956 matches
-
trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face audiența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am menționat două tipuri de locuri în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Nopți albe (1887, 1898), Zile negre (1888), Poezii (1892, 1897) -, afișând pasiuni răvășitoare, versurile nu fac decât să capteze, în discursivitate fadă și într-o mecanică sterilă, naivități. Un macabru artificios învăluie reprezentările morții. Masca damnării, gesticulația agonică (Spasm, Danțul spânzuratului, Așternutul morții) nu revelă crisparea interioară și atmosfera halucinantă din Maurice Rollinat, modelul lui S., acesta rămânând la nivelul simplei imitații. Prințul Ral, fantezie macabră, conduce motivul fantastic spre un nedorit efect aproape parodic. Cerșetorul, Copilul mizeriei și alte poeme
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
Gide, Vladimir Nabokov, George Orwell și Malcolm Lowry, Liviu Rebreanu și Mircea Eliade. La nivel semantic, literatura ca fenomen liminal pune în cauză și amendează în spirit irenic valorile mentalității și culturii dominante, deschizându-le spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și rasială. O dialectică a identității și a diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
prin fantele deschise de presiunea modernismului și a noilor teorii din epocă privind romanul și tehnicile lui. Mai puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
să nu uităm că mulți oameni fără de noroc au fost spânzurați la porunca sa - atât la Wazirabad, cât și la Peshawar, unde-și exercita funcția În modul cel mai Îndoielnic 140. Plăcerea pe care o manifesta văzând zeci de oameni spânzurați trebuie pusă pe seama afecțiunii sale cerebrale. Generalul Allard Îmi mărturisi că odată, maharajahul l-a mustrat pentru executarea câtorva musulmani. Generalul Avitabile Îi condamnase la moarte prin spânzurare Întrucât oamenii erau de părere că sub protecția unui guvernator european Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Duiliu Zamfirescu și marele său roman epistolar, București, 1986; Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, București, 1989; ed. 2 (Viața lui Duiliu Zamfirescu), Focșani, 2002; Efectele dosarului „dalmațian”, București, 1995; Constelații literare, București, 1998; Operație pe cord deschis, București, 2002; „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2002; Memorialiști români, București, 2003. Ediții: G. Topîrceanu, Opere, I-II, pref. edit., București, 1955, Scrieri alese, I-II, pref. edit., București, 1970-1971, Scrieri, I-II, pref. edit., București, 1983; Corneliu Moldovanu, Poezii, pref. edit., București
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc de păpușă), „marionetă”, „paiață/în iarmarocul inutil” (Sau poate), „ceasornic” (Obsesie), actor cu o colecție de măști „care atârnă în pod ca niște spânzurați” (Măștile) etc. Altcândva e prizonier (Zăbrele, Zidul), drumeț al cărui țel unic este mersul ori așezarea propriului trup în locul cărămizii ce lipsește în zidul de la capăt (Meșterul Manole), călător ce înconjoară mereu abisul propriu (Prăpastia), fugar perpetuu (Fugeam), locutor în
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
un articol comemorativ consacrat lui Vasile Pârvan. George Nichita recenzează volume de Aron Cotruș, Demostene Botez și romanul Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea Eliade figurează cu „însemnări asupra literaturii noastre contemporane”, intitulate Feminitate. Tudor Arghezi scrie câteva eseuri, alături de Gala Galaction și C. Rădulescu-Motru. S. mai cuprinde traduceri din Byron și Edmond Rostand, o
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
Prăbușirea, Calvarul, Haosul, se refac evenimentele primei etape a războiului mondial. Antiteza între combatanți și profitorii din spatele frontului, întâlnită în majoritatea scrierilor românești despre prima conflagrație mondială, constituie axa epică a romanului. Conceput în 1923, la un an după Pădurea spânzuraților și înaintea romanelor Întunecare de Cezar Petrescu și Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Hârdăul lui Satan prefigurează o serie de modalități ale tratării temei. Realitatea coșmarescă dobândește dimensiunile unei viziuni apocaliptice. Marin Oprea, ordonanța
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
lirica lui V. își pierde treptat disponibilitatea novatoare și forța analitic-constrângătoare, pentru a rătăci în formule bătute, lipsite de orizont. Drept urmare, volumul Ora fântânilor - din care au fost eliminate poeme ca Doleanțe, Septembrie, Bocet, Ev, Un căscat în amurg, Visul spânzuratului, Cosmopolis, Lamento - le apărea criticilor literari ai anilor ‘60 drept opera unui „elegiac minor” (Nicolae Manolescu), situat departe de estetica vizionară și efervescența deschizătorului de drumuri. Proza lui V., a cărei diversitate pare a îmbrățișa întregul spectru al preocupărilor pentru
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia, Potopinu, Potopu, Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica lui are tentă literară prin interesul
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
și exploatarea valențelor simbolice ale situațiilor și gesturilor. Eseuri, poezii sau povești pentru copii completează opera unui scriitor prolific, nu întotdeauna și semnificativ. SCRIERI: Călătorie cu bucluc, București, 1955; Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva-Vișeu, București, 1956; Pământul spânzuratului, București, 1957; Paralela 45, I-III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București, 1963; Pieton în Cuba, București, 1963; Triunghiul, București, 1964; Orga de bambus, București, 1966
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
două culturi. Poeme de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Ion Pillat, G. Bacovia, Adrian Maniu traduc Bernhard Capesius și Konrad Richter, acesta din urmă oprindu-se și la Ion, romanul lui Liviu Rebreanu, în vreme ce Hermine Pilder-Klein optează pentru fragmente din Pădurea spânzuraților. Din proza lui Emil Gârleanu și a lui I. Al. Brătescu-Voinești tălmăcește Olimpia Borănescu-Filittis, iar din lirica germană modernă - Filomela Brătianu. În numărul aniversar (3/1934) dedicat poetului, G. Murnu transpune Cufundătorul de Schiller. Opera și personalitatea lui Friedrich Nietzsche
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]
-
SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura proverbelor românești”, LL, 1983, 597-598; Tudora Șandru-Olteanu, „Structura proverbelor românești”, LR, 1984, 3; Ion Cuceu, „Structura proverbelor românești”, ST, 1984, 7; Lucia Cireș
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
Românească, între 1800 și 1850, iar altele în Grecia. Personajele cunosc o viață aventuroasă, cu ridicări și căderi neprevăzute. Din apele tulburi ale obârșiei, O.-A. alege trăsături care să le confere personajelor nu numai originalitate, ci și dramatism (Fata spânzuratului, Fecior de bani gata, Burdumba). Ca poet, a debutat cu un ciclu de Doine, în care brodează motive culte pe o canava populară. Versurile de mai târziu se disting prin aceeași acuratețe a limbii ca și scrierile în proză. Imaginile
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
lecturilor din scriitori ruși, dar care la el e artificioasă, nereușită. Sub influența lui I. Slavici, scrie povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
de decelat aici cu cât este vorba de un Kunstelroman”. Între titlurile alese spre a fi propuse ca o carte de vizită pentru ansamblul literaturii române, se numără Mara de Ioan Slavici, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
1986), III, 316-317; Metzulescu, Literile, I, 100-103; Traian Mihăilescu, Amintindu-ne de Nicolae Milcu, „Prepoem”, 1940, 12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 940; C.D. Papastate, Un poet uitat: N. Milcu, R, 1945, ianuarie-decembrie; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, București, 1968, 134-136; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 117-118; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 92-95; Sina Leonte, Poezia lui Nicolae Milcu, Craiova, 1973; Stelian Cincă, N. Milcu, „Contribuții filologice” (Craiova), 1975, 95-119; Ion Pătrașcu
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată vânt de vară, / Să-l privească multă țară”. Calea (Florica sau Ilincuța în unele variante), sora haiducului, auzind planul, îi adoarme pe meseni cu băuturi tari, ca să se poată strecura neobservată
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest subiect sunt selectate din Eminescu, Alecsandri, C. Stamati, G. Sion ș.a. Literatura străină este prezentă în rubrica permanentă „Foiletonul ziarului «Moldova»”, unde texte din Leonid Andreev (Șapte spânzurați), din Maxim Gorki (În temniță) și din alți scriitori ruși demonstrează că atitudinea declarat rusofobă a publicației nu se răsfrânge în evaluarea literaturii ruse. Printre scriitorii traduși mai pot fi amintiți E.A. Poe (Povești extraordinare), Lafcadio Hearn, E.T.A. Hoffmann
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
ucisă și cu atît mai puțin nu vrea s-o mănînce la lumina dată de grăsimea ei. Nu încape însă nici o îndoială că primul om care-a omorît un bou a fost socotit un ucigaș, poate c-a fost chiar spînzurat, cu siguranță c-așa s-ar fi întîmplat dacă-ar fi fost judecat de un tribunal de boi; și ar fi meritat o asemenea pedeapsă, ca oricare ucigaș. Duceți-vă în orice sîmbătă seară la halele de carne și veți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
versurilor: certitudinea misterului de dincolo de rațiune și de cuvinte, perceperea și trăirea timpului, tragismul metafizic, obsesia morții, „demonismul”, funcția revelatoare a metaforei, apartenența profundă la spiritualitatea românească etc. Ocupându-se de „romanele esențiale” ale lui Liviu Rebreanu (Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților), el insistă îndeosebi asupra semnificației personajelor și a artei construcției epice. Expresie a unei atitudini pozitiviste față de opera literară, studiile lui B., însuflețite de febră polemică, beneficiază de o anume densitate și rigoare a demonstrației. SCRIERI: Banchetul lui Lucullus, îngr
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Método practico da lingua romena de F. V. Peyxoto da Fonseca, urmată de o suită de traduceri. A transpus în portugheză povești românești (Contoș romenos, 1943, si Novos contoș romenos, 1946), iar în colaborare cu diverși scriitori lusitani a tălmăcit Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1945), Viața la țară de Duliu Zamfirescu (în „O século”, 1947), Amintiri din copilărie de Ion Creangă (1947) și Poezii de Mihai Eminescu (1950). Pentru alte traduceri (Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati, 1946, Simfonia fantastică de Cezar
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
V, 179-182; Constantinescu, Scrieri, I, 350-352; Boz, Cartea, 77-86; Ionescu, Război, II, 84-85, 115; Șerban Cioculescu, „Eulalii”, ADV, 1932, 14796; Mihai Ilovici, „Eulalii”, „Criterion”, 1932, 13-15; Holban, Opere, III, 179-199, 294-296, 415; Streinu, Pagini, I, 75-98; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, pref. Ștefan Roll, București, 1968, 165-166; Papadima, Creatorii, 105-109; Lovinescu, Scrieri, VI, 163-164; Biberi, Études, 183-186; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]