699 matches
-
unui grup ori înflorind în preajma (în umbra!) unui potentat al lumii literelor. Altă speță de scris „bătăios” e cu atîtea năbădăi, atît de capricioasă încît nu mai cunoaște nicio consecvență, nicio margine. N-are niciun Dumnezeu. Ce-ai lăudat ieri, spurci azi, ori invers, dintr-o pornire voluptuos-nămoloasă a interesului. Și, desigur, polemica nătîngă, ce-și propune, bunăoară, a apăra Muza comunistă, fără să omită a stropi cu noroi, bunăoară, interbelicul. Niciuna din aceste metehne nu se regăsește în scrisul lui
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
a Adevărului. În loc să le mulțumim ungurilor pentru ajutorul nesperat pe care ni-l dau, ziarul numărul unu al țării, după ce reproduce pe scurt, sec (că doar e de la sine înțeles că ungurii sunt obligați să ne ajute, desi noi îi spurcam în fel și chip!) această știre, pe aceeași pagina, dar cu litere mult mai mari, titrează: "Hajdu Gábor îi amenință cu pușcăria pe profesorii care încep școală la 1 septembrie"! Legătură nu e greu de făcut și în mintea unor
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
un soi de sfială, o șovăială a Răului de-a fi Rău? Iată un semn de întrebare care planează asupra unei creații care pare întru totul cedată conștiinței demoniace, "încărcată de prigoană" cu vârf și îndesat, în filele căreia blestemul spurcă apa, orice înnoire fiind "stârpită": Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie/ un nasture Ciorapul îi fuge Cum genunchii/ se umplu de uitare, de sonerii, de unghii/ și apa se dezbracă la geam ca o femeie/ Cum calul și paiața
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
capul locului un lucru: sînt absolut de acord cu acest act de cenzură a CNA! Da, cum citiți! Nu iubesc cenzură, dar în cazul de față trebuia luată o astfel de măsură. Dan Diaconescu își făcuse un renume din a spurca pe toată lumea. S-a dovedit antisemit, rasist și calomniator. Parchetul a fost de cîteva ori sesizat în legătură cu emisiunile sale. Nu știu să se fi întreprins vreodată ceva. Oarbă justiție are treabă doar cu găinarii. CNA a fost și el sesizat
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
Gheorghiu Nu frigul i-a astîmpărat pe improvizații propagandiști ce făceau spume la gură în Hală, în lumea pestriță a tarabelor. Unde era și pegra, și lumea curățică a tîrgului. Electoratul carevasăzică. Un an dacă nu doi, energumeni congestivi au spurcat, în cunoscutul argou al agitatorilor (și organizatorilor colectivi) Convenția și Președinția. Brusc, la gestul marelui prestidigitator, toți au dispărut. Alegerile au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. *** Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. *** Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
am înțeles în ce consta facerea de bine. Citind în carte notele informative ale lui "V. Cristescu" (D.O. și-a luat acest pseudonim fiindcă citea pe atunci Dicționarul personajelor lui Dostoievski de Valeriu Cristea "și am decis să-i spurc numele"!), îți dai clar seama că nu să-l scoată din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
degeaba se țin grațios de mâini și valsează tandru în diverse ocazii publice. Fisurile în interiorul clicii conducătoare a României sunt tot mai greu de astupat. Zi de zi, în plan local, reprezentanții diverselor grupuri de interese nu ezită să se spurce ca la ușa cortului. într-adevăr, la lăcomia și iresponsabilitatea lor, România e prea mică și prea săracă. Ar fi nevoie de petrolul Siberiei, de diamantele Africii de Sud și de tehnologia Americii pentru a ostoi setea de parvenire a acestor lăcuste
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
ades s-ar război pe viață și pe moarte, cu atît mai greu de înțeles cu cît aceștia apărau aceeași cauză comună: „Ei ne hăcuiră graiul/ Și doina, și harta!/ Ei, care astăzi vânează/ Literatura și Arta!/ Ei datina o spurcară/ Barbar și sinistru!/ Ei, care astăzi adulmecă/ Revista Nistru!/ .../ Ei printre mormintele noastre/ Cu medalia-n dinți, cu folosul,/ Aleargă în/ cuști fericiți/ Ca javra cu osul!/ Ei prin lacrimă graniți/ Trag și-n două o taie!/ Ei, înnodații nerușinării
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
un imens talcioc: afișele cu figuri indiegste (și cu sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cei al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în vremea împăratului Deciu, așa cum ne informează Epistolele sfântului Ciprian și ale sfântului Dionisie al Alexandriei. (n.s. 61, p. 410) footnote>”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu-mi adoarme Lenevos ca-ntr-un sicriu Ce-n pămînt o să se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai Presărate ca să-ncurce Drumul galeșelor curce Printre vineți zimți de scai Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Ci mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Unde sîngele meu este Pîrîiaș de
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
Mircea Petean miau ucis copilăria cu praștia ca pe o pasăre cântătoare miau furat adolescența pe neștiute - eram deja străin și confuz când m-am trezit mi-au spurcat tinerețea aruncând scrum și chiștoace în așternutul imaculat dar spuma țărânii strălucirea ierbii tremurul frunzei și luciul apei nimeni nu mi le poate lua mi-au luat pământul de sub picioare ca să-l dea de pomană celui mai redus dintre noi
by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4379_a_5704]
-
Alexandru Mușina O întrebare Din noi ce mai rămîne în Femeie? Cel mai ades, ne înecăm în acel Rîu de Sînge. Spurcat, ce ofilește tot ce-atinge. Rar, rar de tot - oh, dare-ar Dumnezeu să deie! - Ajungem în Cîmpia Elizee, În care ne așteaptă Venus Calipige, Înveșmîntată doar cu piele-ai roz, meninge Pe care să ne-nscriem runele plebeie. Scriind, uităm
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
băiatul dădea fuga în spatele coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu dibăcie brișca, dând la iveală carnea roșie, umedă și fierbinte încă a animalului, lăsând sângele să spurce iarba pălită de arșiță și colb. Bătrânul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și lulea în gură, care îi îmbia pe cheflii să-și afle viitorul în "planete de tânăr". Dar cui îi pasă de rostul stelelor, cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vrednică de pedeapsa cu moartea, și l-ai spînzurat de un lemn, 23. trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn, ci să-l îngropi în aceeași zi, căci cel spînzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu; și să nu spurci țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău. $22 1. Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocolești, ci să le aduci la fratele tău. 2. Dacă fratele tău nu locuiește lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
faceți multe alte lucruri de felul acesta!" 14. În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, și le-a zis: "Ascultați-Mă toți și înțelegeți. 15. Afară din om nu este nimic care intrînd în el, să-l poată spurca; dar ce iese din om, aceea-l spurcă. 16. Dacă are cineva urechi de auzit, să audă." 17. După ce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta. 18. El le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, și le-a zis: "Ascultați-Mă toți și înțelegeți. 15. Afară din om nu este nimic care intrînd în el, să-l poată spurca; dar ce iese din om, aceea-l spurcă. 16. Dacă are cineva urechi de auzit, să audă." 17. După ce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta. 18. El le-a zis: "Și voi sunteți așa de nepricepuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta. 18. El le-a zis: "Și voi sunteți așa de nepricepuți? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om de afară, nu-l poate spurca? 19. Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, și apoi este dat afară în hazna?" A zis astfel, făcînd toate bucatele curate. 20. El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcă pe om. 21. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
afară, nu-l poate spurca? 19. Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, și apoi este dat afară în hazna?" A zis astfel, făcînd toate bucatele curate. 20. El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcă pe om. 21. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, 22. furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de rușine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. 23. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru, și spurcă pe om." 24. Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
iese din om, aceea spurcă pe om. 21. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, 22. furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de rușine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. 23. Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru, și spurcă pe om." 24. Isus a plecat de acolo, și S-a dus în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo; dar n-a putut să rămînă ascuns. 25. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
oare la Biserică merge? - Ce să meargă, n-auzi că nici cruce nu-și fac. Lucrează duminica și stau de vineri noapte până duminică dimineață în casă. - Tu știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Biserică merge? - Ce să meargă, n-auzi că nici cruce nu-și fac. Lucrează duminica și stau de vineri noapte până duminică dimineață în casă. - Tu știi că nici carne de porc nu mănâncă, auzi, fa, cică e spurcat. Ptiu, spurcat o fi el și cu pocăiții lui, cine i-o fi adus aici. - ș-auzi una, cică umblă vorba că ar mai căta și alți nărozi ca dânsul, să-i ia la pocăială... - Da’ ce crezi, că nu s-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]