686 matches
-
larg, lăsând pentru o clipă impresia că va începe să țopăie de bucurie precum un copil. - Îți voi pune însă o ultimă întrebare, deja ca între frați. Dacă vrei, poți să nu-mi răspunzi... De ce crezi că există Abația? întrebă Starostele arătând spre zidurile întunecate ale Fortăreței. Baiatul căzu pe gânduri, dădu să plece dar apoi își luă inima în dinți. Ciudat, ciudat... - Misiunea noastră este să-L sădim pe Dumnezeu acolo unde nu există, să luminăm mintea celor care nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă și ascultau de vătafi sau de mai marii lor. Starostele Ținutului Cernăuți, până la răpirea Bucovinei, avea la dispoziția sa umblători călări, sub comanda unui vătaf sau sublocotenent. Ei duceau rapoartele la Iași. Releele poștale, introduse pentru prima dată pe la jumătatea secolului al XVII-lea, au îmbunătățit transporturile. Schimbul de cai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la Suceava, adună scrisori și gleburi cu bani, le dau la poșta nemțească și le trimit la Botoșani, la Iași și în alte locuri în țară, prin împărțirea lor prin starostiile districtelor al căror venit se trage de la agenții cu starostii lor și se port cu caii poștelor Moldovei, sub mască, că ar fi pentru agenții, iar comercianții cu bucurii trimit scrisorile și gleburile cu așa chip, fiindcă iar coste și prețul portului și al transportului numai pe jumătate”. Pagubele aduse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145} ALEXANDRU CEL BUN 2277 [P E R S O A N E L E] ALEXANDRU VODĂ JURGEA staroste de Suceava [RINGALA] [UN ȘOIMAR] [CIURBĂ] [DĂMĂCUȘ] [SCENA I] AL[EXANDRU] VODĂ, JURGEA staroste de Suceava. De ce mă tem, Jurgea? De sângele meu mă tem. Dar nu cunoști tu acest sânge fierbinte, plecat spre mânie și spre dezbin din inima
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145} ALEXANDRU CEL BUN 2277 [P E R S O A N E L E] ALEXANDRU VODĂ JURGEA staroste de Suceava [RINGALA] [UN ȘOIMAR] [CIURBĂ] [DĂMĂCUȘ] [SCENA I] AL[EXANDRU] VODĂ, JURGEA staroste de Suceava. De ce mă tem, Jurgea? De sângele meu mă tem. Dar nu cunoști tu acest sânge fierbinte, plecat spre mânie și spre dezbin din inima neamului Mușatin? Câți ani sânt de când s-a-ntemeiat Moldova? Patruzeci, cincizeci. După Bogdan
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmă cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului potopit de mireasma corcodușilor și cireșilor îmbobociți. Vodă, Ștefan și Turculeț, călări, străbăteau la pas mahalaua Bălăceanului. — Și ce legătură spuneai că este între domnia ta și starostele Turculeț de la Suceava? întrebă voievodul. — Măria ta, cred că nici una; eu sunt fecior din flori crescut pe la hergheliile măriei tale de pe Râul Târgului din deal de Câmpulung. Nu știu cine mi a fost tată, iar mama era sârboaică de pe partea cealaltă a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
noi să aducem în discuție parodia, intertextualitatea, arta citirii și celelalte teze, antiteze și proteze ale teatrului său. Voi semnala doar cîteva cum să le spun? infantilisme, evidente în hiperstrăveziul (încă din titlu) text Ion Vodă sau implementarea (unde tocmai starostele băcanilor găsește niște înscrisuri îngropate, scoase la iveală de ploi și săpături), în Bolnavul încercuit (unde jocul numelor proprii este cam debil) sau în Pisica de lîngă Baskerville (un text "ocazional", scris pentru "Suplimentul Literar al Tineretului Liber", cu replici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
astăzi... Nu trebuie să-mi ceri slobozenie, dacă ai ceva de spus. Spune și pe urmă om vedea noi... La 26 noiembrie 1741 (7250), Costantin Nicolae Mavrocordat voievod scrie unor dregători domnești: „Credincios boiarul domnii mele, Hrisoscul biv vel stolnic, staroste de Cernăuți i Iordache vel căpitan de Cotmani”: „Vă facem domniia mea știre că de când ați mers la dregătoria aceea pân-acmu nici-un tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles că tâlharii ce să prind îi țineți acolo și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la popa Chicoș, care în al său „Ispisuc” din 10 mai 1635 (7143) a cam stâlcit vorbele. Acolo el spune: „Adecă eu, popa Chicuș, mărturisesco com amo dat 2 vii mănăstirii (Aron Vodă), ca să scrii la pomelnec... Și-u fost staroste de negoțotori și alți negoțotori. Cine va întorci să cie proclet. Și mi-am pos pecete”. Pentru a nu-l necăji mai mult, am rămas tăcut pe mai departe... Până la urmă am îndrăznit să vorbesc totuși: Dacă nu-i cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de-au făcut hotar prin prejurul sfintei mănăstiri, din hotarul domnescu a târgului Iașii”. Și la aceasta, adică „La însemnarea hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dacă nu mă înșel, ar fi cel al Beilicului, sfințite. Asta cam așa este. Acum aș vrea să nu uităm un lucru însemnat. Care ar fi acela, părinte? Este vorba despre faptul că în curtea bisericii Zlataust se află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860”. Când a sfârșit de vorbit, bătrânul și-a îndreptat privirea spre înalturi și a remarcat cu mirare: Îmi place
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aș vrea să nu uităm un lucru însemnat. Care ar fi acela, părinte? Este vorba despre faptul că în curtea bisericii Zlataust se află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860”. Când a sfârșit de vorbit, bătrânul și-a îndreptat privirea spre înalturi și a remarcat cu mirare: Îmi place, fiule, că tu niciodată nu dai semne de plictis ori de oboseală și chiar nici
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
speranțe, plecase pentru câteva zile în orașul reședință de județ, ca să se vadă și, dacă va fi posibil, să se înțeleagă definitiv cu unul dintre principalii săi creditori. La trei zile după sosirea lui în oraș, veni din satul lui starostele, călare, cu un obraz fript și cu barba pârjolită, și-l anunță că „ocina a ars“, ieri, chiar la amiază, și că „a binevoit să ardă și soția, iar copiii au rămas întregi“. Această surpriză nici chiar Barașkov, deprins cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de persoană în vârstă, dar și de șef al unui grup familial, sat sau regiuni). Astfel, conducătorul unui grup de călugări sau călugărițe dintr-o mănăstire poartă numele de stareț sau stareță, iar meșteșugarii din trecut aveau în frunte un staroste. În gospodăriile românești, capul acesteia este tatăl familiei. Bătrânii satului erau altădată cetățeni de seamă ai comunității, capi de familie respectați și cunoscuți ca fiind drepți, fără a fi însă întotdeauna și cei mai vârstnici. Ei se adunau cu diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
l-a ,,lucrat” și pe disidentul Dan Petrescu, așa cum reiese dintr-un document reprodus de noi zilele trecute. Dan Petrescu a depus o cerere la CNSAS pentru a afla dacă fosta Securitate i-a Întocmit un dosar. Răspunsul domnului Onișoru, starostele instituției pomenite, a fost că nu există nici urma de dosar... Or, documentele publicate de noi demonstrează exact contrariul celor afirmate de Onișoru. Motiv pentru care Dan Petrescu este hotărât să-l acționeze În instanță pe Onișoru, care, ironia sorții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
biserică, cu hramul S-ta Maria, clădită pe malul drept al Bahluiului, iar în urma rectificării cursului acestui râu, se află astăzi pe malul stâng, între anii 1872-1882, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, și prin subscriere publică, sub supravegherea fostului staroste lipovenesc Vasile Fomin. Cea dintâi biserică lipovenească a fost însă construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
erau osteniți... - Fugeau, nu plecau!, râde tata. Maică-ta era spaima „muzicilor” pe o rază de cincizeci de kilometri... - Exagereeezi... - Atunci: pe o rază de cinci kilometri... - Prea puțin! - Când angajai muzica pentru bal, Înainte de a-ți spune cât cere, starostele Întreba: Vine și domnișoara Popescu a lui Holban din Chiștelnița? dacă vine, căutați-vă altă muzică, uite ce ne-a făcut duminica trecută... - și-și arătau buzele umflate... - Exagereeezi. Aveau, de la mamele lor, buzele așa - ca toți muzicanții... - Nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
află, cu uimire, că nu fac parte din majoritate. Că majoritatea poate fi, uneori, un termen fundamental și pervers al democrațiilor tinere. Aceiași oameni - care se amăgesc cu ideea că numai „câțiva nebuni din țara asta“ aderă la figura de staroste al milei construită de machidonul katrinic - se păcălesc pe ei înșiși și când minimalizează audiențele lui Dan Diaconescu. Sondajele de audiență confirmă urcușul sigur al OTV-ului în clasamentul televiziunilor românești. Bancurile despre postul de apartament continuă, dar ele sună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Sigur, turismul, frumusețea așa-zis sălbatică a acestei regiuni, faima etnologică întreținută încă din timpul lui Ceaușescu, fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și fără coadă. Am aflat doar că Ion Costin hatmanul, în lipsa vel logofătului, a scris cele de mai sus. --Important este faptul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot și cu grajdiu și cu tot locul... Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva negustori se află și Vasilie, staroste de ciocli. --Nu te minuna de prezența acestui staroste de ciocli, ci de cele ce ai să auzi din gura lui Mihai logofăt al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie: “Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva negustori se află și Vasilie, staroste de ciocli. --Nu te minuna de prezența acestui staroste de ciocli, ci de cele ce ai să auzi din gura lui Mihai logofăt al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie: “Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale părintelui Leontii egumenul de la Galata... pentru un locușor de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întreba: “La noapte mă mai apucă vremea tot aici sau...?” --Pentru acele vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]