613 matches
-
din nervul obturator intern din plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m. gemellus superior; m. gemellus inferior) Denumirea mușchilor rezultă din poziția anatomică pe care o au în raport de tendonul mușchiului obturator intern. Originea este pe: - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. Inserția terminală se află la nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Acțiunea este de rotație în afară a coapsei. Inervația este realizată din plexul sacrat. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL (m. quadratus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei - Figura 133. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe fața medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - flexia coapsei pe bazin, - flexor al gambei față de coapsă (numai prin porțiunea inferioară), - slab rotator extern al coapsei, - slab abductor al coapsei. Inervația este dată de nervul femur
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
definirea GTV după intervenție chirurgicală. Câmpuri laterale: - lungimea lor este identică cu cea a câmpurilor anteroposterioare la mijlocul diametrului transvers; proiecția la piele va fi prin urmare, cu atât mai mică, cu cât acest diametru este mai mare. - ventral: simfiza; - dorsal: spina ischiatică. Volumele țintă de ordinul III: Delimitarea câmpurilor de iradiere: - cranial: spațiul D 12 - L1 - caudal: spațiul L4 - L5, - lateral: include apofizele transverse. Lățimea este în medie de 8 cm. - ventral: 2 cm înaintea coloanei, - dorsal: mijlocul corpilor vertebrali. Atenție
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
cm cranial de limita caudală a câmpului și 2 cm caudal de limita cranială a câmpului. VOLUME ȚINTĂ - Pelvisul: - cranial - discul intervertrebral L4 - L5; - caudal - marginea inferioară a găurilor obturatorii - lateral - o linie pe marginea laterală a găurii obturatorii spre spina iliacă antero superioară; - ventral - marginea anterioară a simfizei; - dorsal - sacral. - Abdomenul: în totalitate: - cranial - de la 1 cm deasupra cupolei diafragmatice drepte superior în expir; - lateral - până la peretele abdominal; - caudal - marginea inferioară a simfizei - Ganglionii - ganglionii lomboaortici și iliaci. Tehnici de
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
didactice își exerciții) utilizate și care au vizat aceste cerințe au fost :”Jocul sunetelor”, „Fii atent”, „Să facem cuvinte”, „Acum spune tu !”, „Lanțurile sunetelor”, „Câte cuvinte am spus”, „Câte silabe are cuvântul”, „Cu ce sunet începe cuvântul ?”, „Cine știe să spină mai multe cuvinte care încep cu sunetul...”, „Cine spune mai multe cuvinte care se termină cu sunetul...”, „Carnavalul sunetelor”. O deosebită importanță în dezvoltarea comunicării o au și jocurile didactice literare, cum ar fi: Hai să ne imaginăm”, „Călătorie în
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
patologică Topografia este în mediastinul posterior. Este un chist cu structură endodermică și ectodermică, cu pedicul de legătură între chist, meninge și măduva spinării, cu pedicul de legătură către tubul digestiv (duplicație). Se asociază malformații de coloană: scolioză congenitală, hemivertebră, spina bifida, sau sindrom Klippel - Feil. Diagnostic clinic Bolnavul este frecvent asimptomatic. Când este simptomatic, se constată semnele compresiunii organelor mediastinale, semne respiratorii (copil) sau semne neurologice (predominante). Diagnostic paraclinic Radiografia clasică evidențiază o opacitate în mediastinul posterior, anomalii de coloană
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pe calea mării lui Solomon, aliatul său, aurul și lemnul prețios cedru, chiparos și santal necesare înălțării primului Templu. Pe vremea când Isus a trecut pe aici, hipodromul roman în formă de potcoavă încă nu exista. Foarte bine păstrat, cu spina sa mediană și cu gradenele sale, înconjurat de blocuri care au mușcat fără rușine din spațiul verde, el dă înspre o zonă semiindustrială à la De Chirico, presărată cu arcuri de triumf, coloane decapitate și mozaicuri rămase în părăsire. Poate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu unghia la Mura
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
biserica a fost tixită, mulți credincioși rămași pe dinafară s-au mulțumit să asculte ce le mai ajungea prin ușile de la intrare, larg deschise! Interpreta cu predilecție cântece mariane, dintre care nu lipseau: Ave Maria, Asupra noastră, O rosa senza spine, Răsai asupra mea (compoziție proprie după versurile lui M. Eminescu) dar și noile compoziții ale lui Gh. Buica (Cu îngerii din ceruri, Deși, Doamne, Cum să-ți mulțumesc, Isuse). În declarația din 24.11.1950 dată la Securitate în timpul cercetărilor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
se regăseau În editurile și publicistica din toată țara. Prin natura descrierilor de față vom aminti numai acele scrieri care ne-au fost trimise la Iași contingente cu preocupările Comisiei de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, sau ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est carpatic. C. A. Munteanu a debutat Înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
are loc sărbătorirea Unirii Principatelor Române, la care și-au dat concursul elevii școlilor 24 și 32 din Iași. 30 ianuarie - La biblioteca Ghe. Asachi se lansează cartea ” Relațiile românilor cu slavii de răsărit ”, de Al. Gonța ; prezintă prof.dr. Victor Spinei, organizator - prof. C. Agachi. februarie - Se stabilesc legături cu filiale ale Gintei Latine din zona Cernăuți. Revista noastră primește material documentar privind românii din Istria, prin bunăvoința dr. P. Rațiu (Roma), membru de onoare al societății și a d-lui
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ar zice că din prea mult orgoliu. Având calitățile unui cercetător - ușurință în speculație și un volum remarcabil de informație -, băiatul frecventa pe cercetătorii de la Academie și Muzeu, ca regretații Adrian Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană de loisir” este de două ori prezent ca îndrumător). Poate că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității, reprezentate de tonusul muscular și de reflexele neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
La vârsta de 6 ani, ea a contractat poliomelită, care făcea ca piciorul ei drept să fie mai slab decât cel stâng, aspect pe care-l deghiza cu pantaloni lungi și colorați. Se spune că ea mai suferea și de “spina bifida”, o boală congenitală care i-a afectat dezvoltarea picioarelor. Hellen Keller, activistă politică și scriitoare. Și-a pierdut auzul și vederea la vârsta de 2 ani. Urmează cursurile Universității „Radcliffe College”, unde învață franceza și germana, termină studiile în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca urmare fibrele sacrate vor ajunge În cea mai laterală și mai superficială poziție iar cel mai profund se vor situa fibrele cu origine În segmentele lombare, toracale și respectiv cervicale. Sistematizarea funcțională, prin care Înțelegem dispunerea fibrelor În tractul spino talamic În funcție de tipul de sensibilitate condus, arată cea mai dorsală dispunere pentru fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
așa după cum s-a arătat mai sus, principala arie de proiecție a tractului spinotalamic Împletită cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul ventro - postero lateral și În putamen, apariția de dureri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și parestezii, ca și cum s-ar scoate din funcție o cale descendentă, inhibitorie cu sediul În centrii amintiți. În 1994, Casey și colab., evidențiază răspunsuri talamice ipsilaterale la durere, sugerând că ele pot fi urmarea mesajelor nociceptive sosite din proiecțiile tractului spino talamic; aceleași studii subliniază și rolul complexului ventro - postero lateral privind răspunsurile la stimulii nociceptivi Înregistrați controlateral (pisici, maimuțe și oameni.) Faptul că microstimularea complexului ventro - postero lateral poate produce senzații puternice de durere, și că leziunile acestuia determină o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele ale sensibilității dureroase. Nucleii parafasciculari
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prezent neclarități privind diferențierile tipurilor de mesaje (nociceptive, nenociceptive) transmise spre PF și CM, unele din ele fiind Îndoielnic mediatoare ale durerii. Vorbind despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
s-a dovedit a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]