684 matches
-
să le deschidă ochii la marea nedreptate ce li s-a făcut și la ce pierdere teritorială au consimțit să cedeze. Spre cinstea lor, unii boieri au protestat contra invaziei austriece și raptului teritorial, așa cum au procedat Gheorghe Beldinan și starostele de Cernăuți, Sturza, care s-au adresat maiorului Mieg, reprezentant al Curții din Viena. Cel mai important protest adresat Porții a venit din partea domnitorului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, care, într-un memoriu documentat și argumentat, datat la 4
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
secularizare. Stăpânea printre altele mahalaua Bucșinescu, a Tătărașilor, Ciurchi, Frecău și Bularga, iar în exterior stăpânea satele: Șapte oameni, Iacobeni, Delești, Dume ști, Tămășeni, Albești și altele. lângă zidul bisericii se află mormântul lui Vasile Barbu (Barbu Lăutarul), cobzar și staroste al lăutarilor moldoveni. Biserica Zlataust face parte integrantă dintr-un sit încărcat de istorie și definește o imagine proprie Iașului. C. LOCAȘURI DE ÎNCHINĂCIUNE PENTRU UZ RESTRÂNS LOCAȘURI DE ÎNCHINĂCIUNE PENTRU UZ RESTRÂNS Acolo unde a fost necesar și au
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
rectificarea cursului acestei ape, ea se afla pe malul drept. 3. BISERICA LIPOVENEASCĂ Construcția bisericii s-a făcut după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, între anii 1872 1882, fondurile neceare fiind realizate din subscripție publică, printro acțiune îndrumată de fostul staroste lipovenesc, Vasile Formin. Cam pe același loc, prin anul 1780, lipovenii își construiseră o biserică din lemn. Nu se cunoaște numele ctitorului. După vreo cincizeci de ani, adică în anul 1830, biserica s-a refăcut, din cărămidă, însă, turnul și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pe care le constituie cu magistrii lor la începutul secolului al XIII-lea și care coincide cu înființarea corporațiilor. "Universitățile" devin, într-adevăr, asociații de studenți și de profesori vizînd eliminarea tutelei episcopului, ba chiar uneori și a celei laice (staroste regal la Paris), pentru a apăra, în schimb, independența și privilegiile comunității școlare. Ele profită, întru aceastea, de foarte marea lor coeziune, manifestată mai ales cu ocazia grevelor, și de sprijinul unei Papalități care află astfel un mijloc suplimentar de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
abatia Sf. Germain-des-Pres: ei considerau apăsător controlul exercitat de agentul episcopal, cancelarul, căruia-i revine dreptul exclusiv de a conferi gradele (mai ales licentia docendi, licența de învățămînt). În 1200, în urma unei înfruntări între burghezi și studenți, urmată de intervenția starostelui și a santinelei care a făcut mai mulți morți printre cei dintîi, regele Filip August trebuie, sub amenințarea grevei, susținută de profesori, să pună să fie dărîmate casele burghezilor responsabili de încăierare și să impună starostelui să-și ceară scuze
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
studenți, urmată de intervenția starostelui și a santinelei care a făcut mai mulți morți printre cei dintîi, regele Filip August trebuie, sub amenințarea grevei, susținută de profesori, să pună să fie dărîmate casele burghezilor responsabili de încăierare și să impună starostelui să-și ceară scuze Universității. Aceasta, oficial recunoscută de Papă în 1209, primește, șase ani mai tîrziu, din partea legatului Robert de Courțon, primele sale sta-tuturi, fixînd regulile de alegere a magistrilor, regulile disciplinare și obiectele de învățămînt. Trebuie așteptat, însă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dat peste o altă judecată domnească. De astă dată, la 18 sept. 1714 (7223), Nicolae Alexandru Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gură de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să mergem
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
râul Siret și Moldova 55. Prin menținerea statu-quo-ului, Administrației militare îi era subordonată, nemijlocit, vechea structură politico-administrativă de tip medieval, moștenită din timpul când zona făcea parte integrantă din Moldova, cu ispravnici de ținut, cu vornici în sate, cu șoltuzi, staroști și pârgari în fruntea celor trei orașe: Cernăuți, Siret și Suceava, toți având atribuții administrativ-fiscale și judecătorești 56. În privința administrării justiției, generalul Spleny, primul administrator al Bucovinei, nota, atât în 1774, cât și în 1776, inexistența unui codice de legi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
62. Pe linia îmbunătățirii modului de funcționare a administrației, autoritățile habsburgice au introdus, pe lângă un control militar strict, ideea remunerării cu o sumă fixă a personalului administrativ moldovenesc folosit în Administrația Bucovinei. Astfel, începând cu anul 1777, boierul Leon Imbault, starostele de Cernăuți, era remunerat cu 1.200 florini anual, mazilul Nicolae Gafencu, ca vornic sau director al ocolului Câmpulung Rusesc, cu 300 fl.63, șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Rădăuți, Dosoftei Herescul. Reprezentanții stărilor privilegiate, prezenți la ceremonia oficială, au repetat după el textul jurământului. Tânărul boier Vasile Balș, prezent la această solemnitate, a semnat în mod festiv formularul de jurământ, alături de episcopul Dosoftei, de boierul Ilie Herescul, de starostele de Cernăuți, Imbault, de ginerele acestuia, Logotheti și de ispravnicul de Suceava, Petru Nagni. Restul membrilor stării nobiliare și al clerului înalt au semnat formularul în cancelaria Administrației militare. După depunerea actului solemn al jurământului a urmat o bogată masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
războiului dintre 1768-1774 și care a fost subordonată marii loje a Rusiei 102. Insistența mazililor de a fi folosiți în administrație și justiție nu a fost acceptată, existând suspiciunea că intenționau să se sustragă legilor și să divulge informații fostului staroste de Cernăuți, Imbault, socotit a fi spionul domnului Moldovei și al Rusiei 103. Mai mult chiar, ei erau acuzați că intenționau să-l demită pe episcopul ortodox de Rădăuți, Dosoftei Herescul, care nu aproba acțiunile lor și că ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cernăuți. Feldmareșalul Drechsel raporta din Sadagura contelui Hadik, la Viena, că mazilii nu au renunțat la proiectul lor de a înființa un consiliu aristocratic, spre a se sustrage legilor și ordinelor imperiale. Consiliul ar fi urmat să fie condus de starostele Imbault, socotit a fi spionul Curții din Petersburg și al domnului Moldovei și, ca atare, un om primejdios pentru autoritățile habsburgice. De aceea, părerea lui era că mazilii nu ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ar fi trebuit să fie folosiți în chestiunile administrativ-juridice ale Bucovinei și nici în viitoarea organizare a provinciei 1. Consiliul Aulic de Război din Viena a luat măsuri drastice la adresa mazililor care, prin agitațiile lor, tulburau liniștea provinciei, poruncind pedepsirea starostelui Imbault, a ginerelui său Logotheti și a agăi Dumitraș, ca instigatori. În același timp, erau atenționați cei doi Gafenco și Flondor, Mihalachi Giurgiuvan și Mandi Tabără, socotiți drept capii mazililor răzvrătiți, care au semnat petiția contra generalului Enzenberg. Mazilii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aurită. La Suceava, din cele 15 premii oferite elevilor merituoși, la 30 septembrie 1785, "medalia aurită cea mai mare și mai frumoasă" a fost decernată lui Manolachi Bărghier, pentru o evidențiere deosebită și o a doua lui Tudorachi Tupilat, fiul starostelui locuitorilor moldoveni, Gheorghe Tupilat. Dintre cei șase armeni premianți s-au evidențiat trei, care au obținut marea medalie aurită, și anume: Andrei al lui Nicolae Capri, Cristea al lui Grigore Capri și Ariton al lui Andrei Capri, iar dintre evrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dispariției, ca un fel de experiment nereușit al Naturii; dar isteață, deasupra celorlalte, cam telurice. Așa ne-am aliat cu câinele. Căci hălăduia de multă vreme pe lângă sălașele noastre vremelnice, mulțumindu-se cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se făceau după pravilele cunoscute în Principatele Române. Guvernarea lui Scarlat Sturdza a fost de scurtă durată, până în anul 1813
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
era și actor principal! Lectură obligatorie Legendele rromilor - Barbu Lăutarul (născut Vasile Barbu, ~1780, Iași - decedat ~1860) A fost un cântăreț și cobzar moldovean care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaș al unei vechi familii de rromi-lăutari. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de cca 40 de ani, Barbu Lăutarul a fost unul dintre acei mari cântăreți populari care prin creația și felul lui propriu de interpretare, a contribuit la formarea și Îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ci binișor peste această vârstă. O asemenea demnitate, care nu era deloc onorifică, dobândită la tinerețe, poate părea și ea surprinzătoare. Probabil că darul său muzical excepțional și dreptul de familie erau explicațiile. Tatăl său era Stan Barbu, rob țigan, starostele lăutarilor ieșeni la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul celui următor. I se zicea Stan cobzariul, locuia În mahalaua Frecău, avea drept soție pe Ilinca sau, după alte surse, aceasta se mai numea și Glafira. Se presupune că, fiind
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ieșeni la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul celui următor. I se zicea Stan cobzariul, locuia În mahalaua Frecău, avea drept soție pe Ilinca sau, după alte surse, aceasta se mai numea și Glafira. Se presupune că, fiind ales staroste, Stan Barbu era un om de toată isprava și un lăutar talentat, pe care fiul său, Vasile (dacă acesta este numele de botez al lui Barbu Lăutarul!) Îl va Întrece, desigur, cu mult. Cât despre data morții, deocamdată ne consolăm
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu același nume și mahalaua au devenit celebre grație lui Ionel Teodoreanu, fiind evocate În „Fata din Zlataust”, „Ulița copilăriei” și „Casa bunicilor”. Casa Teodorenilor se Învecinează și astăzi cu gardul bisericii. Barbu Lăutarul a deținut vreme Îndelungată funcția de staroste al lăutarilor, din primii ani ai veacului până la sfârșitul lui 1839. În 19 decembrie 1839 făcea o jalbă de demisie către stăpânire. Nu se cunoaște motivul, se poate presupune că ar fi fost mărirea birului pe care trebuia să-l
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
situația materială. Vasile Barbu fusese timp de patru decenii lăutarul cel mai apreciat și stimat din Iași, cu relații consolidate la marile curți boierești. Retragerea sa din funcție nu a fost Însă definitivă, pentru că În 1842 candida din nou, devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia din urmă față de vremuri apuse, pe care o purta cu sine În ultimii ani: „Eu sunt Barbu Lăutarul, / Starostele și cobzarul, / Ce-am cântat pe la domnii / Și la mândre cununii. // Of , of , of miaduc aminte / Of , of , of că mainainte, / Nici un chef nu se făcea / Fără astă cobză a mea. Dar acu amar mi-e mie / De când lumea-i
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
trebui să se facă în patru exemplare, dintre care unul se va remite organului vamal al țării de destinație, pentru facerea controlului vamal, al doilea autorității comunale a localității de trecere, al treilea autorității administrative de I-a instanță (pretorul, starostele), iar al patrulea se va păstra de conducătorul turmei. Autoritățile susmenționate, precum și autoritățile vamale și de pază frontierei respective, sînt datoare să-și comunice dinainte numărul probabil al animalelor ce se vor trimite la pășune în partea cealaltă a frontierei
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]