19,182 matches
-
care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având un relief mult mai accentuat. Acesta pare pus în mișcare de un suflu demonic, “spurcă tot ce întâlnește”, se gudură slugarnic, înșeală, fură, își trădează stăpânul și cauza națională, numai spre a se pune bine cu noua putere. “Cum viața lui se înfiripă ca a mucegaiului pe descompunerea altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu Păturică semnifică alt tipar omenesc, ca și Scatiu, dar cu totul
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
ușor hazlii („Să te strâmbi după madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor curente („Să șterpelești ouă din toate cuiburile/ și dacă doamnei societăți îi ghiorăie mațele/ și-și ascute dinții...“), ca să ajungă a profera nedeghizate amenințări („Să scuipi pe stăpâni“), epurate cu tact în forma hotărâtă pentru publicare. Ceea ce nu înseamnă că se șterg definitiv orice tendințe de emancipare. Tonalitatea aspră a versurilor pune pe gânduri și atrage atenția asupra unei coincidențe; apăreau concomitent în „Azi“ tălmăcirile lui Zaharia Stancu
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
un G. Călinescu, oarecum in anticipo, la un M. H. Simionescu sofisticat, frînt în muchii postmoderniste, C. Țoiu se salvează din această buclă temporală prin singura breșă posibilă pentru el și pentru toți ceilalți deopotrivă: formula estetică. Fără a fi stăpînul absolut al tehnicii prin care narativitatea este conștientă de sine încă de la cărămida primului cuvînt, el rămîne original în migala cu care caută și găsește acea "relație simbolică între fapte disparate și chiar paradoxale. Aflăm, de exemplu, dintr-o "amintire-pilot
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
vizibile pentru condiția socială într-o societate în principiu justă. Dacă mârâiturile, înjurăturile și bășcălia erau o formă de revoltă, atunci fusesem cu toții niște revoltați care se ignorau. Dar nu erau decât infirmități de slugi care nu pot trăi fără stăpân. Mascarada revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală pentru ca, în așteptarea febrilă a următorului, doamnele și domnii cercetători să-și plângă aprig de milă - victime rămase în viață cu eforturi supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
principiu justă. Dacă mârâiturile, înjurăturile și bășcălia erau o formă de revoltă, atunci fusesem cu toții niște revoltați care se ignorau. Dar nu erau decât infirmități de slugi care nu pot trăi fără stăpân. Mascarada revoluționară care dusese la dispariția fostului stăpân fusese ocazia ideală pentru ca, în așteptarea febrilă a următorului, doamnele și domnii cercetători să-și plângă aprig de milă - victime rămase în viață cu eforturi supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace temeliile comunismului, ilegaliști subversivi la ordinele Mesiei cu
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
achiziționezi două. Dacă n-ai banii, cu atât mai rău: "După unelte se cunoaște meșteru", iar "Jalba fetei hatâr n-are". Odată cu intrarea noastră internațională pe piața de capital, sesizăm totuși, semne bune pe tărâmul amabilității. Deviza despre client și stăpân capătă conotații interesante. Ea are două variante moderne: respectarea unei clauze contractuale din partea prestatorului de servicii sau aplicarea sănătoasă a proverbului " Puține cuvinte și ispravă mai bună". Unde se situează, între aceste coordonate, bunul simț natural, amabilitatea genetică și buna
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
O piatră stăruitoare Precum un nor veșnic În temelia unei case, Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău. Blândețea călugărului În fața Apocalipsei Din care sângeră psalmi. Rugăciuni, Semnul credinței. Ca niște crăpături de ger În lemn - Teama, Mirosul ei De livadă Fără stăpân, De fier încins, De mâl revărsat, Lăcomia Fiarei Agonisind atâta Omenire înspăimântată. Desăvârșita sărăcie A celui care Nu se mai teme, Călugăr spălând lespezile Chiliei În întâmpinarea Unei cântări, A unei sălbăticiuni, A unei lumini Care-i cere adăpost Ca
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
Pârvan, ca un păstor nordic, cu haina încheiată auster până sus călcând pe un ghețar și care privea pe fereastră, pe cerul îndepărtat sfărâmarea ideală a norilor; * despre Nicolae Iorga apropiat de zmeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă spre a se așeza apoi singur în cui, tot astfel glasul profesorului se auzea indistinct pe scări și pe culoar, înainta intensificându-se viforos; * despre Mateiu Caragiale, cu fața rasă contractată, cu lăsarea mușchilor obrajilor
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
ca pe o bancă de date și biblioteca drept un cavou al memoriei. Mult apoi, cercetînd mai îndeaproape, am găsit Biblioteca Moștenitorului ca fiind hotărîtoare pentru întreg destinul său; nu doar pentru trecut. Căci structurarea conțnutului livroid întîmplîndu-se după firea stăpînului - se dovedea a fi într-o ordine cumva premergătoare în ceea ce-l privea. În loc să-i cetesc în palmă, începui (cartomanțe alternativă!) să-i inspectez rafturile. Astfel că, labirintică și gorgonă, magnifica dădacă ce-l crescu pe Moștenitor își arătă pe
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mari, Să ne-ndreptăm, tăcuți, spre pat. Capul liniei Simțeai: de nu va întoarce troleibuzul La capul liniei, vei fi Întocmai celui căruia-ntr-o zi I s-a deschis spre univers auzul. Și-a devenit, fără să vrea, deodată Stăpîn al Firii, domn necontestat Al fiarelor din codri. Speriat A vrut să tacă. Palidă, încercănată, Iubita-i, însă, s-a prelins în Întuneric. Să cînte-a trebuit. Să o aducă Sub soare iar. Oh, vis himeric Al minții, fragedă și pură
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
de precupeața iscusita ar fi putut să-l înfrîngă pe străjerul Keran. Ca să nu uiți vreodată, Kore-Persefona, mă vestea ghebosul la cîntatul cocosului, ca Haidoș ți-e bărbat legiuit și zeu cu picioare de foc! Doar trupul său de smead stăpîn să îl atingi pînă și-n vis! Blestem pe capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că un neguțător prețăluind o cămilă, el m-atingea pe piept, ca un proprietar de sclavi, căutător de dinți sănătoși, el se lipea de mine ca o slujnica rîvnind să-și lingușească stăpînii, el phalusul îl rotea că pe-un sfredel năuc, bolborosind în limba de faun hăbăuc. Cine să fie, îmi spuneam iar și iar, bărbatul pe jumătate tap, prădălnicie făcîndu-mi dar, cine-l așteaptă-n așternut, la ceas de seară, ce
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
Aici citim: "Uitasem cu totul de obscura existență a proprietarei pseudonimului literar [...] O credeam fugită din timp în tovărășia multora dintre coreligionari și otrăvitori de suflete, a tuturor acelora care de abia au așteptat momentul potrivit să treacă dincolo, la stăpîni, spre a primi răsplata mîrșavei lor activități. [...] Se zvonise cîndva cum că un glonte i-ar fi amuțit vrăjmașele gînduri [...] Cînd colo, nici n-a căutat adăpost la bolșevici și nici nu-i putrezesc oasele prin vreo rîpă. Trăiește liberă
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de atacuri teroriste a mai motivat o serie de clienți. Americanii formează acum cea mai mare parte a turiștilor. Și, nu în ultimul rînd, la boom-ul pentru Noua Zeelandă contribuie cinematograful. Cu ocazia ecranizării monumentalei povești a lui J.R.Tolkien, Stăpînul inelelor natura spectaculoasă a țării se desfășoară în fața a milioane de spectatori (ultima parte, The Return of the King ajunge anul acesta în cinematografele din întreaga lume). Regizorul Peter Jackson - el însuși o "pasăre kivi" - a devenit, datorită deciziei sale
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
Poza respectivă arată un grup de elevi și profesori radioși. La marea licitație a oilor din C, cele mai mici oi au atins prețul mediu de 15 dolari (2 dolari-kivi=1 Euro). Un țap medaliat (iar poză) și-a schimbat stăpînul pentru prețul record de 22.000 de dolari... Partea cea mai voluminoasă a ziarului e consacrată sportului. Sportul ocupă în Noua Zeelandă un loc de cinste. Cît despre lumea mare, aici e de găsit, în știrile despre tenisul mondial sau fotbalul
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
România liberă eșuată în biroul de corectură este limbajul noilor ei colegi. în aceste pagini eul se estompează pînă la ștergere și personajele sînt formate numai din cuvinte, din cuvinte urîte. Replicile se aud una după alta, sînt, parcă, fără "stăpîn" sau spuse de un cor antic și se tot "corectează" pînă cînd manuscrisul vieții nu se mai înțelege deloc. Colegii de la corectură vorbesc îngrozitor de brutal, folosesc din abundență cuvinte fără perdea, dar o fac cu nevinovăția copiilor și, tot ca
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
câte ceva despre rolul important pe care l-a jucat în francmasonerie, ca și în politică (președinte al Senatului), să vorbească mai pe larg despre adevăratele sale credințe și despre mari contemporani pe care i-a cunoscut, gospodarul de la Fălticeni și stăpânul viei și al micului domeniu de la Copou să ne povestească despre cum a intrat în posesia moșiei lui Pamfil Șeicaru de la Ciorogârla, după 1944, ca după aceea, foarte curând, s-o predea statului și să militeze (cât de convins?) pentru
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri la vederea soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici nație roabă, nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptății și Frăției! Aceste cuvinte ce-am dat deviză nației mele vor domni lumea, atunci, așteptarea, visarea vieții mele se vor împlini, atunci toți românii vor fi una și liberi și frați! Vai! Nu voi mai
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și masa, iar celelalte animale trăiau în mari colectivități igienice și insonore. Tăcerea începu să-l împresoare și aici. Deși... Deși, noaptea, când toate obloanele se închideau, pleca să se plimbe pe ulițele vechi și înguste ale satului și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
cîine, da’ cred că îl simțea p-ăla din cameră vecină, că a început să schelălăie (mă rog, Bucurenci susține că plîngea...) și nu s-a mai oprit. Noroc că, după vreo juma’ de oră de chițăieli, a auzit-o stăpînul și și-a luat-o de-acolo, că începusem deja să mă gîndesc pe care fereastră ar fi mai bine să i-o arunc. N-am mai văzut-o de-atunci, da’ am auzit că e bine, sănătoasă și că
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
când o să înceapă iar să se populeze străzile? că doar nu o să se schimbe brusc oamenii și nu o să mai arunce câinii pe stradă, plus că or mai și rămâne câteva cațele ascunse, gata să fie fecundate de câinii cu stăpân. sau o fi planul să așteptăm să se strângă până devin periculoși și declanșează o isterie, după care îi hăcuim iar? dacă asta e, nu văd cu e unul “civilizat”. chiar dacă “eutanasierea” e un lucru necesar pe moment (fapt de
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
care îi hăcuim iar? dacă asta e, nu văd cu e unul “civilizat”. chiar dacă “eutanasierea” e un lucru necesar pe moment (fapt de care mă îndoiesc profund), nu va rezolva problema pe termen lung de una singură. Problema câinilor fără stăpân e foarte serioasă, cu toții am vrea să existe altă soluție decât eutanasierea lor, dar din păcate această soluție nu există în acest moment. Intradevar, este civilizat să nu îi mai arunce pe străzi cei care îi au de la bun început
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
Evident “soluția” nu poate fi doar eutanasierea în masă, ăsta este soluția de criză pentru o criză specifică Bucureștiului. Soluția pe termen lung este, ca în toate țările Europei de Vest și că în America, eutanasierea oricăror animale găsite fără stăpân care nu sunt revendicate sau adoptate într-un anumit termen. Repet, nu e o soluție ideală, dar sper că nu propui că din banii Primăriei să se finanțeze adăposturi pentru câini unde ei să fie ținuți la nesfârșit. Te încurajez
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
patru sau două picioare, cu deget mare opozabil. Ați uitat un detaliu, domnule Bucurenci eutanasie s. f. Metodă de provocare a unei morți nedureroase unui bolnav INCURABIL, pentru a-i curma o SUFERINȚĂ LUNGĂ ȘI GREA. Astăzi, legea câinilor fără stăpân a fost stabilită ca fiind constituțională de către Curtea Constituțională, de astăzi mă aștept ca legea să fie aplicată fără întârziere. Păcat că sunt printre noi persoane care consideră viața unor animale agresive mai presus de viața oamenilor. Problema câinilor fără
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
a fost stabilită ca fiind constituțională de către Curtea Constituțională, de astăzi mă aștept ca legea să fie aplicată fără întârziere. Păcat că sunt printre noi persoane care consideră viața unor animale agresive mai presus de viața oamenilor. Problema câinilor fără stăpân nu este de fapt o problemă este o realitate cu care , cel puțin eu , m-am născut și am crescut. Ar părea ciudat că noaptea să nu mai aud lătratul lor , ca ziua să nu calc în excrementele lor. Evident
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]