1,401 matches
-
care admiteau prezența yoga, ca disciplină apartenentă fondului pre-arian din India și din zona sud-asiatică, tocmai pentru că În mormintele de la Mohenjo-Daro au fost descoperite schelete (precum și sculpturi) care amintesc poziția lotus din asanele yoga. Papesso scria: „În ceea ce privește yoga, Într-o statuetă găsită la Mohenjo-Daro se pare că se poate recunoaște prototipul yoghinului din India actuală”, cf. Studi e Materiali di Storia delle Religioni 12, 1936, p. 221. Însă problema e cu mult mai complicată decât o pot fixa aceste câteva referințe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
străine. SCRIERI: Bătrâna domnișoară n-are alibi, Craiova, 1976; Versiunea maiorului Vlad, Iași, 1977; Testamentul, Craiova, 1979; Spovedania unui spion, Cluj-Napoca, 1982; Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
Neagu, 2000, p. 53-66; P. Mirea, 2005, p. 75-92), au scos la lumină și un număr destul de redus de reprezentări plastice, pe cărora s-a putut identifica existența unor canoane utilizate în maniera de redare a personajelor. Marea majoritate a statuetelor antropomorfe reprezintă personaje feminine, cele masculine fiind extrem de rare. Stabilirea semnificației plasticii antropomorfe este extrem de dificilă datorită gradului ridicat de fragmentare a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
s-a putut identifica existența unor canoane utilizate în maniera de redare a personajelor. Marea majoritate a statuetelor antropomorfe reprezintă personaje feminine, cele masculine fiind extrem de rare. Stabilirea semnificației plasticii antropomorfe este extrem de dificilă datorită gradului ridicat de fragmentare a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o serie de diferențe vizibile între tipurile descoperite în Oltenia și cele din Muntenia. Dacă statuetele din zona Olteniei sunt mai expresive, redarea detaliilor
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
extrem de dificilă datorită gradului ridicat de fragmentare a statuetelor, pe de o parte, iar pe de alta, maniera de realizare a lor scoate în evidență o serie de diferențe vizibile între tipurile descoperite în Oltenia și cele din Muntenia. Dacă statuetele din zona Olteniei sunt mai expresive, redarea detaliilor anatomice fiind mai realistă, în plastica descoperită la Dudești și Cernica se constată o manieră de modelare mult mai simplistă, fără indicarea elementelor anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
redarea detaliilor anatomice fiind mai realistă, în plastica descoperită la Dudești și Cernica se constată o manieră de modelare mult mai simplistă, fără indicarea elementelor anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea de graviditate”(Ibidem). În așezările Dudești, statuetele descoperite au fost clasificate în două categorii, în funcție de poziția lor, și anume, în poziție verticală și îngenunchiate, ultima fiind discutabilă pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
verticală și îngenunchiate, ultima fiind discutabilă pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M.
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
o figurină antropomorfă, din ea păstrându se doar partea superioară a corpului, inclusiv capul (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 10/3) (Planșa I/8). Capul este mic, fără detalii anatomice, iar gâtul este înalt, de formă cilindrică, în genul statuetelor culturii Hamangia, partea superioară a corpului având forma ovală. Aceeași modalitate simplistă de redare a capului, sub forma unei coloane, cu nasul figurat sub forma unei creste mediane o întâlnim și în orizontul Măgura Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl.
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
întâlnim și în orizontul Măgura Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl. 2/10, 11) ; fragmentele descoperite aici prezintă aceleași caracteristici cu cele identificate de M. Nica la Fărcașu de Sus (M. Nica, 1976, p. 97, fig. 16/1; 17/ 1). Statuete în poziție verticală, cu steatopigie, ornamentate. Acestei categorii îi este atribuită piesa descoperită la Fărcașu de Sus, aparținând etapei Dudești III B (Ibidem, p. 97, fig. 17/3). Capul este modelat într-o manieră destul de neglijentă, brațele sunt ca două
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de Sus, aparținând etapei Dudești III B (Ibidem, p. 97, fig. 17/3). Capul este modelat într-o manieră destul de neglijentă, brațele sunt ca două cioturi, rotunjite la capete, iar sânii sunt redați prin două mici gurguie. In partea mediană, statueta are un ornament ce reprezintă, potrivit autorului descoperirii, o centură (Ibidem). În această categorie plastică poate fi inclus și fragmentul descoperit la Măgura, care este încadrat în etapele târzii ale culturii Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl. 3/1) (Planșa
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
încadrat în etapele târzii ale culturii Dudești (R. R. Andreescu, 2007, pl. 3/1) (Planșa I/5). Se remarcă steatopigia și reliefarea feselor într-o manieră aparte, dar și prezența unor motive geometrice dispuse pe toată suprafața piesei.. a. 2. Statuete în poziție verticală, din os. Din arealul muntean al culturii, din necropola de la Cernica, provine o statuetă din os, care, după opinia unora ar aparține fazei Bolintineanu a culturii Boian (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, p. 71, fig. 27/7
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Se remarcă steatopigia și reliefarea feselor într-o manieră aparte, dar și prezența unor motive geometrice dispuse pe toată suprafața piesei.. a. 2. Statuete în poziție verticală, din os. Din arealul muntean al culturii, din necropola de la Cernica, provine o statuetă din os, care, după opinia unora ar aparține fazei Bolintineanu a culturii Boian (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, p. 71, fig. 27/7) (Fig. 3), iar după alți specialiști, fazei Cernica a culturii Dudești (E. Comșa, 1995, fig. 57/1
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
aparține fazei Bolintineanu a culturii Boian (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, p. 71, fig. 27/7) (Fig. 3), iar după alți specialiști, fazei Cernica a culturii Dudești (E. Comșa, 1995, fig. 57/1). Oricum ar fi, trebuie spus că această statuetă a fost realizată pentru a reprezenta capătul de sus al unui ac de păr. Piesa redă o femeie în picioare, căreia îi lipsește capul și gâtul. Corpul îl are plat, puțin îngroșat în față, pentru a reda graviditatea, și lateral
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
și gâtul. Corpul îl are plat, puțin îngroșat în față, pentru a reda graviditatea, și lateral, mai îngust în partea de sus și mai lat în dreptul șoldurilor, pentru a reda steatopigia. Are indicat sexul, iar picioarele nu sunt delimitate. b. Statuete în poziție ghemuită. Fără detalii anatomice, neornamentate. Din această categorie fac parte statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
graviditatea, și lateral, mai îngust în partea de sus și mai lat în dreptul șoldurilor, pentru a reda steatopigia. Are indicat sexul, iar picioarele nu sunt delimitate. b. Statuete în poziție ghemuită. Fără detalii anatomice, neornamentate. Din această categorie fac parte statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-o mică crestătură (Planșa I/ 7). Cu detalii anatomice, neornamentate. O altă statuetă
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-o mică crestătură (Planșa I/ 7). Cu detalii anatomice, neornamentate. O altă statuetă, reprezentând tot o femeie în poziție ghemuită (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 19/2) (Planșa I/8) are corpul plat, cu brațele redate prin două gurguie laterale, iar partea genunchilor este mult prelungită în față. Capul a fost rupt
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
ce reușește, paradoxal, să proporționeze bustul (M. Nica, 1976, fig. 18/9). Această piesă descoperită la Fărcașu de Sus, este identică cu una descoperită la Oblučište, în Bulgaria, care aparține culturii Karanovo IV, aspectul Kaloianovec, dând impresia că ”cele două statuete sunt produsul aceluiași modelator”(Ibidem, p. 97). Fazei Dudești IV A îi aparțin unele statuete la care decorarea s-a făcut prin fine incizii, chiar artistice. Făcând referire la partea posterioară a unei figurine cu un asemenea decor, M. Nica
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
la Fărcașu de Sus, este identică cu una descoperită la Oblučište, în Bulgaria, care aparține culturii Karanovo IV, aspectul Kaloianovec, dând impresia că ”cele două statuete sunt produsul aceluiași modelator”(Ibidem, p. 97). Fazei Dudești IV A îi aparțin unele statuete la care decorarea s-a făcut prin fine incizii, chiar artistice. Făcând referire la partea posterioară a unei figurine cu un asemenea decor, M. Nica credea că ar fi vorba de o piesă cu elemente de îmbrăcăminte, o fotă mai
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
1974; V. Chirica, 2004, p. 113). Repetarea triunghiului, ca idee artistică de sacralizare a feminității, reprezintă o formă de expresie a sacrului colectiv. Starea de graviditate, legată de sacralitatea procreației, este evidențiată la nivel artistic printr-o proeminență ușor reliefată. Statuetele feminine, întruchipări ale Mater Genitrix, devin simboluri ale fecundității, iar prin maniera de reprezentare a lor, prin gesturile pe care le semnifică “se încarcă nu numai de semnificație, ci și de putere”(M. Eliade, 1991, p. 27), motiv pentru care
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de această dată o serie de atribute creative, a fost transpusă sub forma unui vas antropomorf utilizat în cadrul procesiunilor religioase colective, ce marchează o unire sacră între femeie și conținutul germinativ asupra căruia se revarsă energiile creatoare ale zeității. X Statuetele aparținând culturii Dudești, deși sunt puțin numeroase, pot oferi, totuși, o serie de informații cu privire la maniera de modelare, la stabilirea unor tipologii sau chiar referitor la identificarea unor teme cultice. Tratarea simplistă a capului sub forma unei coloane, reprezentarea trunchiului
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
evidențierea stării de graviditate (un alt atribut al Zeiței Mame) prin aplicarea unei proeminențe, demonstrează existența unor canoane generale care au fost adaptate condițiilor locale de către meșterii comunităților de tip Dudești. În cazul figurinelor descoperite la Măgura-Dudești se constată modelarea statuetelor din două bucăți longitudinale care ulterior sunt lipite (R. R. Andreescu, 2007, p. 56). Prin această succintă trecere în revistă a principalelor probleme legate de originea, semnificația și funcționalitatea plasticii antropomorfe a culturii Dudești, am încercat să evidențiem faptul că
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi și fragmentare; numeroase statuete ceramice antropomorfe și zoomorfe, piese metalice (cupru), utilaj litic cioplit și șlefuit, artefacte din materii dure animale etc. (D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005 - cu bibliografia). Artefactul care face obiectul prezentei lucrări a fost descoperit în cursul campaniei de săpături a
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
exemplu - a se vedea Ch. Éluère, 1989, p. 49-56; V. Voinea, 2008b, p. 76-82. De asemenea, cunoaștem reprezentări în relief ale unor piese de tipul pandantivelor circulare, suspendate prin intermediul unui fir/fibră/bandă la nivelul gâtului sau al pieptului unor statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]