770 matches
-
Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
pe canal cu întreaga încărcătură. Din Freidorf până la Sânmihai nu pot trece vasele complet încărcate, doar dacă aceleași vor fi parțial descărcate, cauza nivelului ceva mai scăzut al apei fiind că în mai multe locuri canalul are până la 86 de stânjeni." Freidorful a jucat un rol important și în timpul Revoluției Maghiare, al Luptei pentru Libertate, între 1848 - 1849. Timișoara era asediată de trupele maghiare, dar conducerea militară a orașului a rămas fidela împăratului austriac. Conducătorul armatei maghiare, generalul Bem și-a
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
învelitoarea acoperișului vechi, masa moșilor, coiful vechi al turnului și pragul ușii. Această biserică a fost concepută la vremea ei ca una din lăcașurile mijlocii, 5,79 m largă și 10,08 m lungă, în vechile unități de măsură: 2 stânjeni regali largă și 3½ lungă, cu o capacitate maximă de circa 205 credincioși. Intrarea se face dinspre miazăzi printr-un portal bogat sculptat. Biserica este împărțită de la vest la est de tinda femeilor (pronaos) și biserica bărbaților (navă). Spațiul nu
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
a secolului 17, când turnul se generalizează în arhitectura sacrală din Maramureș. Turnul acesta este foarte îngust la bază și, în mod surprinzător, se lărgește la șatra (foișorul) clopotelor. Cornii vechi ai coifului, dimensionați după lățimea bisericii, lungi de 2 stânjeni regali, au fost aruncați în foc și înlocuiți cu alții mai noi în anul 2000, de aici coiful țuguiat față de cel precedent. Portalul de la intrare în biserică, prin mesajul încrustat în el, este o adevărată operă de artă ce ne
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
păstrată, pictura iconostasului și câteva inscripții scobite în lemnele pereților. Dintre aceste inscripții se remarcă în mod excepțional, prin raritatea ei și valoarea documentară, cea însemnată pe peretele de miazăzi, unde apare etalonul palmei cu care s-a confecționat un stânjen, măsură folosită la măsuratul hotarelor de sat. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Vechimea bisericii este stabilită de o inscripție de pe peretele de la intrare unde apare scobit anul erei bizantine 7284, care corespunde anilor
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
de ctitorie, rămâne de remarcat o inscripție pe peretele de miazăzi care păstrează însemnarea: "„Acesta este stă[n]jenu de la Craiova de opt palme, Bujorianu”". Semnificația ei este una documentară, surprinzând dimensiunea palmei boierului Bujoreanu, după care s-a confecționat stânjenul de Craiova folosit la măsuratul hotarului satului, conform obiceiului țării.
Biserica de lemn din Moșteni, Vâlcea () [Corola-website/Science/319921_a_321250]
-
șindrilă, separată de celelalte construcții. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tîmplărie, fierărie, etc. În jurul mănăstirii se mai aflau cinci fîntîni arteziene, unde apa curgea prin niște țevi subterane, făcute din lut ars, cu lungimea de 300 stânjeni. Aria construcțiilor se lărgea simțitor deoarece și numărul celor care veneau la ascultare în Mănăstirea Hâncu, creștea zi de zi. În această perioadă Mănăstirea Hâncu devine una din cele mai mari și vestite mănăstiri din Moldova. Alți stareți din sec
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
Munteanu, Vasile Jumanca, Dumitru Popovici și Mihai Petrovici (Moalărul) cu călugărul Nedici, au strâns o frumoasă colectă. Au colectat, prin: Oravița și în jurul ei, prin Sasca, Biserica-albă, Docnecea, Cacova, Bocșa, Reșița și Lugoj. CF Ungare, au donat pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au cărat și materialul pentru biserică. Biserica, din „Valea Călugărului”, s-a terminat la anul 1862. Sfințirea bisericii, s-a făcut de protopopul Ștefanovici, al Bisericii-albe - cu hramul la 1.Octombrie
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a trăit călugărul „Eftimie”, Altarul s-a format prin dărâmarea peșterii, ce era din piatră moale și s-au zidit până la partea de apus, în prelungirea cum se vede astăzi. Iar în partea de apus, are adâncimea fundamentului de 4 stânjeni.2 Împodobirea bisericii, s-a făcut mai mult, din ofrandele credincioșilor din Oravița și în jur. Icoanele principale, le-a pictat, renumitul pictor „Dumitrie Turcu”. În turnul bisericii, s-au așezat un clopot.” Altarul bisericii de la Mănăstirea Călugăra a fost
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Ciclova-montană, tatăl teologului Nedici n-a vrut să sfinșească crucea și cele două icoane de la peșteră. Preotul Gheorghe Petrovici, din Ciclova-Română, sfințește crucea și icoanele pe riscul său. Ioan Izverniceanu vărnicer (lucrător de varnițe) a stăruit și a căpătat 400 stânjeni, pentru peșteră, loc, de la CF Ungarei, prin secretarul întreprinderii - Boitner, neamț. -//- 1860 se pictează icoanele principale, de pictorul Dumitrie Turcu, pentru peșteră și pentru biserică, sub comitetul lui Nedici. Se formează un comitet, în frunte cu teologul Nedici, pentru fonduri
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
sămni, fiind hotărâtă cu opcinile munților și numai pe vale prin mijlocul moșii are puțintel câmpu și poeni și măsurându-să lungul moșiei prin mijlocul moșiei și a câmpului s-au aflat o sută douăzeci de funii și funie de douăzeci stânjeni și stânjănul de opt palme domnești, s-au însămnat cu optu pietri hotară care s-au pus în lungul câmpului despărțind mijlocul rămăind giumătate de câmpu în parte de sus și giumătate în parte de gios, și într-această măsură
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). În anul 1774, Consiliul Aulic de Război întocmește o listă a satelor Bucovinei luate în evidență de Oficiul Cadastral cezaro-crăiesc și întinderea lor în jugăre și stânjeni. Aflăm că satul Crasna era denumit la poziția 120 a listei Krasna (Ilschy) și avea o suprafață de 12.360 ari și 378.7 stânjeni; iar la poziția 121 apare Krasna (Cameral) ce avea o suprafață de 3167 ari și
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
satelor Bucovinei luate în evidență de Oficiul Cadastral cezaro-crăiesc și întinderea lor în jugăre și stânjeni. Aflăm că satul Crasna era denumit la poziția 120 a listei Krasna (Ilschy) și avea o suprafață de 12.360 ari și 378.7 stânjeni; iar la poziția 121 apare Krasna (Cameral) ce avea o suprafață de 3167 ari și 26.6 stânjeni. La 5 octombrie 1777, locuitorii satului Crasna au depus jurământul de credință către Casa de Habsburg. La 23 ianuarie 1782, în fața comisiei
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
satul Crasna era denumit la poziția 120 a listei Krasna (Ilschy) și avea o suprafață de 12.360 ari și 378.7 stânjeni; iar la poziția 121 apare Krasna (Cameral) ce avea o suprafață de 3167 ari și 26.6 stânjeni. La 5 octombrie 1777, locuitorii satului Crasna au depus jurământul de credință către Casa de Habsburg. La 23 ianuarie 1782, în fața comisiei austriece apar ieromonahul Ioasaf și călugărul Atanasie și declară că Mănăstirea Putna a fost zidită de Ștefan cel
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
extrem de importantă în război - mai ales într-o luptă care implică penetrarea în teritoriul inamic. Dacă nu reușești să te retragi în siguranță, e ca și cum ai uita ultimul coș de pământ când sapi un puț adânc de o sută de stânjeni. Mișcă-te cu iuțeala vântului și întoarce-te la fel. Îți înțeleg foarte bine avertismentul. Odată ce speranța i se împlinise, Genba era absolut docil. Katsuie își adună imediat generalii. Până seara, ordinele fuseseră trimise în toate taberele, iar pregătirile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
care să asigure existența viitoarei sale familii. E evident însă că micile părți de pământ, dacă vor fi din nou împărțite între descendenții familiilor foștilor clăcași, aceștia vor fi reduși cu vremea la starea de proletari având fiecare câte câțiva stânjeni de pământ, prea puțin pentru a trăi și prea mult pentru a muri; se va naște un fel de clasă ibridă, fără putere și fără producțiune, incapabilă de a se înmulți din cauza sărăciei, sclavă absolută a capitalului. Puțini oameni cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face dintr-un pogon două, e însă în stare, punând banul {EminescuOpX 376} său numai în mișcarea cuvenită, să facă din o sută de franci o mie. Permită-ni-se spre ilustrare un paradox. Între un țăran care are 2 stânjeni de pământ și unul care n-are nimic care-i mai bogat? Noi găsim că cel care n-are nimic. Cel care n-are nimic nu visează să esploateze un teren atât de mărginit, ci caută o treabă oarecare; cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]