667 matches
-
Concluziile lui Leitch nu sunt formidabile, mai ales că ele apără teza deconstructiviștilor și a imposibilității oricărui critic de a formula o judecată validă legată de un text: „Suntem preoții Răstălmăcirii (Misreadingă și moștenitorii unei Scripturi indescifrabile“. Am putea totuși specula, pornind de la etimologiile de mai sus, asupra actului critic ori ca o violentare terapeutică (dacă faci o incizie, e, cu siguranță, spre binele pacientuluiă, ori ca un măcel inutil, care transformă textul în cadavru. Oricum ar fi, textul nu poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
un bărbat moscovit ca să poată sta în capitală. A trecut prin momente de foame teribilă până când, după ce și-a părăsit bărbatul (dar și-a păstrat soacra ca să aibă cine sta cu cei doi copiiă, s-a apucat de mici afaceri, speculă, negoț cu sarsanaua. Când cele două prietene s-au regăsit, Tania era putred de bogată, avea rețea de supermarketuri și își ținea pe lângă sine un amant de două ori mai tânăr. I-a povestit prietenei jurnaliste cum plătește taxe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
nostru poate constata după un scurt studiu, că aceste principii fundamentale încă funcționează, poate nu cu aceeași rigurozitate ca în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, pentru că au apărut în timp și factori disfuncționali între care găsim lăcomia, specula, evaziunea, abuzurile financiar- salariale, la care se adaugă producerea banilor fără marfă. În esență de aici au plecat marile crize, chiar de la sfârșitul secolului al XlX-lea, care trebuie să ridice un serios semnal de atenționare pentru viitorul societății capitaliste
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a fi utilizat în scop productiv și nu în pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului credit, în natură, nu numai în bani; de exemplu: pluguri, semănători, prăsitoare, grape, etc, pentru a nu cădea pradă speculei comercianților. De asemenea, consideră că țăranul trebuie îndrumat de agronomi în alegerea sistemului de cultură cel mai potrivit pentru condițiile date. În spiritul rentabilizării superioare a exploatațiilor agricole, N. Cornățeanu a fost un susținător entuziast al extinderii mecanizării pe baze
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cele social - economice din zonă. Contabilitatea a dat răspuns asupra costurilor de producție necesare în estimații agricole, în special în fixarea prețului pământului agricol, acesta fiind considerat ca mijloc de producție cu o valoare reală și nu ca obiect de speculă. Pe de altă parte contabilitatea poate furniza date necesare politicii agrare, aspecte cu privire la export și rentabilitatea lui. O analiză foarte profundă o consacră profesorul Cornățeanu efectelor negative ale pulverizării loturilor țărănești prin dreptul de succesiune. El era în primul rând
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
românească va continua și de acum înainte să adopte mijloacele recomandate de știință». Pentru țărani însă propunea organizarea obștiilor pentru aproape toate activitățile de producție și valorificare, ca mod de a realiza producții ridicate și de a fi protejați împotriva speculei și altor abuzuri. Cu privire la obligațiile sociale ale țăranului preciza: «Țăranul nu piere în timpul crizei, dar statul are nevoie de produse agricole multe și de calitate pentru orașe, armată și export; de un țăran care să fie important consumator de produse
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
exemplele cele mai impresionante. În primul rând se poate vedea starea vitelor aduse la sacrificare, transportul lor în condițiuni din cele mai bune, sacrificarea și comerțul de carne. Există aici o admirabilă bursă a cărnii care exclude orice posibilitate de speculă. Germanii sunt mari consumatori de carne de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin de colesterol (1935), probabil pentru că nu practica atât de mult sedentarismul. Mai târziu, o boală nouă, automobilistica, a contribuit la extinderea multor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
simplu. Comisia se interesa dacă într-adevăr prețul plătit fermierului era cel corect în raport cu costurile sale. Prețul cel obișnuit pe piață - prețul de vânzare al laptelui - era ușor de aflat. Ministerul arbitra dacă comerciantul era onest, dacă făcea speculă sau nu. În cazul când făcea speculă, deci dacă încasa pe lapte un preț mare și plătea fermierului prea puțin - i se retrăgea licența, dreptul de a mai face comerț cu lapte. Erau desigur cazuri când se atrăgea pur si
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prețul plătit fermierului era cel corect în raport cu costurile sale. Prețul cel obișnuit pe piață - prețul de vânzare al laptelui - era ușor de aflat. Ministerul arbitra dacă comerciantul era onest, dacă făcea speculă sau nu. În cazul când făcea speculă, deci dacă încasa pe lapte un preț mare și plătea fermierului prea puțin - i se retrăgea licența, dreptul de a mai face comerț cu lapte. Erau desigur cazuri când se atrăgea pur si simplu atenția negustorului de a se menține
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
era o piață obișnuită, în care se forma prețul pe baza cererii și ofertei. Laptele nu putea fi negociat pe această cale. Produsele lactate, untul și brânzeturile, puteau fi negociate obișnuit. Mare cantitate de lapte este valorificată prin cooperative. Aici specula este exclusă. Fără această măsură politică agrară, fermele de lapte ar da faliment. De fapt, cele mai lovite de criză între anii 1929-1931 au fost aceste ferme, când fermierii au ieșit pe șosele, demostrând și vărsând laptele. A început săptămâna
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
crescătorii argentinieni, modeștii noștri țărani din Bărăgan, munca a milioane de trudnici ai pământului, e în bună parte cotată aci, într-o stradă a orașului Chicago. Statul, recte Ministerul de Agricultură de la Washington, urmărește și intervine pentru stânjenirea și pedepsirea speculei. Bursa din Chicago și-a început operațiunile pe termen înainte de războiul civil, recunoscută oficial prin regulamentul din 1865. Până în 1921 au fost adoptate 200 de legi referitoare la reglementarea operațiunilor pe termen. Legea „Grain Futures Act” din 1922 stabilește principiul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
1899), Bonnard (1900), Denis, Derain, Dufy deschid o nouă eră, iar cartea realizată de pictori domină în prezent producția cărții de lux. Chiar dacă întîlnim nume mari (Rouault, Picasso, Chagall, Dali și, mai aproape de noi, Miro, Dubuffet, de Staël), snobismul și specula favorizează înmulțirea cărților mai puțin interesante. De altfel, trase în foarte puține exemplare (de la 100 pînă la 300) și vîndute foarte ieftin, aceste volume sînt considerate, înainte de toate, obiecte de artă sau valori de plasament și nu sînt deloc făcute
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
numeroase depozite de cărți cu publicații periodice și cu articole de librărie. Ar mai trebui menționați Plon, Flammarion, A. Michel, Tallandier și mulți alții. Dimpotrivă, editorii se specializează în cartea de amator, cu un tiraj mic. După războiul din 1914, specula distruge această branșă a editării; producția devine inflaționistă, iar criza din 1929 pune capăt acestei mode care se termină prin falimente și solduri. Această experiență nefericită nu va servi ca lecție, deoarece același fenomen se va repeta după ultimul război
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai degrabă doar lăsând DNA să lucreze, motiv pentru care a reușit să-i enerveze pe toți, inclusiv pe Traian Băsescu - dacă vă amintiți despre scandaloasele 1. Declarație pentru TVR, 21 decembrie 2011. Nu putem ști cu siguranță, dar putem specula informat. Și astfel ajung la natura relației dintre Uniunea Euro peană și un stat candidat. S-a folosit pentru această relație termenul „interdependență asimetrică“. Cu alte cuvinte, țara care vrea să intre în UE își dorește mai mult acest lucru
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
idei“ pe marginea unei lumi în care acestea, la idei mă refer, nu-și mai găsesc loc printre caltaboși și sticle de țuică, printre terenuri și flote întregi volatilizate, printre plicuri și geamantane cu bani. Aici e vorba de o speculă de alt nivel, unul spre care nu am nici un fel de instrumente să mă mai avânt. Și pentru că n-am urmărit nici un moment să fac vreo carieră publicistică scriind pe teme politice, mă voi strădui să mă depărtez de ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
în acea perioadă, în afara cooperativei de consum, existau în satele din comună peste 20 de prăvălii și cârciumi particulare care ademeneau țăranii să-și vândă produsele în timpul iernii la prețuri extrem de mici pe care le revindeau apoi cu prețuri de speculă primăvara când aceștia nu mai aveau hrană. Cârciumarii dădeau pe credit țăranilor băuturi alcoolice și îi obligau la strângerea recoltei să le aducă cereale la prețuri mici, îmbogățindu-se astfel pe seama acestora. Dar viața țăranului era îngreuiată și de impozitele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acelea. Când în primăvară, au apărut primele legume și zarzavaturi, acestea erau fierte fără ulei și mâncate fără pâine și fără mămăligă ceea ce adus la îmbolnăvirea și chiar la moartea unora. Dar, ceea ce era mai dureros pentru țărani, a fost specula practicată de unii indivizi care au încercat să se îmbogățească pe seama celor săraci și cu familii grele, vânzândule alimente la prețuri enorm de mari. Pentru câțiva saci de făină, speculanții cumpărau pământ, vite, covoare, sumane și chiar case de locuit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făcut apariția și dughenele evreilor care porneau cu un capital destul de mic, dar în scurt timp obțineau profituri mari. Deoarece negustorii de la prăvăliile particulare înșelau pe țărani, cumpărându-le produsele la prețuri derizorii și apoi le vindeau la preț de speculă, învățătorul Ioan Alexandrescu și cu mai mulți țărani din satele Vatra și Lupeni au hotărât să înființeze o cooperativă de consum în satul Lupeni în anul 1886. în anii 1905-1906 s-au strâns banii necesari, s-a cumpărat terenul de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mărfuri de primă necesitate. După calculele „negustorilor titoiști”, rația de pe cartele ar trebui să acopere 35% din nevoile muncitorului și ale familiei sale. În realitate nu primesc nici 15%, fiind nevoiți să achiziționeze de la chiaburii din împrejurimi, la prețuri de specula. S-a ajuns ca autoritățile să procedeze, condamnabil desigur, la ridicarea cartelelor în cazul când un salariat se îmbolnăvește. După ce sunt abordate o serie de exemple privind încălcarea programului de lucru se face precizarea surpriză privitoare la mobilizările pentru munci
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cititorii a sărit pă mașină șia-nceput so zgâlțâie dea dărâmato și ia rupt ușile și toate alea. Poliția a-ncercat săi potolească da io am văzut și nește polițiști că fura câte cinci egzemplare ca să le vândă dup-aia la speculă. Era o femeie care urla că ea nu pleacă acasă fincă a venit tomnai de la țară șio omoară bărbasu dacă se-ntoarce fără carte. Mie când eram acolo mi sa făcut frică băi. Că credeam co să dea buluc pă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
am primit și realizat, cu ajutorul instituțiilor menționate mai sus.Prin anii 1987-88, se puteau realiza aceste probleme mai ușor,nu mai era atât de mare criză de locuințe. Societățile acestea imobiliare, erau mai operative, sau nu existau de loc, nici specula cu locuințe, comisioane, sau alte onorarii, cum sunt acuma. Nu se pomenea pe vremea aceea trafic cu tot felul de bunuri materiale, până și cu oameni, ca vinderea de oameni(sportivi în special)de către toți afaceriștii, speculanții,proxenetiști și câți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care să facă distincția între minoritarii stabiliți de mult timp pe teritoriul țării și cei imigrați de curând". Capitolul privind politica financiară înscria soluții concrete, precum reglementarea prin lege a comerțului bancar și a societăților anonime. Combaterea trusturilor și a speculei se număra între măsurile propuse pentru micșorarea prețului produselor industriale. Reformularea și completarea programului PNL-Gheorghe I. Brătianu s-a dovedit, din nou, a fi necesară în primăvara anului 1936. Potrivit declarațiilor făcute de președinte la ședința Comitetului executiv din 22
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
soluțiile propuse de-a lungul timpului, care scoteau în evidență caracterul propagandistic, electoral al documentului. Idealul național al georgiștilor era formulat acum în termeni radicali: "dreptul românilor de a fi stăpâni în țara lor". Scăderea impozitelor și a taxelor, desființarea speculei, măsuri care vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros, favorabil partidului în alegerile care se apropiau. 3.2. Elemente de ideologie Conceptul de liberalism, apărut în epoca modernă poate fi definit ca o ideologie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
economică din România atinsese cote maxime. Analizând fenomenul, georgiștii au făcut precizări privind unele cauze ale crizei economice. În acest context, cu ocazia unei întruniri la Focșani, C.C. Giurescu aprecia că statul susținuse în mod artificial industria parazitară, făcând posibilă specula cu produsele fabricate, sprijinise taxele prohibitive pentru produsele străine și impusese taxe pentru exportul de grâu, determinând pierderea debușeurilor românești pentru cereale și pentru alte produse. "Creditul" era responsabil, potrivit vorbitorului, de dobânzile exagerate percepute de cămătari și de băncile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
plugarului și sporul venitului său. Să scădem birurile, să înlăturăm prețurile neomenoase cu care plătiți zahărul, bumbacul, fierul pentru plug și unelte. Să desființăm curbele nedrepte ale salariilor, care reduc la mizerie și împing la abuz corpul funcționarilor. Să desființăm specula neomenoasă care a scumpit viața. Voim să înlăturăm pe paraziții asigurărilor sociale. Să dăm muncitorului, nu palate pentru birocrați, ci grija reală pentru locuința și sănătatea sa, dreptul său firesc la muncă și la viață. Români! Vremurile sunt grele. Ne
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]