483 matches
-
iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în mod productiv perspectivelor realiste, prin faptul că vine în întâmpinarea preocupării acestora față de fenomenul puterii, însă extinde calitatea de actor și înspre alte entități decât statele-națiune. Pentru realiștii clasici, calitatea de actor (etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor. Versiunea structurală a realismului neorealismul
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Războiului Rece a modificat balanța de putere mondială, prăbușirea comunismului acutizând nevoia de schimbare, adaptare și consolidare a unei noi ordini internaționale. Crearea noilor state independente a adus în centrul atenției problemele tranziției către democrație și dificultățile inerente în consolidarea statalității și a statului de drept; în acest sens au apărut tensiuni între integrarea regională și tendința de fragmentare, între centrele interne ale puterii și periferii, care uneori încorporează zone necontrolabile de-a lungul granițelor unor conflicte înghețate. Conflictele și războaiele
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de dinainte de războiul din 1967; cu același prilej, presedintele Buzek a efectuat o vizită la Ramallah (cu o zi înainte de discursul din Knesset), context în care a explicat că Parlamentul European nu se opune planurilor palestiniene de a solicita recunoșterea statalității în fața ONU, însă ar trebui să ia în considerare faptul că negocierile prealabile cu Israelul sunt imperative.381 La câteva zile, pe 19 iunie președintele isrealian, Shimon Peres, a solicitat necesitatea încheierii de urgență a unui acord de pace cu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de o viață normală, că tot restul lumii", accentuând că "primăvară palestiniană", se juxtapune în ceea ce privește remodelarea Orientului Mijlociu "primăverii arabe"; Netanyahu a reacționat arătând că palestinienii ar trebui să facă mai întâi pace cu Israelul și apoi să-și obțină statalitatea, iar pacea trebuie să vină odată cu soluția a două state, prin care se recunoaște statul israelian; dacă se întâmplă această, Israel va fi primul care va recunoaște statul palestinian, a asigurat premierul Netanyahu.384 La aceeași dată (23 septembrie 2011
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
internațional cu privire la modul de soluționare a conflictului israeliano-palestinian, Inițiativa Arabă de Pace înscriindu-se în acest trend pozitiv. Este pentru prima dată de la declanșarea conflictului când întreaga lume arabă, pentru instaurarea unei păci durabile și cuprinzătoare în Orientul Mijlociu, promite recunoașterea statalității Israelului și totodată instituirea unor măsuri de securitate colectivă, precum și încheierea unui tratat de pace colectiv care să ducă la normalizarea relațiilor cu fiecare stat arab din regiune. Schimbarea opticii arabe denotă, am putea spune, o revoluție politică la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sau instituționali considerându-i problematici; supraviețuirea statului sau a suveranității sale rămâne deci ideea principală și a acestui grup de analiști. Ei nu pun În discuție securitatea individului și acceptă multe dintre variabilele politicului ca date, de exemplu interesele naționale, statalitatea, societatea etc. În plus, un element demn de reținut este faptul că În discuțiile lor despre securitate se observă o anumită dificultate În a o defini. Tendința devine, În consecință, de a defini o disciplină de studii, de a identifica
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
respectul fundamental pentru egalitatea tuturor oamenilor - ne cer să facem acest lucru; simplul "fapt" că politica are drept obiectiv garantarea ordinii și securității nu este suficient, fie și pentru simplul temei că stabilirea și menținerea ordinii politice (spre exemplu, prin intermediul statalității moderne) a presupus mereu crearea unor "ceilalți" externi care nu beneficiau de protecție și care puteau să ajungă să fie văzuți ca "amenințări". În mod analog, suntem scandalizați de utilizarea torturii de către stat nu în primul rând - sau nu exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
căruia gravitează trecutul, prezentul și viitorul statului în care trăim. La realizarea acestui deziderat național, Moldova - singurul teritoriu administrat fără întrerupere de români - și-a adus o contribuție esențială. Dincolo de faptul că aici au fost organizate rezistența militară și salvarea statalității românești, regiunea de la est de Carpați va rămâne în istorie și ca centru al conservării și renașterii idealului de unitate. În fond, România Mare s-a „clădit” în jurul Moldovei. La rândul lor, prin importanta contribuție militară și economică, orașul și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a economiei - libera concurență, economia de piață etc. Mai mult, dacă ar fi să urmărim în timp efectele pozitive ale acestei „reorientări” economice, cu implicații majore în transformarea și modernizarea societății și a clasei politice românești - inclusiv la nivelul proiecției statalității românești - am putea privi anul 1829 drept un an cu o însemnătate revoluționară. Racordarea Principatelor la circuitul economiei mondiale a însemnat pentru majoritatea întreprinzătorilor români, pe de o parte, abandonarea vechilor practici și rute comerciale și, pe de altă parte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tânărului stat moldovean, care este documentul sus-menționat, replica contemporană a documentelor similare din SUA și România etc., subliniază ceea ce nu poate să facă un Tratat politic de bază, oricât de savant ar fi elaborat și anume: a) trecutul milenar și statalitatea neîntreruptă pe teritoriul dintre Prut și Nistru, ca parte integrantă a spațiului istoric și etnic al devenirii sale naționale; b) condamnarea de cursul firesc al vieții și al istoriei a actelor de dezmembrare a teritoriului național în anii 1812-1940; ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Notă: Textul Declarației a fost adoptat de participanții la reuniunea de la Chișinău, prin aplauze. ANEXA 2 DECLARAȚIA de independență a Republicii Moldova PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÂND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale; CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sistemului socialist și, pe cale de consecință la desmembrarea, ori și disoluția unor state federale și apariția unor noi state suverane și independente. Multe dintre acestea au dobândit recunoașterea internațională, unele sunt însă în căutarea identității lor naționale, a deplinei lor statalități. Pe de altă parte, procesul de integrare europeană determină conturarea tot mai accentuată a unei identități europene, iar în viitor formarea unui stat multinațional există o Uniune Europeană (cu personalitate juridică internațională)48, există cetățenie europeană (care se adaugă cetățeniei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rațiuni de ordin ideologic 57. În această privință, subliniem că, potrivit dreptului internațional actual, doctrinei și practicii internaționale, un stat poate să existe în temeiul suveranității saleînainte de a fi recunoscut, pentru existența sa fiind necesare cele patru elemente ale statalității : teritoriu, populație, guvern și capacitatea de a intra în relații cu alte state. Sigur, însă, că în lipsa unei recunoașteri de facto (care nu este definitivă și are efecte limitate) și îndeosebi a celei de jure (care este deplină și irevocabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-a, Ed. C.H. Beck, Buc., 2006, p. 88-95; Dumitru Țâncu, Drept comunitar general, Ed. Lumina Lex, Buc., 2007, pag. 138; Revista Română de Drept Comunitar, nr. 2/2005, pag. 50. 30 Acest fapt în perspectivă, ar putea pune în discuție statalitatea membrilor ei. * Autorul este jurist și diplomat de carieră. A lucrat în Ministerul Afacerilor Externe (1966-1998). În perioada 1993-1997, a fost ambasador, iar în prezent este consilier la Consiliul Legislativ. 1 Referitor la proiectul Constituției europene, v. studiul "De la Constitution
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deosebită o are Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991 de către Parlamentul Republicii, constituit în urma unor alegeri libere și democratice. Proclamarea suveranității și independenței au la bază, în primul rând, factorul istoric al continuității poporului român și statalității neîntrerupte „în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Dezmembrările teritoriale din 1775 și 1812 au fost în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei; dezmembrările au fost infirmate de întreaga evoluție
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
morală asumată. Ne-am propus să venim în întâmpinarea dorinței manifestate de numeroși români de pe ambele maluri ale Prutului, preocupați de înțelegerea corectă a evenimentelor, de a urmări momentele de referință din stabilirea, menținerea și încălcarea hotarului de răsărit al statalității românești. Sigur, culegerea poate fi completată cu alte documente de acest fel; nutrim speranța că, urmărind numai un anumit aspect, extrăgând fragmente din unele documente, nu am adus atingere imaginii de ansamblu, nici documentului propriu-zis, nici momentului la care se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
afirmarea independenței statale a Țării Moldovei”, preconizată prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 iulie 1998. S-a urmărit „oficierea aniversării a 640-a Statului Moldovenesc” drept argument hotărâtor pentru „importanța națională” a evenimentului din anul 1359, care ar semnifica „continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune”. Deputații comuniști, care au susținut inițiativa sărbătoririi într-o Notă informativă, au recurs la diverse aberații, preluate din cartea de tristă faimă Istoria Respubliki Moldova, publicată de un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o variată gamă de forme, stiluri originale, ce s-au manifestat în diferitele ei sfere”. Problema a căpătat „noi dimensiuni” într-o lucrare în care autorul a hotărât - după cum precizează în Cuvânt înainte - să revină „la tematica afirmării și continuității statalității moldovenești”. Este reluată ideea Moldovei ca țară a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un asemenea acord n-a fost realizat, ceea ce din punct de vedere al dreptului internațional poartă calificativul de «acaparare de teritorii» și constituie un act nelegitim”. În epoca modernă, prin „proclamarea Republicii democratice la 2.12.1917 s-a reactivat statalitatea poporului moldoveneasc”. În august 1940, statul moldovenesc cu titulatura Republica Sovietică Socialistă Moldovenească - a doua Republică Moldovenească își continua mersul în istorie, având garanția unei forțe politice, economice și militare cu mare putere și autoritate - U.R.S.S. Această reinstaurare a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
poporului moldoveneasc”. În august 1940, statul moldovenesc cu titulatura Republica Sovietică Socialistă Moldovenească - a doua Republică Moldovenească își continua mersul în istorie, având garanția unei forțe politice, economice și militare cu mare putere și autoritate - U.R.S.S. Această reinstaurare a statalității moldovenești în Moldova dintre Prut și Nistru „a deschis în fața poporului moldovenesc orizonturi noi de realizare a sarcinilor politice, sociale, economice, național-culturale în vederea afirmării definitive a Republicii Moldova ca stat cu adevărat suveran și independent”. Adept înfocat al moldovenismului, autorul utilizează
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o dare de seamă cu concluzii „mobilizatoare”, decât de un demers istoric serios. Opțiunea totalitară este evidentă, și nu numai pentru trecut. Încă din 1994, Al. Zub atrăgea atenția asupra obiectivelor urmărite: „Nevoia unei ideologii oficiale, de întemeiere a unei statalități, pare a justifica, în mintea celor care au scris Moldovenii în istorie (Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Chișinău, două ediții, 1993 și 1994 - n. ns., I. A.), această teorie a moldovenismului. Aparent, ei apără «memoria istorică a locuitorilor acestor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o istorie plină de falsuri, care ne întoarce, atât în ce privește „interpretarea”, cât și limbajul, cu mulți ani în urmă, la „tezele” Cominternului referitoare la România stat multinațional, la imperialismul românesc, la Basarabia provincie rusească, locuită de poporul moldovenesc și „soluția” statalității moldovenești, cu fața - precizăm noi - numai către Răsărit și cu spatele la România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din anul 1940. În urma încheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, „Uniunea Sovietică a considerat extrem de judicios să folosească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decurgea din conștiința comunității naționale și din imposibilitatea menținerii independenței Republicii Moldovenești în fața pericolului bolșevic și al intențiilor ucrainene de extindere. Atacurile - de ieri și de azi - la adresa Sfatului Țării și a Actului de Unire, apreciat drept un atentat asupra „statalității moldovenești” - au un caracter propagandistic stalinist, plasându-se în afara oricărei dezbateri științifice. Aceeași propagandă este reluată în ce privește situația Basarabiei în cadrul României întregite, prezentată ca un teritoriu cucerit, populația moldovenească fiind oprimată de regimul reacționar român de la București. Trebuie precizat că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Pactului Molotov-Ribbentrop. Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 100-104. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. 27 august 1991, Chișinău Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale; CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]