, solicitând ca autoritățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participat. Doi deputați sovietici au făcut o vizită la Ambasadă, solicitând informații despre evenimentele din țara noastră. În fața Ambasadei, s-au desfășurat mitinguri și pichetări ale așa-numitelor "organizații neformale". În legătură cu aceasta, personal, a făcut demersuri la M.A.E. sovietic, solicitând ca autoritățile competente să ia măsuri pentru menținerea ordinii și asigurarea de condiții normale de lucru pentru oficiul nostru diplomatic. La solicitarea Asociației de prietenie româno-sovietice a avut o întâlnire cu membrii conducerii acesteia, în cadrul căreia le-a relatat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a accentuat după Declarația României din aprilie 1964, partea sovietică a întreprins o seamă de vizite oficiale în țara noastră, ce au culminat cu participarea lui L. Brejnev la Congresul al IX-lea al P.C.R. În toate aceste vizite, oficialii sovietici au fost însoțiți de I. Avram, care a avut de înfruntat răbufniri mai mult sau mai puțin voalate la adresa pozițiilor românești în diverse probleme de politică internă și internațională. Mai târziu, când, sub conducerea lui M. Gorbaciov, U.R.S.S. a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mai prins, ca studentă, pe Ilie Cîrjeu, un culturnic de oțel. Îți schițez pe scurt cariera lui Cîrjeu. E instructiv, o să vezi. A învățat pe de rost discursul lui A. A. Jdanov, cel din '34, de la primul Congres al scriitorilor sovietici. Ideea principală: cunoaște viața și reflect-o în operă. Dar nu scolastic, nu obiectiv, reține asta, Șichy, nu obiectiv, ci "din p.d.v. comunist". "Reacționarii n-are ce căuta între noi, cu noi, lîngă noi". Ce conta la el un dezacord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cînd s-a întors din refugiu, pe peretele Bibliotecii Centrale "Ferdinand" scria min net. Nu sînt mine. Cine ar fi crezut să fie atîtea? El nu, deși viața devenise de nerecunoscut. În gara Iași, echipe de evrei secondate de soldați sovietici permiteau intrarea refugiaților pe baza "neimplicării în prigoana antisemită". O declarație falsă a cuiva și nu mai obțineai "adeverința" de intrare în oraș. Chelnerul Ghiță Dej și cheferistul Ghiță Apostol conduceau țara. Alt factor decisiv, Moscu Cohn din Dorohoi, om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fideli și bere. După '90, s-au găsit îndosariate la sediul Asociației "întîmpinări", "note", "proteste", "sesizări" la nivel înalt, semnate Vladimir Mistrie. Juca în fața cortinei, își exprima deschis nemulțumirea: nu le dădea anonime. "Au venit la Iași 2 (doi) scriitorii sovietici și vizita tovarășilor din Uniune, pildă vie pentru toți, lipsește din Raportul întocmit de Scarlat Carp, privind activitatea Filialei Uniunii Scriitorilor". "În 17 octombrie 1956 s-a cumpărat (defect lumină electrică) 1 kil de lumînări din sectorul particular. Cînd l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sete în burlanul revizionist, pînă l-a prăvălit. Pe urmă, ar fi întors cazmaua spre Carp: "Piei că-ți rup schinarea. Colcăi de ură față de ARLUS". Deși om domol, Scarlat Carp s-a iuțit față cu răbufnirea umorală a piticului sovietic, cf. bancului, cel mai mare din lume: "Io-te-te! Ti trîntesc di nu ti vezi; cî n-am bout pișleag ca tini. Sî mî pupi unieva". Cînd i-am cerut amănunte, Dumbravă mi-a spus că "da, Carp l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Bătrînul cu ciudă și dezgust în voce, pe Gorbaciov îl mai înțelegeam, începea să se simtă și el ca un Mesia la capătul aventurii, îl părăsea puterea divină și nu mai era în stare să judece cu luciditate, de aceea Sovieticii Ajută Românii, prost gust și nimic mai mult, Uniunea Sovietică a trimis ieri un ajutor medical pentru România și s-a consultat cu aliații Pactului de la Varșovia în legătură cu continuarea luptelor, dar nu a existat nici o evidență de plănuire a unei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și Santinelă care rămîne însă mai la o parte, își scoate de la piept stația radio, și începe să-și caute frecvența de transmisie. — N-o să vă vină să credeți cine era în mijlocul acțiunii cînd am depășit Piața Amzei, reia Tîrnăcop, sovieticii o lăsaseră baltă, iar la comandă se instalase Regizorașul, pe el l-am recunoscut dintr-o privire, toată țara îl știe. Nici nu mai încăpea vorbă că erați pe mîini bune, zice Roja, cu Petrică, Monte Cristo și Regizorașul la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întoarse Roja, deși recunoscuse că grupul lor era unul minuscul comparativ cu celelalte care-și pregăteau acțiunile de ani de zile, care băgaseră o groază de bani în organizarea lor și erau conduse de disidenți cunoscuți. Foști sau actuali agenți sovietici, americani, francezi, GRU, KGB, CIA, Interpolul, nomenclaturiștii, conspiratorii cu nume din sînul puterii, toți sînt cu ochii pe noi, abia așteaptă să-și împartă prada, ca să nu mai vorbim de ceilalți cu pretenții istorice, foști membri PNȚ sau PNL, naționaliști
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spart ușile masive, ca de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spună ceva celuilalt frizer, apoi plecară amândoi spre fosta cârciumă de pe Splai. Era o zi însorită, dar rece, și când ajunseră în Calea Victoriei cei doi frați avură surpriza să vadă trecând cu motoarele duduind niște camioane mari, încărcate cu militari sovietici. Camionul din fruntea coloanei arbora în bernă steagul roșu cu secera și ciocanul și un tablou al lui Stalin, mare cât toate zilele, cu o banderolă neagră la un colț, iar din niște megafoane puternice se revărsau imnuri proletare. Ticu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care se vorbi multă vreme după aceea. Într-o dimineață, după ce ninsoarea și viscolul se mai domoliră, fură descoperite, prin apropiere de pădurea și de lacul Pusnicu, în vecinătatea reședinței de raion, în niște locuri cam pustii, rămășițele unor militari sovietici, despre care se crezu mai întâi că fuseseră devorați de lupi. În zăpada răscolită de urme și înroșită din belșug cu sânge omenesc, mare lucru din militarii de la răsărit nu mai rămăsese, în afară de cizmele lor cele noi, cu niște inscripții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Această nemaipomenită întâmplare făcu senzație prin părțile locului și dădu naștere la interpretări mai mult sau mai puțin subversive. Dacă toți lupii din pădurile României ar fi ieșit la drumul mare și s-ar fi aruncat asupra cohortelor de militari sovietici, care nu mai aveau de gând să plece înapoi în patria lor, care ar fi putut să fie deznodământul?... Și dacă haitele acestea de lupi le-ar fi venit de hac ocupanților care se autointitulau eliberatori, oare nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
niște smocuri de păr, niște ciolane roase de fiare sau ceva asemănător. Lipseau, de asemenea, în mod inexplicabil, unele lucruri pe care vântul care bătuse în timpul nopții nu le-ar fi putut lua de acolo. Era vorba de armele militarilor sovietici. Asta era foarte ciudat și năștea tot felul de întrebări. Ce căutaseră, de pildă, rușii tocmai în acele locuri, aflate departe de unitatea lor, și de ce nu se putuseră apăra, folosind kalașnikovurile lor renumite?... Și unde le dispăruseră armele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de comun acord cu pădurarii, ei hotărâseră să păstreze cea mai deplină discreție în privința celor întâmplate acolo, punându-i și lui Lazăr Popescu în vedere să-și țină cu strășnicie clanța. Nu era deloc bine să se afle ce pățiseră sovieticii, fiindcă cine știe ce idei le-ar fi putut veni unii și altora în cap... Să fie clar, n-ai văzut și n-ai auzit nimic, gestionare, ascultă încoace la noi, că altfel o să dai de dracu!... S-a-nțeles?... îl prevenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prin acele locuri ca să "curețe" zicea el "pădurea de uscături". Știi tu ce fel de uscături, mă Virgile, ținu el să sublinieze, scoțând cu un gest conspirativ dintr-un buzunar o stea roșie ca cele pe care le purtau militarii sovietici la chipiu, lăsându-l s-o privească puțin. De un singur lucru nu trebuia să se îndoiască: că era liber și teafăr și că n-avea de gând să plece capul, ca alții... Și le trase o înjurătură zdravănă acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]