534 matches
-
în acest infern dominat de litera stacojie a legii, Molly și Matthew plătesc păcatul originar de a fi încercat evadarea și de a fi pedepsit pe cel vinovat de violul sordid de pe navă. Tom Browne, tamburul, con templă siluetele din spânzurătoare, ridicate de vântul largului, ca un semn al ordinii care a triumfat. Ca și în alte istorii visate de Pratt, ultima pagină este prima dintr-o carte care își așteaptă facerea. Silueta lui Browne, martorul acestei tulburi povești de dragoste
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o purtase la o nuntă imperială.) Se Îndreptă iute, aproape sfidător, dorind să strige mulțimii Întărâtate că un Esterhazy nu putea muri chiar oricum, că nu putea fi executat ca un tâlhar de drumul mare. Astfel va sta și sub spânzurătoare. Chiar când călăul Îi va lua băncuța de sub picioare, tot mai aștepta o minune. Trupul i se Învârti În ștreang, iar ochii Îi ieșiră din orbite de parcă vedea ceva cumplit și nemaiântâlnit. „Domnilor, m‑am aflat la câțiva pași de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ea întruchipează puterea imperială, reprezentativă pentru forțele conservatoare, potrivnice schimbărilor. Rezultatul este o permanentă luptă mintală, o periculoasă stare de dezechilibru, care de veacuri încoace face din ea cel mai rău dușman al Arsenalelor. ― Fără doar și poate, execuția prin spînzurătoare îi va îmboldi nervii tociți, zise cu răceală alt consilier. Cele cîteva clipe cît te va vedea zbuciumîndu-te și zvîrcolindu-te în ștreang, viața i se va părea mai puțin monotonă și cenușie. ― Ceea ce aveam în minte, spuse cu seriozitate Hedrock
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
totuși refuzase să furnizeze vreo informație curioasei conducătoare a imperiului, înfățișarea lui izbitoare, mintea strălucită și personalitatea puternică o fascinaseră deja, lucru previzibil și în viitor. Așadar, în afara faptului că ea era implicată în ceva tainic și important, amenințarea cu spînzurătoarea reprezenta un test, rezultatul suspiciunii. Dar trebuia să fie prudent. La nevoie putea să-i ofere Împărătesei informații secrete de natură mai generală despre Arsenale, pentru a-i gîdila pofta să afle mai mult și... În momentul acesta buzzer-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
eșec ridicol. Glasul lui tună străbătînd spațiul care-l separă de o masă unde ședeau vreo zece, douăzeci de bărbați în uniformă: ― Domnule General Grall! ― Ce e? Apăru imediat ofițerul care trebuia să ducă la îndeplinire ordinul de execuție prin spînzurătoare. Păru uimit cînd văzu cine e. Hedrock se minună observînd că urletul lui redusese întreaga sufragerie la tăcere. La toate mesele oamenii încetaseră să mai mănînce, își întrerupseseră conversațiile particulare și-și ațintiseră privirile asupra mesei imperiale și asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
TALE FIREȘTI ȘI OBSESIA TA. ACUM ÎȘI DĂDEA EA SEAMA DESPRE CE VORBEȘTE PRINȚUL ȘI ÎNCERCĂ SĂ ABATĂ SĂGEATA ÎN ALTĂ PARTE: \ SPER CĂ NU TE REFERI CUMVA LA TÎNĂRUL ACELA PE CARE L-AM TRIMIS ACUM DOUĂ LUNI LA SPÎNZURĂTOARE, DAR PE CARE L-AM GRAȚIAT ULTERIOR. PRINȚUL DEL CURTIN ZÎMBI: \ RECUNOSC CĂ JUDECATA TA ASPRĂ ÎMPOTRIVA LUI M-A NEDUMERIT O VREME, DAR DE FAPT ERA PUR ȘI SIMPLU O ALTĂ FAȚETĂ A LUPTEI TOT ATÎT DE VIOLENTE CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
dat și miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești, fiule? Despre fiul lui „Enache spătar al doile”. Da, da! Cel botezat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești, fiule? Despre fiul lui „Enache spătar al doile”. Da, da! Cel botezat de Iliaș Alexandru voievod, care la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Oare ce a făcut bietul ca să merite asemenea soartă?” - mă întreb cutremurat. Răspunsul însă vine îndată din gura unui slujbaș domnesc, care - după o răpăială de darabană - a glăsuit cu voce ridicată: „Măria sa vodă împreună cu sfatul său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de drumul mare! Cine a face ca el ca el să pățească!!! Mâine în zori va fi ridicat în ștreang!!!” Toți cei de pe uliță s-au oprit în loc dând din cap a mirare și a compătimire în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
opri? Păcate lumești da, dar după cum ai văzut am întâlnit și păcate făcute de fețe bisericești și asta nu-i bine, fiule! În timp ce vorbește, bătrânul clatină din cap cu obidă. Mă gândesc să-l rog să intrăm puțin pe Ulița Spânzurătorilor, în capul de sus al căreia ne aflăm deja. Nu îndrăznesc însă, pentru că nu aș vrea să-i mai cătrănesc sufletul și cu această uliță. Nici nu mi-am terminat gândul, însă, și bătrânul mi se adresează: Știu că vrei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
al căreia ne aflăm deja. Nu îndrăznesc însă, pentru că nu aș vrea să-i mai cătrănesc sufletul și cu această uliță. Nici nu mi-am terminat gândul, însă, și bătrânul mi se adresează: Știu că vrei să intrăm pe Ulița Spânzurătorilor. Dacă vrei cu tot dinadinsul, eu n-am să-ți stau împotrivă... „Pentru a câta oară îmi spune taman ce gândesc eu? Numai că îmi ghicește gândurile, că altmintrelea cum să știe ce îmi trece mie prin minte?” - m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din pămînteni...l-am miluit cu o bucată de loc...ci iaste în șăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurătorilor de sus, sub iazul domnesc, unde și-au făcut Petre casă și băcălie...și dugheana dinaintea casei”... De ce te-ai oprit, fiule? Pentru că nu știu cum să-ți spun, părinte, dar din nou avem de a face cu o față bisericească, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de mine - bătrânul clătina din cap a aprobare și a mirare...Cine știe? Cert este că după o vreme a oftat adânc și pentru a-și feri ochii de privirea mea s-a prefăcut că se uită în lungul Podului Spânzurătorilor...Dragul de el!...Probabil și a adus și el aminte de mama lui și o lacrimă ce ședea în inimă i s-a șupurit în colțul ochilor, împăienjenindu-i...Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lacrimă ce ședea în inimă i s-a șupurit în colțul ochilor, împăienjenindu-i...Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a Curții domnești se aflau grajdurile gospod...Și nu-i de mirare că ulița s-a numit”Podul Gunoaielor”. Ar mai fi de adaugat că din vale de uliță se afla fânăria gospod...Ulița, sau cum se numește astăzi, Podul Spânzurătorilor, ține însă doar până la podul de peste Bahlui, pe care nu știu din ce pricini l-au numit Podul Roșu... Poate... Unii spun că nu podul ce trece peste Bahlui s-ar numi așa, ci ulița până la pod, cum este și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ulița până la pod, cum este și firesc. Motivele? Ar fi două: întâi „gurile rele” spun că pe această uliță ar cam fi fost multe case cu felinar roșu la poartă, semn că acolo sunt femei ușoare. Alții spun că Podul Spânzurătorilor poartă numele de Podul Roșu pentru că aici în spânzurătorile puse de voievozi ar fi curs și curge mult sânge... Dar, dincolo de Bahlui, ulița se numește Podul Lung. Este adevărul adevărat. Și asta pentru că această uliță este lungă-lungă până la ieșirea din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fi două: întâi „gurile rele” spun că pe această uliță ar cam fi fost multe case cu felinar roșu la poartă, semn că acolo sunt femei ușoare. Alții spun că Podul Spânzurătorilor poartă numele de Podul Roșu pentru că aici în spânzurătorile puse de voievozi ar fi curs și curge mult sânge... Dar, dincolo de Bahlui, ulița se numește Podul Lung. Este adevărul adevărat. Și asta pentru că această uliță este lungă-lungă până la ieșirea din târg, spre Valea Adâncă, unde... Știu povestea, părinte. Acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să stau pe lângă sfinția ta? Ca drept dovadă, ascultă ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în cartea de întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că ai băgat de seamă că în această carte de întărire se vorbește de apa Nicolinei. Am fost atent
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
crede că asta-i calea cea mai bună, atunci nu am decât a te urma. Cu pas moale și cu privirea burnițată asupra a tot ce îi iese în cale, bătrânul pornește înainte. Îl urmez îndeaproape. Urcăm agale pe Ulița Spânzurătorilor și, după ce trecem prin fața Curții domnești ocolind zidul ce înconjoară biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Nu-i loc de supărare, sfințite. În acele vremuri, unele ulițe ale Iașilor au fost podite cu bârne de stejar. Așa au fost podite: „Podul Vechi” (str. Ghica Vodă n.n), „Podul Hagioaiei” (Bd. Independenței n.n), „Podu Roș”(Podul Spânzurătorilor, Str. Palat de astăzi n.n) , „Ulița Mare”, sau, cum i se mai spunea, „Ulița Boierilor” (Ștefan cel Mare și Sfânt n.n). „Mă bucur că am cu cine sta de vorbă și mai ales că știi multe lucruri despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
măcar. Ascultam sunetele arțarului din spatele gării... dar mi se pare că nu v-am spus încă nimic despre acest arțar. Un arțar bătrân, scorburos și uscat, de o formă ciudată, semănând în același timp cu o paiață și cu o spânzurătoare. Îl năpădiseră urzicile și omizile și rămăsese aproape fără crengi. Cum a pornit vântul, a început să facă un fel de plecăciuni țepene și caraghioase, ca niște temenele de clovn, însoțindu-le cu niște țipete scurte și scâncete ce păreau
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]