102,196 matches
-
paginile propriilor cărți, deposedate de haloul mediatic și înfățișate, acum, la o scară reală. Izbitoare, la lectura articolelor strânse de Andrei Pleșu în Obscenitatea publică, este tocmai senzația că ele reprezintă mai mult decât niște simple articole de gazetă, din specia efemeridelor. Nu o fișă a postului le dictează conținutul, agenda, ci o curiozitate mereu vie, care îl face pe autor să survoleze grațios și să hașureze cu răbdare documentară spațiul public românesc. Înainte de a face clasificări, să colecționăm experiențe", se
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-ajunge, în derivă, pe o insulă swiftiană, recent transformată în municipiu, unde primarul general aduce de aproape cu Dem. I. Dobrescu, micșorat de răutățile lui Arghezi. De care nu scapă nimeni din specia care se cheamă, în Kuty, "bărbat de Stat, un termen intraductibil". Descriptibil, în schimb, cu toată risipa de absurdități cu țintă de care e capabil un pamfletar dedat la fabulă. Ici-colo, stil de roman interbelic care-și rîde de propriile
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce se definește că ,,o specie de comuniune afectiva prin care cineva s-ar identifica cu o altă persoană, măsurându-se în acest fel sentimentele” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30) și de la ideea conform căreia comunicarea îl conține pe om, iar omul se înfățișează sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
toccatas, suites et partitas, Concerto italien (et concertos pour clavier[s] et orchestre), Clavier bien tempéré, Variations Goldberg, L’art de la fugue sont autant d’univers lucidement appréhendés.” footnote> 3.2. Stilul „antropomorfic” sa semn al atitudinii organice A doua „specie” stilistică este una radical diferită, dată fiind energia ei evolutivă, care „fisurează” sau, mai precis, „defoliază” din interior și, deci, „stratifică” sau „fragmentează” derularea omogenă, compactă și imperturbabilă a vieții și creației (precum cazul lui Bach) -stilul „antropomorfic” al muzicii
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sens, timpul victorian nu mai este suficient pentru a asimila frecvența, intensitatea și consistența transformărilor, lăsând loc timpului și, implicit, mentalității și identității de tip modernist și de o cu totul altă deschidere către spațiul mondialității. Analogiile aferente acestei noi specii temporale sunt tehnicismul (cu fetișizarea implicită a puterii, vitezei, eficientizării, mecanicismului și progresului etc.) în opoziție cu organicismul, a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
not necessarily of a linear past.” footnote> Însă o asemenea imagine ar anula posibilitatea stabilirii unor linii de continuitate, interzicând, practic, verosimilitatea realizării unor comparații fecunde, în situația în care nu ar exista „săgeata” unei temporalități comune pentru toate varietățile „speciilor” stilistice, spre exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la ultimele experimente meta-stilistice ale lui John Zorn, sau situând punctul „zero” mai aproape, în perioada Iluminismului, și începând „numărătoarea” în limitele câmpului în care definiția stilistică deja
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Rodica Zafiu Speciile discursului politic cuprind adesea contraste surprinzătoare între denumire și conținut. Un exemplu caracteristic de inadecvare îl constituia, în perioada comunismului, telegrama, gen care nu avea nici o legătură cu așa-numitul ,stil telegrafic": telegramele de adeziune, felicitare, mulțumire, entuziasm, reprezentînd răspunsul
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
lungi, greoaie, cu fraze interminabile, cu o uriașă încărcătură de adjective ornante - și aproape totală absență a conținutului informativ. Exemplul actual cel mai surprinzător de nepotrivire între formă și conținut mi se pare a fi cel al unor declarații parlamentare. Specia declarației presupune explicitarea unei poziții, a unei opinii, într-o formă clară, non-ambiguă, oficială. În Parlamentul României, probabil sub influența jurnalismului politic de opinie, se citesc unele declarații incredibile: pamflete compuse într-un limbaj cât mai pitoresc, vizînd efecte de
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
asupra arealului de viață de pe planetă e drum lung. Furat de dorința de a dovedi că ecologismul este o unealtă propagandistică antioccidentală, autorul ajunge să afirme de-a dreptul că nu știm precis dacă există o încălzire globală și dacă speciile de pe planetă sînt stîrpite de mîna omului. Iată un intelectual ale cărui cunoștințe precare îi fură pămîntul de sub picioare, transformîndu-l în cazul ridicol al unui om care se dă competent într-un domeniu în care de fapt este tufă. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
nu putem fi competenți în toate domeniile. Din păcate, Traian Ungureanu începe să se priceapă la toate, frizînd impostura și ascunzînd-o în hiperbole eseistice. Cînd ajungi să spui că încălzirea globală este ,o ipoteză populară și gratuită" și că distrugerea speciilor este o idee pe care propaganda anticapitalistă ni le-a vîrît în cap înseamnă să o iei literalmente razna. Tot mai des, Traian Ungureanu face figura unui gazetar ale cărui preferințe ideologice îi ghidează în mod previzibil argumentele, rezultatul fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
exclusiv din resentiment, al cărei prizonier a devenit. De Vladimir Tismăneanu mă leagă o prietenie adâncă, fără fisură și imposibil de murdărit de insinuări precum cele enumerate mai sus. Sunt un admirator al lui Vladimir Tismăneanu - și încă unul din specia invulnerabilă a admiratorilor avizați. Personalitatea sa mi se pare fascinantă în fiecare din ipostazele sale - și ca om, și ca intelectual. Nu știu dacă enigmatica inițială C. a prenumelui d-lui Stănescu provine de la "Constantin". Și nu știu dacă vanitatea
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
se autoconvingea domnu' Stolo de netezimile platformei piteștene, pe care se hârjoneau ceva mai la o parte doamna Mona Muscă cu domnu' Valeriu Stoica aplaudați frenetic de Cristian Boureanu, numa' ce văd o vietate... Uliu să fi fost? Vultur? Erete? Specie de struț zburător? Drrra... Schiuz my, Dumnezeu știe. Cert este că acest animal... mă rog, această vietate, semăna cu un fluture cap-de-mort uriaș care făcea rotocoale din ce în ce mai strânse în jurul frunții domnului Stolojan, iar Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea emisiunii, era de
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
cu mentalitatea lor reșapată... Relațiile acestora cu cenzura sînt, în mod evident, altele decît acelea ale intelectualilor educați în spiritul perioadei interbelice. Noii intelectuali, formați într-o lume în care nimic nu mai era ca înainte, sînt, de fapt, o specie nouă, diferită de generațiile anterioare". Se înregistrează astfel situații specifice. Scriitorii ajung să nu mai poată lucra fără a simți peste umărul lor privirea inchizitorială a cenzorului. Dacă într-un climat al normalității creatorul își stabilește, fie și într-un
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
Winterthur, Amadeus, 1997; N. NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
fitoncide (substanțe volatile) care contribuie la distrugerea unor bacterii și ciuperci, chiar și a celor care provoacă unele afecțiuni grave: dizenterie, difterie, TBC. Prin forma coroanei, dispunerea ramurilor, nuanța frunzelor (verdele este culoarea cea mai odihnitoare), modul de grupare a speciilor, pădurile diminuează răul de oraș și de... televizor, tonifică starea generală de sănătate“. Cele mai recente date statistice arată că fiecare român se uită 5-6 ore pe zi la televizor, iar în weekend chiar mai multe ore, noi fiind primii
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
stejarul de 20 de ori, în timp ce în versurile lui T. Arghezi cel mai frecvent se regăsește plopul (de 56 de ori), stejarul (de 30 de ori), bradul (de 12 ori), teiul (de 10 ori). Denumirile de origine latină a numeroase specii de arbori certifică, de asemenea, că acestea se cultivă de mult timp pe teritoriul țării noastre. Având inițial destinație cinegetică (1734), Pădurea Verde situată în vecinătatea Timișoarei s-a amenajat, ulterior, ca pădure-parc, devenind locul predilect de ieșire al timișorenilor
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
în suprafață de 60,4 hectare, care deține una dintre cele mai valoroase colecții de arbori și arbuști de importanță științifică, didactică și recreativă din România. Parcul a fost înființat între 1909 și 1914, prin amenajarea și introducerea masivă a speciilor exotice în pădurea naturală din lunca Timișului; și, astăzi, pădurea naturală a parcului conservă exemplare de stejari multiseculari, unul având venerabila vârstă de aproape 500 de ani și o circumferință de 6,5 m. Dar iată povestea parcului: contele Ludovic
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Dar iată povestea parcului: contele Ludovic Ambrosy a vizitat, pe când era ambasadorul Austro-Ungariei în S.U.A. , celebrul Arnold Arboretum al Universității Harvard, de unde s-a inspirat pentru organizarea, în pădurea de la Bazoș, care era proprietatea sa, a unui parc dendrologic. Majoritatea speciilor exotice au fost aduse de la Arnold Arboretum, cu care Parcul de la Bazoș, aflat în administrarea I.C.A.S. Timișoara, întreține și astăzi relații științifice de colaborare. În teritoriul parcului de la Bazoș, colecția de plante lemnoase din S.U.A. ocupă 1,5 hectare
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Arboretum, cu care Parcul de la Bazoș, aflat în administrarea I.C.A.S. Timișoara, întreține și astăzi relații științifice de colaborare. În teritoriul parcului de la Bazoș, colecția de plante lemnoase din S.U.A. ocupă 1,5 hectare, fiind cea mai bogată colecție în specii carya și stejari americani din România; pe un alt hectar se află colecția de specii lemnoase de pe continentul asiatic (Extremul Orient). Întreaga colecție de plante exotice a Parcului dendrologic de la Bazoș numără peste 900 de specii și varietăți (taxoni) de
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
relații științifice de colaborare. În teritoriul parcului de la Bazoș, colecția de plante lemnoase din S.U.A. ocupă 1,5 hectare, fiind cea mai bogată colecție în specii carya și stejari americani din România; pe un alt hectar se află colecția de specii lemnoase de pe continentul asiatic (Extremul Orient). Întreaga colecție de plante exotice a Parcului dendrologic de la Bazoș numără peste 900 de specii și varietăți (taxoni) de plante lemnoase, multe foarte rare în colecțiile din țară, iar unele care pot fi văzute
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
mai bogată colecție în specii carya și stejari americani din România; pe un alt hectar se află colecția de specii lemnoase de pe continentul asiatic (Extremul Orient). Întreaga colecție de plante exotice a Parcului dendrologic de la Bazoș numără peste 900 de specii și varietăți (taxoni) de plante lemnoase, multe foarte rare în colecțiile din țară, iar unele care pot fi văzute numai în Parcul dendrologic de la Bazoș, fiind unicat în România: Pinus taeda L. , Picea koyamay Shiras, Castanea pumila (L) Mill, Carpinus
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
pot fi văzute numai în Parcul dendrologic de la Bazoș, fiind unicat în România: Pinus taeda L. , Picea koyamay Shiras, Castanea pumila (L) Mill, Carpinus cavoliniana Walt, Honeveia dulcis Thumb, Lindera benzoin (L) etc. În parc pot fi admirate, de asemenea, specii de abanos, arborele vieții, chiparos de baltă, chiparos de California, bradul uriaș, arborele pagodelor, „pomul“-lalea ș.a. Alte zone de agrement în Timiș Punctele de atracție pentru recreere și agrement în jurul Timișoarei sunt relativ limitate și slab amenajate, orașul fiind
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
1 207 hectare, care întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă (18,400 km), care pe partea interioară urmează să
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
dauna lui Stieg Larsson; în Istorisiri și aventuri fantasitice așază într-un canon personal pe J.R.R. Tolkien și pe C.S. Lewis, recunoaște meritele lui S. King - „un adevărat maestru al fantasticului”, dar „cel mai merituos și interesant maestru al acestei specii literare de mare apel public este Dean Koontz”. G.R.R. Martin e abandonat, iar pe Ann Rice o respinge pentru „incultura ei crasă”. Nu uită traducătorii. Sorin Mărculescu e admirabil în toate, iar Murnu este „unul dintre cei mai de frunte
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
transformări. Teritoriul țării noastre, ca și al întregii Europe, a suferit mari variații climatice. Creasta masivului Piatra Craiului este formată din scheletul unor coralieri (animale de apă caldă tropicală) ce au trăit acum 200 de milioane de ani. Mai multe specii de ferigi uriașe, care au lăsat mici zăcăminte carbonifere în Banat, arată, după cicatricele frunzelor căzute, că acum 180 de milioane de ani clima la noi avea două anotimpuri. În era mezozoică, ce a durat 125 de milioane de ani
Agenda2003-35-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281413_a_282742]