774 matches
-
de resurse ? Văd state care au arme nucleare, dar poporul moare de foame. Oare chiar ați înnebunit ? Omul e supus oricum temporalității. Dacă i-a fost dată putere s-o folosească spre binele altora nu pentru a aduna averi și spinteca vieți. Viața și cunoașterea sunt realități de slujit, de la Dumnezeu la om, nu ignoranța și moartea. Viața și cunoașterea sunt trecătoare doar în raport cu ce este efemer, dar veșnice în raport cu ce este veșnic. Deși, fiind atribute divine, ele sunt netrecătoare în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a stins „în robie, în targ în Lvov” (un comando polonez îl ridicase de la Domnești, împreună cu Miron Costin, pentru că leșii aveau un alt Domn, pentru Moldova, pe Ștefan Petriceanu) și a fost autopsiat (precum în 1629 cadavrul lui Gabriel Bethlen). „Spintecându-l doftorii după ce au murit” - i-a spus cronicarul (cu care - știa Neculce - un anume Ursachi „au avut gâlceavă” și „giudecată acolo în țara Leșască”, multă, pentru niște bude...”) un liovean - „neguțitor mare”, Alexa Balaban - care face loc aci unui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obraznic; la ochi; ouă; palme; pas; pasul pe loc; pedeapsă; pedepsi; pedepsit; pește; piciorul; pietre; plesnește; plînge; plînset; ploaia; pocni; praful; prost; prostia; rana; rănește; răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință; ură; urcă; urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poate sfârși decât de braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare a lui Stoicea, "[c]reierii vrăjitorului se sleiră pe pod". Deziluzionat, eroul se sinucide: "Stoicea se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu". Nuvela anticipează, în chip excepțional, una dintre povestirile în ramă ale lui Hermann Hesse: Biografia indiană, anexată la romanul utopic Glasperlenspiel (1943), în care ni se prezintă evoluția unei persona imaginate de Joseph Knecht, Magister Ludi. Astfel, Dasa
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
indiferent de sens, precum fierul, piatra sau plumbul rezidă deplin înaintea formelor îmbrăcate în comerț. Anecdota cuvintelor sau a realizării plastice e comercializarea lor. ș...ț Artistul adevărat creează direct, fără simbol, în pământ, lemn sau verb, organisme vii, mașini spintecând drumuri, strigăte tresărind violent ca în furtună acoperișuri. Cuvintele obțin astfel propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele. Linia nu mai are rostul fotografic de a împrumuta spectatorului o reprezentare cu corespondențe în afară. Fraza nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte de panglica plecării și auzeam, prin circulația sângelui în șinele de fier, apropierea convoiurilor fabuloase. Pe stradă mă așteptau vecinii cu pumnalele în dinți, împărțindu-și dinainte fructele prăzii, gata să se spintece între dânșii pentru stăpânirea mațelor mele, din care aveau să-și facă cravatele lor cele mai de preț”. Reverie feerică, eliberatoare, pe de o parte, - coșmar grotesc-expresionist, pe de alta: sunt reperele extreme între care se desfășoară “înscenările” din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea înseamnă în același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența a VI-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cel mai avansat al extremității sale cefalice. Și tocmai de aceea, pășind pe culoarele facultății, Ion Ianoși străpungea aerul începînd cu capul și cu bărbia, restul trupului venind parcă la urmă, în pîlnia vacantă pe care fruntea apucase s-o spintece în aerul din jur. Iar statura lui longilină și gracilă, terminată în semnul curbat al unei îndoiri vertebrale, purta la nivel capului adevărata pecete a personalității sale: fizionomia rafinată a unei inteligențe eminamente blînde, o fizionomie pe care o percepeai
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
în fața zidurilor din Cormons și nu supraviețui nici măcar unul în fața celor două sute de avari. Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns de o groază de săgeți, îți dădu duhul spintecat de spada kagan-ului. Noi reușisem să convocăm doar șaizeci de oșteni, fie prea bătrâni, fie prea tineri. Rotari era furios și a trebuit să mă stăpânesc ca să-l conving că situația nu s-ar fi schimbat cu nimic dacă el
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
tăcere/sunet („și-mi place-n urechi tăcerea cum scârțâie” (Romanță, III), auz/tăcere - „Tăcerea se aude cum s-a spălat cu apă” (Sinaia, IV), sau personifică - „Tăcerea doarme cu genunchii-n gură -/ cu mâna pleoapă s-a trezit -/ a spintecat-o trenul, ori îi pare/ că sângele din jur e învechit?” (Un tren de marfă), ori extinde simbolul într-un spațiu apropiat (casa) însoțit de elemente expresioniste - „În casa de tăcere cu iederi și urzici,/ plină cu somn de bufniți
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
se dădea un purgativ tare?... De ce-i omorau?... - Era mai complicat. N-ar fi eliminat tot. Apoi, cine știe, ceva tot ar mai fi rămas în burta respectivului. Așa că era mai simplu, - pac-pac!... Și-l căutau direct înăuntru, după ce-i spintecau burta, și nici nu-l mai durea... * Din amintirile lui G.J. Cele două domnișoare din lumea înaltă bucureșteană, una din ele domnișoara Cancicov, fiica marelui cărturar, și prozatoare excelentă după maturitate, în plin regim comunist, și care se duc la
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
la vale; viforul șuiera, gemea și urla în răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de codri zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frîntă ale fulgerelor spintecau, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, întunecimile fioroase ale nopții înalte... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pămîntul înfricoșat se cutremura nemernic, pană în cele mai din adînc ale temeliilor sale, sub ropotul de
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Dar se întoarce-acasă Ion și-n drumul lui/ Se simte îndelung mireasma rară/ A cărnii despicate cu migală/ La grinda-ncovoiată de sub scară.// Se uită în tăcere la mielul lui cel blând/ Cu greabănul ieșit prin lâna scurtă/ Și-i spintecă plângând doar o bucată/ Din pulpa dinapoi și de pe burtă.// Și eu mă uit la restul de trup cum se ridică/ Și cum se-mpleticește și îl aud pe el,/ Nebunul care-a vrut să-l mai păstreze:/ Prindeți-l
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
de lucruri nostime în acel tablou: un soldat alerga să prindă o gâscă, altul tăia râzând un porc, al treilea își făcea fără rușine nevoile lângă un gard; mai erau și alții, care smulgeau pruncii de la sânul mamelor și-i spintecau ca pe niște purcei guițând. Toți acești soldați de plumb își făceau mendrele, jucându-se de-a războiul, de-a omorul, într-o zi de iarnă, cu zăpadă multă, afară, prin curți, pe uliță, printre nămeții pufoși, albi, cu pete
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
înainte de unsprezece și coborârăm la plajă cu doi cilindri de oxigen pentru fiecare și încă doi de rezervă, mai înainte ca Fulvia Flaminea să apară cu liota ei de pisici să deretice prin casă. Oreste se afla deja la debarcader, spintecând o doradă de șase livre pe care tocmai o prinsese. I-am spus că o așteptaserăm pe doamna Forbes până la unsprezece și că, deoarece continuă să doarmă, ne-am hotărât să coborâm singuri la plajă. I-am povestit și că
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
termenul de ficțiune speculativa, am vrut mereu să-l înlocuiesc cu cel de ficțiune vizionara. Ce e mai important? Literatura congelata sau literatura tragică? Mască lăcuita sau chipul însângerat? O literatura a zilei este tocmai acea literatura care vrea să spintece măștile pentru a atinge într-un timp cât mai scurt chipul acoperit de răni. Cand cuțitul care a tăiat cartonul sau lemnul se apropie de carnea vie, aerul e înfiorat de o emoție uriașă. Chirurgul începe să tremure și se
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
Tânărul autor al lui Ulise suferă de toate bolile posibile, inventariate cu minuțiozitate și cu un anumit grad de afectare: răceli, dureri de ficat sau „o nouă intoxicație alimentară” îl țin la pat câte o săptămână. Alteori, „capul mi-e spintecat de o migrenă îngrozitoare”. Mai grav e că această indispoziție generală e mereu pusă pe seama celor din jur, care comit poetului nedreptate după nedreptate. Voronca e hărțuit, pe rând, de Stephan Roll, de Sașa Pană, de B. Fundoianu și chiar
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
în năvalnica dezlănțuire ritmică. Dimineața fragedă a primăverii nordice lumina covoarele odăii și pânza lui Grigorescu: carul cu boi în dreptul hanului. Nemișcarea lucrurilor în jurul meu sau vibrația acordurilor muzicale îmi transmiseseră o neliniște lăuntrică. Dintr-o dată, un țipăt sfâșietor a spintecat tăcerea... Am sărit de la pian. M-am repezit spre odaia de culcare a lui Caragiale. În ușa deschisă, d-na Caragiale privea îngrozită. Moartea fulgerase viața marelui nostru scriitor într-o clipă - esențială - sinteză a unei existențe de o vioiciune
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
deplasat spre Estoril și Cascais (de aici de unde locuim disting în depărtare târguri care strâng între degete albatroși și pacheboturi) iar acest etaj întâi al nostru din Quinta do Jacinto a vibrat ca și cum un vârtej de biele l-ar fi spintecat dintr-o lovitură, zgudind pe rafturi urșii de lut și elefanții de sticlă, paiațele de cârpe și un Wagner cromat, și făcând să cadă, de pe comodă pe jos, cutiuța emailată în care îți ții inelele, brățările și cerceii din argint
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
ți-a înțeles comanda, viteazul prim bărbat ce-i înfruntă pe inchizitorii ce ne-au luat la ochi, îi asigură că, așa zădărâți cum sunt, soarta peștilor celor mari este pecetluită, țepoaie sunt ascuțite să-i străpungă, cuțite să-i spintece, se importă în cantități impresionante, cu grele sacrificii valutare, cele mai moderne unelte de dibuit, cu sonare, undițe de carbon, cu cârlige de titan și nadă vie din Thailanda, cărți de bucate cu toate felurile de gătit peștele sunt sub
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
total față de moarte. Spre a evita umilința captivității, iar mai târziu spre a-și demonstra credința față de stăpân sau spre a protesta împotriva conduitei nedrepte a unui superior, în secolele XIII-XIV a apărut obiceiul numit harakiri (ceea ce înseamnă „a-ți spinteca burta“) sau seppuku, derivat din chineză. Adeseori, în caz de înfrângere, în urma luptelor, aveau loc chiar sinucideri colective, șefii de clan obligând la acest act disperat sute de războinici. Japonia Conform informațiilor furnizate de „Istoria Culturii și civilizației“, Japonia „prezintă
Agenda2004-38-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282882_a_284211]
-
interferență a vocilor - ale realității imediate și ale literaturii, într-o perspectivă degajat ludică la suprafață, dar de o gravitate tulburătoare: “Uneltele folosite în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă, se toacă, se răzuiește, se strivește, se pisează, se jumulește, se jupoaie...”, dar tot bucătăria “poate fi... un salonaș monden sau o cafenea literară”, “un sanctuar bântuit de umbre”, un loc al “aventurii” scrisului. Între realismul “documentului” - căci nu lipsesc
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
decât ursoaice jelindu-și puii împușcați, pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Ovidiu Iuliu Moldovan pitită ca o bombă în cutia radioului și vei ști că așa începe poemul despre fragilul miez al neștiutului atunci când o femeie spintecă țeasta asfaltului cu sunetul ascuțit al tocurilor înalte ea venea de la florărie, legănând în brațe o garoafă înfiptă într-o căpățână de salată din buzunare îi răsăreau ochii de stibină ai panseluțelor cu viață scurtă între sâni, un iris risipea
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Alarma din parcare trezea toți morții din cartier. Am rămas ore în șir pe balcon să ascult greierii să aștept ora nelămurită când încet-încet - aproape că auzi - se luminează de ziuă. Aveam un șiș în mână cu care plănuisem să spintec tot întunericul ce (încă) tremura ca o mireasă în așternutul nunții sale. Când m-am întors în cameră mă așteptau la o masă îmbelșugată cu lumânări și pahare înalte toți morții familiei. I-am învăluit îndelung cu privirea ca să le
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]