561 matches
-
am ieșit de mult din rândul lumii! Asta nu mi-o spune mie, ci Anei! Ia n-o mai tot amesteca pe Ana în discuția noastră! Nici n-ar trebui să-ți permit să-i rostești numele cu buzele tale spurcate! Ai auzit vreodată de iubire?! Știi tu ce înseamnă ca ființa pe care o iubești să vină pentru tine nu de la mii de kilometri depărtare, ci să traverseze secole numai ca să te întâlnească?! Habar n-ai! Da, întinde-te gol-goluț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu era printre cei interogați. N-au discutat cu dumneavoastră? Carmody îmi dădu înapoi moneda. — Fac cinste. N-am discutat cu polițaii din Boston fiindcă vorbeau despre Lizzie de parcă ar fi fost o curviștină. Nu cooperez cu cei cu gura spurcată. — Asta-i de admirat, domnule Carmody. Dar ce le-ați fi povestit? Nimic urât, asta-i al naibii de sigur! Din punctul meu de vedere, Lizzie era o fată de nota zece. Dacă polițaii ar fi avut cât de cât respect pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ieftine, de doi bani, pleacă și gata, mai ales că oaspeții ce-i am vor să mă afle singur!” „Ce oaspeți?” Îl Întreabă prietenul. „Lupii, prietene, lupii!”. „Și ei?” „Ei, ce? Uite așa, și gata! Bună ziua, domnule. Bună ziua, lupilor, fiare spurcate!”... „ Grozavă vreme, ninge de trei zile!” spune un lup mai bătrân, și așa Încep lungile seri cu lupii, În timp ce sania prietenului nu mai știi dacă este un punct sau un fulg În acest imperiu al singurătății. În anul 1967, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Piața Amzei. Mătușa lui Cucu bea toată ziua cafea Unica de 65 de bani pachetul cu madam Ursu, zice ea că e turcească și te pune pe tine să mănânci spanac, iar tu, diavol mic, refuzi cu Încăpățânare această iarbă spurcată, chiar dacă stai apoi ceasuri Întregi, În genunchi pe coji de nucă sub masă. Pe masă Își dă pasențe madam Ursu, că vin americanii, că o să moară Groza, că Pauckerița e vampiră. Și așa o veșnicie, iad nesfârșit Înțepător. Te mântuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mântuie pocăința și Într-o bună zi scapi. Mama se Întoarce acasă de la maternitate. Ai de acum un frățior, te bucuri de el cât e de frumos, cât este de urât, și nu mai ești obligat să mănânci iarba aia spurcată căreia Îi zice spanac. Trăiască Iosif Vissarionovici Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic care construiește comunismul, Învățătorul oamenilor muncii din Întreaga lume, eliberatorul și prietenul poporului nostru! Prietenul femeilor din Întreaga lume. Da, dar când o mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și spuse: —Ascultă, tată. Ascultă-mă bine. În primul rând, În privința arabilor. Ți-am explicat deja de o mie de ori că În ochii mei nu par chiar niște sfinți. Înțelege odată că disputa noastră nu este Între cușer și spurcat, nici Între rai și iad. E vorba doar de simplul element uman - al lor și al nostru. Baruch fu imediat de acord: Firește, spuse lungind cuvintele ca Într-o psalmodiere talmudică, nimeni nu va tăgădui că și arabul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cliquetis al floretelor rivale (notă marginală a lui Gervasio Montenegro). * Nuanță bucolică (notă originală a lui José Formento). În traducerea lui Gala Galaction, acest verset biblic sună astfel: „Și am zis: «Vai mie, căci sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate și locuiesc În mijlocul unui popor cu buze necurate. Și pe Domnul Savaot l-am văzut cu ochii mei»“. Joc de cuvinte: un chocolate con vainilla versus un bol de caldo gordo, „o ciocolată cu vanilie contra unui bol de supă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
voi asculta sfatul. Știu bine că din clipa când mi-au furat cărțile, Ei au murit pentru mine. N-au fost niciodată Oameni, au fost poate un MÂL DE MATERII URÂCIOASE prin care și-au hrănit Stârvul lor de PĂSĂRI SPURCATE. STÂRVUL lor de mumii întruchipate mai bine zis. HAITE ce sau desprins din mizeria lumii, dar să piară din Calea Sufletului meu de POET să nu-i mai văd și să nu-i mai aud niciodată. Ei ce nu sunt
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
spus-o nici unui suflet de pe Pămînt. I-am zis și tipului ăla, Exley, cînd am pălăvrăgit despre asta acum niște ani. Iată totuși o perspectivă de cunoscător din partea lui Mickster. Părerea mea bine cumpănită este că o afacere cu cărți spurcate este o chestie cu un grad ridicat de profit, dar pentru care merită să omori trecători nevinovați numai dacă s-a creat deja o piață cu o mare marjă a veiturilor. Renunțați naibii la Nite Owl, fiindcă shvartzes ăia Împușcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zece minute de mers pe jos de Edwin Morgan Forster. Nu că aș merge vreodată s-o văd. Ar putea la fel de bine să lucreze pe Pluto. Și de cealaltă parte e Candy. Colega mea administrator de fonduri cu o gură spurcată, expertă În internet și mândru produs de export al orașului Rocaway, New Jersey: Candace Marlene Stratton. Tovarășa mea de suferință și membră a avangardei ultimelor descoperiri la nivel mondial În materie de Încorsetare. Personajul meu literar preferat este Rosalinda din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
într-un glas zic că acest epitet e neparlamentar, e o insultă gravă, iar ziarul "Romînul" esplică cuvântul - ipsissimis vorbis - astfel: D. Manu merse până a-l numi (pe guvern) cinic; ceea ce se tălmacește în limbagiul poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dezvolta principiile lui morale și anume școala cinică a lui Antistene și cea a lui Aristipp din Cyrenae. De ce școala lui Antistene se numea cinică? Pentru că vechiul filozof, un model de virtute și de înțelepciune, era un câne nelegiuit și spurcat, după esplicarea d-lui Grădișteanu și a "Romînului" Ciudată calificare pentru un discipol al lui Socrat! Cauza poreclirii e următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în Atena. Tatăl său
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aștepți, minuni închipuite destule, dar adevăr lumesc deloc. Eroii se nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeauna ex machina, fără altă noimă decât spre a sluji încîlcirii melodramatice. Un intrigant, cel puțin un om mârșav și spurcat (după fapte numai, că aminteri, după vorbele lui naive, se vede a fi băiat bun), încurcă și turbură fericirea și liniștea a o sumă de alte persoane cinstite, ori din ambiție, ori din dragoste, ori din "sfînta foame" a banilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cele prezente În balada analizată anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de frânc”, prezentă aici ca fiică a „letinului bogat”. De data aceasta este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între atitudinea față de el și față de turcul prea bine cunoscut În mod concret. În plan simbolic, ambii pot fi considerați de către comunitatea tradițională, În egală măsură, ca adversari. Amândoi sunt Întâlniți În calitate de ostași străini, amândoi sunt fără de lege, chiar păgâni, spurcați, „făr’ de cruce” (frâncul mai ales prin contaminare cu lătinul). Confuzia și suprapunerea pot fi totale, ca În cazul „fetei de frânc, făcută cu-n turc”. Atitudinea implicită, generată de o asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este, evident
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În luptă cu Îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul În timpul nopții; moașele, dacă aud vreun zgomot, fac cruce, aprind tămâie și strigă la aceste duhuri să se ducă În lemn și În piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul). Artur Gorovei arată În Datinile noastre la naștere că femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Testul nr. 6 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: - Încă te uiți la ei, bărbate, zicea mama, și le dai paiéle! Așă-i?... Ha, ha! bine v-au mai făcut, pughibale spurcate ce sunteți! Că nicio lighioaie nu se poate aciua pe lângă casă de răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca câinii prin băț. Ăra! d-apoi aveți la știință
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Ștefan Știmvie (Stainville) ghinărarul din Sibiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul de Brașov, și Santomo (Saint Amour), ghinărarul de Bistrița. Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobânda lor .......... cu atâta robie ..... în Vama v. r. c. u.” <footnote Iorgu G. Toma, op. cit., p. 63-65. footnote>. Tătarii sloboziți în pradă în tot Maramureșul au fost bătuți de imperiali, apoi trecând munții
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
făcut din pricina ghinărarilor de Ardeal și anume Stefan Stinvil ( Staninville,) ghinărarul den Sibiiu, și baronul de Tighe (Tiege), ghinărarul den Brașov, și Santomo ( Saint-Amour), ghinărarul de Bistriță. Cari pentru acestea să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț....., pentru spurcata lăcomia lor, trimițănd asupra țării pentru dobănda lor.......................................... cu atăta robie.................................................................................................. în Vama v.r.c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu materia umană, ne mărturisește în stilul literar propriu și Cs. Szabó László. "Zilele emoționante până la lacrimi au fost întinate, de pildă, de șeful statului-major al diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
astfel este mare păcat. Dar de ce este mare păcat?! Pentru că aceste glume păcătoase, te întinează și pe tine cel care le spui și-i întinează și pe cei care le aud. Păcatul se întinde și se înmulțește prin aceste vorbe spurcate, încât cel ce le-a grăit nu mai poate face nimic pentru îndreptarea celor pe care i-a otrăvit cu astfel de vorbe. Astfel ai ajuns o slugă a diavolului, pentru că nu mai e nevoie să le aducă el aminte
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
câteva glume necuviincioase. La auzul lor tatăl sări ca ars; apucă lingura din mâna feciorului, i-o luă, și-i strigă: „Pleacă de la masă netrebnicule, căci nu ești vrednic să iei darul lui Dumnezeu, în gura ta cea păcătoasă și spurcată. Cât voi trăi eu, nu voi suferi astfel de vorbe în casa mea!” 30 Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit glume rușinoase. Iată un tată, care a știut să-și facă datoria
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mea!” 30 Feciorul plecă rușinat de la masă și în toată viața lui n-a mai vorbit glume rușinoase. Iată un tată, care a știut să-și facă datoria de părinte; a învățat pe copil să-și păzească gura de vorbe spurcate ămurdare, rușinoase). 26. Ferește-te de glume necuviincioase! Într-un tren, un soldat, care pleca în concediu, adresă glume necuviincioase unei femei tinere, care se afla în compartiment. Femeia nu răspundea obrăzniciilor lui, dar el tot nu înceta. Un călător
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
gust. După un sfert de oră, soldatul scoase un pachețel cu mâncare și începu să mănânce. Călătorul îl lăsă să se sature și apoi îi zise: Spune-mi te rog, prietene, bucatele pe care le-ai mâncat sunt curate sau spurcate? Soldatul privi cam pieziș spre călător și-i răspunse: Sigur că sunt curate, că doar nu sunt dobitoc, să mănânc ce-i necurat! Păi, zise călătorul, dacă îi dai gurii mâncăruri curate, atunci de ce o lași să grăiască vorbe spurcate
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]