KorAP: Find »[drukola/base=stenoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...144 >

3,585 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

revascularizării ulterioare. 6. Caracteristicile leziunilor: stenoză sau obstrucție. S-a observat 84 predominanța neta a trombozelor în cadrul leziunilor arteriale evidențiate în lotul analizat. La nivelul aortei abdominale și al arterelor poplitee au predominat trombozele urmate de emboliile arteriale, nefiind evidențiate stenoze cu această localizare. La nivelul arterelor infrapoplitee și a bypass-urilor au fost evidențiate doar tromboze. La nivelul arterelor femurale superficiale s-a evidențiat prezența netă a leziunilor trombotice în timp ce la nivelul arterelor iliace comune leziunile trombotice și cele stenotice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care pot fi apreciate angiografic (citate în literatură) constau din prezența: Sindromului Pratesi - se manifestă printr-o afluență a sângelui în teritoriul femuralei profunde prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
întotdeauna deoarece o coloană stagnantă de sânge proximal zonei de ocluzie poate forma un tromb în câteva ore făcând dificilă o diferențiere angiografică. Este de suspectat embolia dacă sunt prezente puține vase colaterale iar ateroscleroza este puțin prezentă. Tromboza unei stenoze proximale produce un aspect arteriografic similar dar vasele colaterale sunt bine reprezentate iar ateromatoza este prezentă în segmentele adiacente. Stenozele arteriale: apar des la bifurcația arterelor mari, la emergența arterelor; pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o diferențiere angiografică. Este de suspectat embolia dacă sunt prezente puține vase colaterale iar ateroscleroza este puțin prezentă. Tromboza unei stenoze proximale produce un aspect arteriografic similar dar vasele colaterale sunt bine reprezentate iar ateromatoza este prezentă în segmentele adiacente. Stenozele arteriale: apar des la bifurcația arterelor mari, la emergența arterelor; pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă spre vârf în treimea inferioară a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nutriție (spasm prin substanța iodată; este utilă administrarea intra-arterială de vasodilatatoare înainte de arteriografie). Arteriopatii mixte (ateroscleroză + trombangeita obliterantă). Prezente în 10% din cazuri. Medionecroza Mönckeberg. Arteriografia arată artere cu calibru normal, lipsesc modificările din arteroscleroză, vasele principale au uneori stenoze (scleroza mediei) nefiind obstruate, circulația fiind vizibilă în întregul membru inferior. Umplerea venoasă este normală sau precoce. Complicațiile arteriografiei. Complicații sistemice doar la 1.8%118. hematom la locul de puncție (se fac eforturi pentru crearea unor sisteme care să

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
îl deține în efectuarea diferitelor intervenții endovasculare (angioplastie, aterectomie, tromboliză în situ etc.) este un alt reper care îi promovează perenitatea. DE CE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Dacă inițial preocuparea pentru cuantificarea angiografiilor avea ca obiectiv leziunile aterosclerotice constituite (în principal a stenozelor) pentru a oferi intervenției ulterioare o hartă cât mai precisă a zonelor de atac (în contextul dezvoltării angiologiei intervenționale), treptat cuantificarea a început să fie aplicată leziunilor aterosclerotice precoce pentru urmărirea progresiunii lor dar mai ales a stabilizării sau chiar

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
leziuni izolate ale aortei abdominale fără interesarea bifurcației; leziuni localizate la bifurcația aortei implicând porțiunea finală a aortei și arterele iliace comune (leziuni simetrice sau asimetrice); leziuni la nivelul ambelor origini ale arterelor iliace comune (leziunile pot fi ocluzii sau stenoze). Leziunile arterelor iliace comune pot fi de tip a (1 arteră normală + 1 arteră stenozată); tip b (2 artere stenozate); tip c (1 arteră normală + 1 arteră trombozată); tip d (1 arteră stenozată + 1 arteră trombozată); tip e ( ambele artere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
trombozată); tip e ( ambele artere trombozate). Ambrose și colab. au realizat o analiză calitativă a leziunilor arteriale coronariene (așa cum sunt ele evidențiate coronarografic)1 pe care le-au grupat în 3 categorii (fig. 5.5): Cel mai frecvent întâlnite sunt stenoze arteriale excentrice tip II (clasificarea Ambrose)84 (fig. 5.4). Tot o analiză calitativă având la bază explorarea angiografică dar aplicată circulației colaterale realizează Rentrop și colab. 1. leziuni concentrice (simetrice, îngustare cu margini netede); 2. stenoze excentrice: Tip I

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
frecvent întâlnite sunt stenoze arteriale excentrice tip II (clasificarea Ambrose)84 (fig. 5.4). Tot o analiză calitativă având la bază explorarea angiografică dar aplicată circulației colaterale realizează Rentrop și colab. 1. leziuni concentrice (simetrice, îngustare cu margini netede); 2. stenoze excentrice: Tip I - stenoze asimetrice, margini netede și colet larg; Tip II - stenoze asimetrice cu aspect de obstrucție intraluminală convexă cu baza netedă sau neregulată și colet îngust; 3. neregularități multiple. În practică cel mai des întâlnite sunt leziunile 2

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arteriale excentrice tip II (clasificarea Ambrose)84 (fig. 5.4). Tot o analiză calitativă având la bază explorarea angiografică dar aplicată circulației colaterale realizează Rentrop și colab. 1. leziuni concentrice (simetrice, îngustare cu margini netede); 2. stenoze excentrice: Tip I - stenoze asimetrice, margini netede și colet larg; Tip II - stenoze asimetrice cu aspect de obstrucție intraluminală convexă cu baza netedă sau neregulată și colet îngust; 3. neregularități multiple. În practică cel mai des întâlnite sunt leziunile 2 tip II1. Au fost

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
4). Tot o analiză calitativă având la bază explorarea angiografică dar aplicată circulației colaterale realizează Rentrop și colab. 1. leziuni concentrice (simetrice, îngustare cu margini netede); 2. stenoze excentrice: Tip I - stenoze asimetrice, margini netede și colet larg; Tip II - stenoze asimetrice cu aspect de obstrucție intraluminală convexă cu baza netedă sau neregulată și colet îngust; 3. neregularități multiple. În practică cel mai des întâlnite sunt leziunile 2 tip II1. Au fost create și scoruri pentru aprecierea extinderii aterosclerozei (extent score

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
neregulată și colet îngust; 3. neregularități multiple. În practică cel mai des întâlnite sunt leziunile 2 tip II1. Au fost create și scoruri pentru aprecierea extinderii aterosclerozei (extent score) care încercau să stabilească o relație cauză-efect între numărul și severitatea stenozelor și evoluția aterosclerozei. Acestea împărțeau sistemul arterial în segmente discrete, apoi identificau și gradau severitatea leziunilor din fiecare segment, adunau sau efectuau media severității stenozelor la fiecare sediu lezional cu calcularea unui scor numit “indice de extindere a aterosclerozei”: scor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
extinderii aterosclerozei (extent score) care încercau să stabilească o relație cauză-efect între numărul și severitatea stenozelor și evoluția aterosclerozei. Acestea împărțeau sistemul arterial în segmente discrete, apoi identificau și gradau severitatea leziunilor din fiecare segment, adunau sau efectuau media severității stenozelor la fiecare sediu lezional cu calcularea unui scor numit “indice de extindere a aterosclerozei”: scor 0 - normal; scor 1 - prezența a 1 sau 2 plăci; scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a 1 sau 2 plăci; scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția extremă o adoptă Sullivan care (pentru afectarea coronariană) adună proporția de leziuni aterosclerotice din fiecare teritoriu vascular cuantificând procentul de stenoză (sau diametrul absolut al lumenului) ca o variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul scorului agregat realizând scoruri individuale segment-specifice, sume ale tuturor segmentelor sau medii ale scorurilor segment specifice în care segmentele cu aspect normal sau

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul scorului agregat realizând scoruri individuale segment-specifice, sume ale tuturor segmentelor sau medii ale scorurilor segment specifice în care segmentele cu aspect normal sau nonvizualizate nu contribuie la sumă (ex. 0% stenoză) utilă doar dacă se analizează în evoluție aceleași segmente arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor aterosclerotice s-a adresat inițial leziunilor avansate, preocupările în acest sens datând de la începutul anilor ’80 (Bollinger, 1981; Sharps, 1982; Cronenwett, 1983). Bollinger (Zurich) dezvoltă un

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
inițial leziunilor avansate, preocupările în acest sens datând de la începutul anilor ’80 (Bollinger, 1981; Sharps, 1982; Cronenwett, 1983). Bollinger (Zurich) dezvoltă un sistem codat computerizat care pe baza a două componente (un așa numit scor vectorial care codează caracteristicile ocluziilor, stenozelor și plăcilor și un scor aditiv care descrie severitatea leziunilor) realizează o analiză semicantitativă a aterosclerozei la nivelul arterelor membrelor inferioare (fig. 5.5). O tentativă timpurie de analiză a fost și “scala celor trei puncte” pentru cuantificarea severității leziunilor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
coronare și de aceea majoritatea datelor care vor fi prezentate vor extrapola date de la leziuni cu această localizare. Ea are obiectivul de a evalua corect dimensiunile leziunilor și a evita așa numitul “reflex oculo-stenotic” (îndepărtarea intervențională sau chirurgicală a oricărei stenoze arteriale fără să țină cont de importanța ei hemodinamică). Cuantificarea leziunilor arteriale a evoluat de la simpla apreciere vizuală (dezamăgitoare din punct de vedere al acurateței - estimarea vizuală a procentului stenozei e de cel puțin 3 ori mai mare decât evaluarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
așa numitul “reflex oculo-stenotic” (îndepărtarea intervențională sau chirurgicală a oricărei stenoze arteriale fără să țină cont de importanța ei hemodinamică). Cuantificarea leziunilor arteriale a evoluat de la simpla apreciere vizuală (dezamăgitoare din punct de vedere al acurateței - estimarea vizuală a procentului stenozei e de cel puțin 3 ori mai mare decât evaluarea computer-asistată72 , reproductibilității și vitezei de elaborare, generând variabilitate semnificativă intrași interobservatori) la utilizarea unor grile calibrate, a “caliper”-urilor (cursoare) Vernier (de sticlă sau electronice) până la utilizarea metodelor moderne computer

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
512 x 8 biți (256 nivele de gri). Se poate utiliza drept sursă de date și unitatea DICOM. Lesperance și colab (1989) comparând incidențele angiografice unice cu două incidențe ortogonale pentru aceeași leziune stabilesc avantajele analizei în incidență unică a stenozei maxime și indicațiile pentru efectuarea a două incidențe. Rectificarea imaginilor. Meijering (2000), invocând afirmația lui Lewis (Miracles, 1947) că “în scopul de a obține imaginea oricăror lucruri, este uneori necesar de a începe cu o falsă imagine și apoi de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
poate fi considerat a fi o linie continuă iar alura sa poate fi descrisă printr-un grafic construit pe baza fiecărui punct de pe contur (“semnătura curbaturii”) (fig. 5.8). metoda Mancini operatorul marchează un singur punct în vecinătatea zonei de stenoză cu light-pen-ul de unde computerul generează un cerc ajustabil încât să includă întreg segmentul de interes, detecția conturului vascular fiind realizată printr-o medie între prima și a doua derivată a modificărilor de densitate. metoda liniei de centru. Construcția unei bune

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a arătat însă necesitatea unei evaluării cantitative “obiective” care să se opună celei “subiective” generatoare de erori de evaluare vizuală (visual assessment bias - leziunile < 50% nu sunt raportate, leziunile > 50% sunt supraestimate) și erorile de prag (threshold bias - demarcaje variate - stenoze >50%, 70%, 90% care indică necesitatea tratamentului de urgență). Valorile stenozelor de 95%, 99% sau 100% cu siguranță nu reflectă severitatea reală a leziunilor. Analiza unei angiografii poate oferi următoarele informații (tabel 5.10): 1. Identificarea sediului leziunii. 2. Identificarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
opună celei “subiective” generatoare de erori de evaluare vizuală (visual assessment bias - leziunile < 50% nu sunt raportate, leziunile > 50% sunt supraestimate) și erorile de prag (threshold bias - demarcaje variate - stenoze >50%, 70%, 90% care indică necesitatea tratamentului de urgență). Valorile stenozelor de 95%, 99% sau 100% cu siguranță nu reflectă severitatea reală a leziunilor. Analiza unei angiografii poate oferi următoarele informații (tabel 5.10): 1. Identificarea sediului leziunii. 2. Identificarea numărului leziunilor - leziuni unice sau multiple. 3. Analiza geometrică a arterei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de centru a lumenului diametrele vor fi măsurate prin construirea de linii perpendiculare pe linia de centru, “distanța” calculându-se între punctele unde linia diametrului intersectează fiecare din cele două borduri arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a lumenului diametrele vor fi măsurate prin construirea de linii perpendiculare pe linia de centru, “distanța” calculându-se între punctele unde linia diametrului intersectează fiecare din cele două borduri arteriale. Analiza cantitativă a leziunilor diametrul de referință; % diametrului stenozei; lungimea stenozei; simetria stenozei (indice de excentricitate, indice de simetrie); unghi de influx; unghi de eflux; diametrul luminal minim; diametrul luminal mediu (+/DS); diametrul luminal maxim; aria plăcii de aterom; volumul plăcii de aterom; aria luminală minimă; lungimea segmentului analizat; aria segmentului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]