476 matches
-
În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit „Dealul Stârcului”, la o depărtare de peste doi kilometri de locul unde este așezat în prezent. Acolo se cunosc urmele satului, constând dintr-o suprafață de 20m x 8m, a unei locuințe ce a existat pe acest loc. De asemenea, se găsesc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care dau de bănuit că au fost locuințe și „bordeie” în pământ. De asemenea, în partea de nord a acestei așezări, s-ar găsi un beci cu butoaie de vin rămase acoperite de pământ. Se mai povestește că în Valea Stârcului, unde este o fântână, ar fi existat o colonie de câțiva „sârbi”, care se ocupau cu confecționarea vaselor din lut; ca urmare, se mai cunosc și astăzi urmele cuptoarelor de ars. La răsărit de locul unde era vechiul sat, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșii cîntă întruna. Cînd se suie cocoșul în pătul devreme sara și cîntă. Cînd norii, în timpul verii, sînt ca berbecii e semn de vînt; iarna, de zăpadă; de obicei, [norii] vestesc schimbarea vremii. Cînd cîntă stîrcii, se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bonasia L.), Potârnichea (Perdix cinerea Briss), și Pipălaca (Tetrao coturnix L.) Din familia Grallatores cunoaștem: Fluierariu (Charadrius Fluviatilis Bechst și Galinago gallinaria L.), Sitariu (Scolopax rusticola L), Barza și/sau Cocostârcul alb (Ciconia alba Bechst), Cocostârcul negru (Ciconia nigra Bechst), Stârcul (Ardeacinerea L.) și Cârsteiul (Crex pratensis Bechst). Iar din familia Natatores avem: Rața sălbatecă (Anas boschas L., Anas crecca L. și Anas querquedula L.) În arealul satului nostru în fondul faunistic există și o serie de vietăți din clasa Reptilelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dumbrăvița Brașov, care se întinde pe o suprafață de 413,5 hectare și este habitatul unui impresionant număr de specii de păsări, care cuibăresc aici sau poposesc în migrație, unele fiind de interes comunitar cum ar fi: buhaiul de baltă, stârcul roșu, barza neagră, cârstelul de câmp, cresteții și altele? Sedimentele depuse în zonele umede preiau o parte din substanțele toxice transportate de apă și reduc cantitatea de poluanți care pot ajunge în sistemele hidrologice din aval? Bacteriile și plantele superioare
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
XVIII-lea. Apreciată ca o „Deltă a Banatului“, în rezervație (declarată arie protejată încă din 1942) se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele sunt ocrotite la nivel internațional: egreta mică, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roșu, cocorul, crestețul pestriț, barza albă, barza neagră, fluierașul de mlaștină etc. Încă din perioada 1999-2002, rezervația a fost inclusă într-un proiect LIFE NATURA, pe baza căruia s-au executat lucrări de decolmatare a
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
Apreciată ca o „Deltă a Banatului“, în rezervație (declarată arie protejată încă din 1942) se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele sunt ocrotite la nivel internațional: egreta mică, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roșu, cocorul, crestețul pestriț, barza albă, barza neagră, fluierașul de mlaștină etc. Încă din perioada 1999-2002, rezervația a fost inclusă într-un proiect LIFE NATURA, pe baza căruia s-au executat lucrări de decolmatare a canalului de
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
Deltă a Banatului“, în rezervație (declarată arie protejată încă din 1942) se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele sunt ocrotite la nivel internațional: egreta mică, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roșu, cocorul, crestețul pestriț, barza albă, barza neagră, fluierașul de mlaștină etc. Încă din perioada 1999-2002, rezervația a fost inclusă într-un proiect LIFE NATURA, pe baza căruia s-au executat lucrări de decolmatare a canalului de alimentare cu apă
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
plan internațional. Un număr de peste 200 de specii de păsări își află în Parcul natural Lunca Mureșului loc de cuibărit și de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenției de la Berna ca specii ocrotite; acvila țipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
specii de păsări își află în Parcul natural Lunca Mureșului loc de cuibărit și de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenției de la Berna ca specii ocrotite; acvila țipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreț.
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
află în Parcul natural Lunca Mureșului loc de cuibărit și de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenției de la Berna ca specii ocrotite; acvila țipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreț.
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
zonele umede: „Ostrov-Moldova Veche” (1 627 ha); și aria de protecție avifaunistică specială „Divici-Pojejena” (498 ha). Arii de protecție avifaunistică au fost instituite și în județul Arad, respectiv pădurile: „Lunca” (2 ha) și „Socodor” (3 ha), ambele fiind rezervații de stârci. Până la reglementarea regimului de protecție și zonare detaliată, în noile parcuri, arii și rezervații naturale, cu excepția „Peșterii Răsuflătoarei”, se pot desfășura activități de natură științifică și educativă, turism organizat, culegere de fructe de pădure, ciuperci și plante medicinale; se pot
Agenda2005-07-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283396_a_284725]
-
următoarele: l mamifere - dihor, hermelină, veveriță și viezure - 400 000 de lei; enot și nevăstuică - 1000000 de lei; jder - 2 400 000 de lei; râs - 10000 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 20 000 de lei; stăncuță, sturzi, stârc cenușiu - 50000 de lei; bătăuș, becațină comună și ciocârlie - 100 000 de lei; cormoran, găinușă de baltă, guguștiuc, nagâț, varietățile de porumbei, turturică - 200 000 de lei; varietățile de ferestrași, cele de rață sălbatică și sitarul de mal - 400000 de
Agenda2005-13-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283530_a_284859]
-
alb Alunecă vertiginos pe sub burta Leviatanului nor de deasupra După mai multe tîrcoale Iată-i pe toți în toate părțile cerului Aplecîndu-și capetele de cal spre pămînt Dimineață furtunoasă Vînt și valuri pe lac Răsăritul " o scenă de tragedie Un stîrc cu aripi lungi și lungi picioare, Pe cînd privesc devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
de vară și de iarnă. Mai mult de jumătate din speciile de păsări existente în România pot fi văzute în aria restrânsă (104 hectare) a rezervației de la Satchinez, multe dintre acestea fiind declarate monument al naturii: egreta mică, egreta mare, stârcul galben, cormoranul mic, cataliga etc. De la directorul executiv al A.R.P.M.T. , doamna ing. Cornelia Ana Gârboni, am aflat că, pe baza implementării acestor programe, susținute cu fonduri de la Comisia Europeană și de la bugetul de stat a fost elaborat planul de
Agenda2005-14-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283570_a_284899]
-
100 de ani. Vizitatorii pot vedea aici și o serie de alte colecții: mamifere mari și mici (mistreț, lup, iepure, căprior, pisică sălbatică, dihor, jder, hermelină etc.), păsări (pelican, dropie, cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, gâște și rațe sălbatice, stârci, cormorani), trofee de vânătoare (cerb carpatin, cerb lopătar, căprior, capră neagră, urs, lup, mistreț). Datorită deselor mutări din anii cincizeci, o parte a pieselor s-au deteriorat iremediabil, iar altele s-au decolorat din pricina expunerii îndelungate la soare. Blana unor
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: uliu porumbar (Accipiter gentilis), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos") lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cucuvea ("Athene noctua"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete (Carduelis carduelis), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), cojoaică de pădure ("Certhia familiaris"), prundașul gulerat mic ("Charadrius
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea pestriță mică ("Dendrocopos minor"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), grelușel-de-zăvoi ("Locustella luscinioides"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), potârniche ("Perdix perdix"), viespar ("Pernis
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
Pădurii Pisz, de asemenea, cunoscut sub numele de Jańsborski Forest . Ar trebui să se acorde o atenție deosebită la rezervele în limitele parcului - Lacul Luknajno, cu cea mai mare așezare de lebădă muta în Polonia și rezervație Czapliniec , habitatul de stârc cenușiu. Lacul Łuknajno este o rezervație naturală (parte a Parcului Mazurian) este protejat sub convenția Ramsarn, precum și de a fi desemnat de către UNESCO, ca biosferă rezervă. În total 102 de rezervații naturale sunt situate în interiorul țării (ornitologic, terenuri forestiere, turba
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Experiența implica un element de uitare. Voia să uite filmul original sau măcar să limiteze amintirea la o referință îndepărtată, neinvazivă. Avea în memorie și această versiune, văzută și revăzută toată săptămâna. Anthony Perkins în rolul lui Norman Bates, gâtul unui stârc, chipul unei păsări din profil. Filmul îl făcea să se simtă ca o persoană care urmărește un film. Sensul acestui fapt îi scăpa. Simțea întruna chestii ale căror sensuri îi scăpau. Dar acesta nu era chiar un film, nu-i
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]