37,791 matches
-
contemporan de Constantin Noica în 1977, precum și Jurnalul de la Păltiniș de G. Liiceanu. Am enumerat numai o parte din transpunerile sale din literatura noastră ca introducere la dialogul de mai jos privind apropierea și raporturile sale cu viața culturală și spirituală românească. Nicolae Mareș - Cum a început „aventura” cu țara noastră și românitatea ei? Ireneusz Kania - Am să plec de la următoarea remarcă: prietenia mea cu literatura română este, într-un anumit grad, un element de seamă în viața mea, nu și
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Imediat ce m-am reîntors în Polonia, am căutat, dar n-am putut găsi însă nici una din operele lor. Ulterior, am dat peste Yoga (în franceză) și peste Tratatul de istoria religiilor. Mă interesam pe atunci de diferitele religii și tradiții spirituale, învățam de asemenea unele limbi orientale - și iată că găseam în opera lui Eliade niște concepții uimitor de apropiate de intuițiile mele (de pildă s a- c r u l apărând adesea în deghizarea cotidianului). Și mai mult: unul din
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Eliade niște concepții uimitor de apropiate de intuițiile mele (de pildă s a- c r u l apărând adesea în deghizarea cotidianului). Și mai mult: unul din cele mai importante puncte de plecare pentru teoriile lui Eliade îl constituia lumea spirituală indiană, care atunci mă pasiona și pe mine. Importanța pe care Eliade a acordat-o întotdeauna religiilor și gândirii indiene - mai ales cu privire la problema autocunoașterii - mi-a întărit convigerea că ceea ce India înfăptuise în acest domeniu constituie o valoare inegalabilă
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
în literatură unele componente ale acesteia. Simpla selecție a faptelor, ideilor, fragmentelor din scrierile unor autori mai mult sau mai puțin clasici, întrebările pe care și le pune, bucuriile și dezamăgirile sale, creionează, cum nu se poate mai bine portretul spiritual al lui Constantin Țoiu și sugerează zonele în care trebuie căutată specificitatea scrisului său. Textele propriu-zise din acest prim volum memorialistic nu sînt necunoscute cititorilor consecvenți ai autorului Galeriei cu viță sălbatică. Majoritatea dintre ele au fost publicate în „România
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
60 „zisă a lui Nichita Stănescu”: „Îi lipsește însă spațiul indispensabil de manevră pentru declararea opțiunilor și idealurilor estetice, îi lipsește mai ales posibilitatea unui dialog cu epoca prin propriile ei reviste și publicații și alcătuirea de grupări după afinități spirituale. Astfel de generații sînt obligate să ia forma vasului pe care li-l oferă istoria”. După cum se vădește de acord cu o aserțiune a Ilenei Vrancea, potrivit căreia „delimitările și opțiunile ideologice (citește: imixtiunile administrative în cultură) sparg unitatea grupurilor
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
din care să iasă la suprafață doar marile freamăte ale iubirii, prieteniei și fidelității?” Dacă tentația absolutului ne proiectează în extazul sferelor celeste ce sfidează modesta condiție umană sau ne aruncă, dimpotrivă, în genune, în hrubele întunecate ale unor atrocități spirituale în care sălășluiește subumanul - simțul relativității ne ajută să ne întoarcem pe pămînt: vindecați de marile dezamăgiri, despovărați de iluzii, pătrunde în meditația asupra vieții un strop din amărăciunea Ecleziastului. Este experiența faustiană a celui ce, după ce a trecut prin
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei mai tineri decît ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Integral” sau “unu”, adică în perioada aproape incredibil de bogată în inițiative novatoare a deceniilor doi și trei din secolul trecut. O recapitulare oricât de rapidă a parcursului său de scriitor devine expresivă tocmai pentru această stare de permanentă ebuliție spirituală, de căutări febrile, de lansări de punți și antene spre o Europă cu care cultura română se voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar febra
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
liniile unei dinamici a sensibilității și gândirii poetice de dimensiuni mai cuprinzătoare și cu consecințe mari în viitorul apropiat. Cultura română în ansamblul ei era la ora sincronizării cu lumea mare, afișând programe ambițioase, invitând la deschideri multiple, la comunicare spirituală, la reconsiderări decisive pentru mersul ei înainte. Dacă în Caragiale se putea spune, nu fără ironie, că Europa e cu ochii pe noi, în anii agitați ai tinereții poetului nostru, “noi” eram cei cu ochii deschiși mari către acea Europă
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
și de toate naturile - are nevoie de o altă filosofie de viață”. O excepție ar constitui-o Germania, „trunchiul civilizației europene”, beneficiind de „o viață culturală și artistică extraordinară”: „Cine a spus că Germania e moartă din punct de vedere spiritual și cultural, că e numai «țara untului» acela e pur și simplu un ignorant. Chiar și geniile pot fi uneori ignorante, pot avea zone de întuneric în mintea lor extraordinară”. Aluzia e aici desigur la Noica! Privitor la tendința unor
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
sintezele ferme ale acestuia, consecința directă a unei priviri eliptice și a unei existențe abreviate, originile viziunii brâncușiene au fost împinse excesiv către particular și anecdotic, neglijîndu-se inexplicabil resorturile mari ale acesteia și presiunile enorme ale unui la fel de puternic topos spiritual. Vidul istoric și conflictul ceresc După cum bine se știe, România s-a trezit tîrziu la o viață publică aerobă, și acest lucru s-a întîmplat, cu aproximație, în intervalul care începe cu vandalismul lui Tudor Vladimirescu și care nu s-
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă chipul mamei. Ea reverberează adesea În poezii, ea deschide volumul actual și tot ea Îl și Încheie. Din depărtarea timpului trecut, ea se manifestă simbolic prin termenii „fereastră” și casă” ori prin „bujorii
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
antologie: Fabulă, Homo homini lupus, Un șirag de perle, Iarnă canadiană (un distinguo al pastelului contemporan). Cunoscător atent al realităților (de toate felurile) din Canada și România, călătorind În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Astfel, bunăoară, până și dl Pomogáts Béla evită să privească în ochii istoriei maghiare atunci când conchide, poate prea peremptoriu, că de vină pentru înghețarea procesului de reconciliere din anii ’30 ar fi numai partea română, deoarece atunci „[...]viața politică și spirituală românească a fost umbrită de o puternică raliere spre dreapta, de o intoleranță naționalistă și de sentimente xenofobe față de minorități.” Dar oare nu și „viața politică și spirituală” maghiară care, după scurtul episod bolșevic, a suportat consecințele instaurării primului regim
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
anii ’30 ar fi numai partea română, deoarece atunci „[...]viața politică și spirituală românească a fost umbrită de o puternică raliere spre dreapta, de o intoleranță naționalistă și de sentimente xenofobe față de minorități.” Dar oare nu și „viața politică și spirituală” maghiară care, după scurtul episod bolșevic, a suportat consecințele instaurării primului regim fascist din Europa? Să apelăm la un arbitru, William M. Johnston, pe cât de documentat, pe atât de imparțial: „Între 1920 și 1944 - scrie acesta - regentul a reușit să
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
și a imaginilor concrete. Mandelștam a fost și unul dintre cei mai instruiți intelectuali ai epocii, cunoscător fin de literatură franceză veche și filosofie. În 1922 s-a căsătorit cu Nadejda Iakovlevna Kazin, cea care avea să-i păstreze existența spirituală în cele două volume de memorii, Fără speranță și Speranță abandonată. Prima arestare a lui Mandelștam are loc în 1934 din cauza unei epigrame în care Stalin apare drept „munteanul de la Kremlin, asasinul și mâncătorul de oameni“. Din prima detenție se
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
Cronicar La Rovine în cîmpii... Un spiritual, ca de obicei, articol despre fotbal scrie dl Viorel Moțoc în numărul 45 din Academia Cațavencu. Referindu-se la „orezăria” (traducere din engleză), care a fost stadionul Ghencea în timpul meciului Steaua-Loverpool din Cupa UEFA, autorul comentariului își amintește că istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
Paul Zarifopol, a lui Perpessicius, abia amintit, a lui Șerban Cioculescu sau Petru Creția și să preia ștafeta de la D. Vatamaniuc, Niculae Gheran, Teodor Vârgolici și încă de la alții, care se găsesc la vârste respectabile. Cultura, se știe, este expresia spirituală a unei națiuni și pentru ea se cer eforturi financiare minime, în comparație cu fondurile uriașe alocate mastodonților industriali, care se tot privatizează, fără să se vadă rezultate economice palpabile. E trist și de-a dreptul rușinos ca scriitorii și redactorii de
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
cele din urmă, gânditor, el spuse că acela știa că se aflau aici și că prescis avea să le facă o vizită. Sisi nu zise nimic, ci doar strîmbă din buze pe cînd își masa figura ei de brunetă mignionă, spirituală; deși strâmbătura putea să fie un efect al masajului. Dar el știa că ea avea o veche antipatie față de teolog de când șeful cel mare îl pusese o dată la punct în timpul unei adunări, - ceva cu rolul preasfinților arhangheli pe care teologul
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
printr-o "criză" a cărei miză e la început blocajul creativ, apoi identitatea. Spun ambii pentru că de data asta Mastroianni e Guido, un regizor care încearcă să-și recupereze inspirația. Ceea ce nu e ușor când ești prins între carnal și spiritual, între realitatea pragmatică și oniricul care domină imaginația acestui regizor și, nu în ultimul rând, între artistic și vandabil. Degringolada carnavalescă e de data aceasta ilustrată printr-o paradă în care cohorta de personaje e condusă de clovni, Fellini folosind
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
cei indeciși, al pieței de artă occidentale. într-un anumit fel, Marianov a trăit simultan în două realități: într-una Răsăriteană, puternic motivată istoric și conjunctural, a păstrării coerenței interioare și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală și într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de proiecție artistică protejează, în continuare, statutul romantic și demiurgic al artistului și asigură o viguroasă consecvență în gîndirea formei, în opoziție vădită și declarată cu statutul artificial pe care artistul l-a dobîndit în Occident și cu
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală), pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în aceste cărți: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă din Istorie, al cărui rezultat a fost, dincolo de dinamismul economic fără precedent, o construcție spirituală ce va marca definitiv originalitatea Europei. "Primii filozofi greci au statuat o dată pentru totdeauna două trăsături definitorii ale Europei (...), și anume principiul libertății și ideea de sistem" (p. 38). O asemenea dezvoltare particulară nu putea să nu ducă la coliziunea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]