1,420 matches
-
Boli cronice Vid de Yin renal Simptome generale Examenul limbii Cauze Orificii uscate, transpirații nocturne, sete, gură uscată, pomeți roșii, urină închisă la culoare, constipație, transpirația palmelor și tălpilor, dureri de oase, lombalgii, gonalgii, oboseală, surditate, memorie ușoară, ejaculare precoce, sterilitate, aderențe viscerale Limbă roșie, uscată sau descuamată. Vârstă Surmenaj Oboseală prelungită Hemoragii Activitate sexuală excesivă Deshidratare celulară (epuizarea lichidului organic) Vid de energie renală sau vid de esență a rinichiului Simptome generale Examenul limbii Cauze Anomalii genetice, tulburări de creștere
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Zheng Vid de energie renală, vid de sânge al ficatului, ruptura axei Shao Yin Vid de Qi al ficatului, slăbirea Yang-ului renal, factori psihici patogeni Foc la ficat sau căldură-plenitudine a ficatului cu stagnarea locală a energiei Ejaculare precoce Spermatoree Sterilitate temporară Vid de Yin renal, daune aduse Jing-ului Vid de Yang renal Gleră în uter, poziție anormală a uterului provocând o stagnare a energiei locale, vid de sânge al ficatului, stagnarea Qi-ului la ficat Psihism Răspunsuri la întrebări Interpretări Tendință
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
masaj în tratamentul consecințelor dependenței toxice Protocol de masaj în cazul dezechilibrelor energetice în sindromul tabaco-maniacal Tabelele patologice de mai jos sunt la originea tuturor marilor patologii - consecințe ale tabagismului (cancer, arterioscleroză obstructivă a membrului inferior, cardiopatii, pneumopatii, tuberculoză respiratorie, sterilitate, artrite etc.). Ele sunt responsabile de toate acestea, la niveluri diferite și, în unele cazuri, sunt asociate cu alte tabele patologice sistemice. Acțiunea masajului are în vedere doar tabelele de fond, adică cele prezentate aici. Plenitudinea patogenă vânt-căldură în plămâni
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
digestive, grețuri care pot duce la vărsături, afte și leziuni gastro-esofagiene, halenă fetidă, agitație, insomnie, bulimie sau anorexie. Tratament • 44S • 6Si • 21S situat la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și ombilic, 2 cun spre exterior. Lezarea Jing-ului Simptome Tulburări de creștere, sterilitate, impotență parțială sau totală, incontinență, pierderea capacităților auditive și vizuale, malformații neonatale și închiderea întârziată a fontanelelor, îmbătrânire prematură, demineralizare osoasă și fragilitate a dentiției, slăbirea sistemului imunitar, toate tulburările sistemului nervos și ale măduvei. Tratament • 4VC • 3R • 1R • 23V
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
miliarde de celule nervoase operaționale încă din adolescență, capitalul nostru neuronal este net superior nevoilor unei vieți centenare; astfel, reabilitarea psihismului și a comportamentului social a majorității toxicomanilor aflați în sevraj este posibilă. Vidul Yin-ului rinichilor și ficatului Simptome Cefalee, sterilitate, apetit sexual crescut însă vitalitate foarte scăzută, spermatoree, dismenoree, transpirație nocturnă abundentă (se întâlnește și în cazul intoxicațiilor medicamentoase), diabet cu sau fără dependență de insulină, febră vesperală, dureri lombare, scaune tari, constipație deseori gravă, infecții renale și șocuri renale
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
meridian. Pentru acest masaj aplicăm o apăsare medie de 100 până la 200 grame în sensul de circulație al meridianelor. Tratamentul depresiilor de tip vid Yu Zheng cu vid de Jing renal Semne: paloare, frică de frig, oboseală, apatie, astenie sexuală, sterilitate, pierderea dinților, căderea părului, surditate, frică. Puncte specifice: 3R - 23V - 4VC - 6VC - 4VG. Meridiane: Rinichi și Vezică Urinară. Yu Zheng cu vid al Qi-ului splinei Semne: pierderea poftei de mâncare, distensie abdominală, edeme, frică de frig, scaune moi, oboseală generală
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Dizmenoree Yue Jing Shi Tiao 6Si, 3F, 4Ren Mai, 10RP, 18V. Menstruații dureroase Tong Jing 8F, 14F, 6RP, 30S, 6Ren Mai. Abces mamar Ru Yong 3Si, 36S, 11IG, 21VB, 39VB. Mastoză Ru Pi 8F, 1IS, 21VB, 36S, 4IG, 11 IG. Sterilitate prin obstrucție tubară Bu Yun Zheng 28S, 29S, 36S, 3F, 23V, 6RP. Hipogalație 18RP, 1I, 18S, 1IS. Vărsături în perioada sarcinii Ren Shen Ou Tu 6Si, 36S, 21R, 20VB, 4RP. E - NEUROLOGIE Paraplegie Jie Tan Toate punctele Huatuojiaji + 23V, 40V
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
căpetenie”. Ideea că avem nevoie de un învățământ educativ, care să trezească sentimente, să orienteze, să formeze atitudini și stiluri acționale a fost reluată de Eminescu cu mai multe prilejuri sau a fost adesea presărată printre alte idei. Iată, comentând „sterilitatea învățământului nostru”, cu prilejul comentării proiectului Conta de (re)organizare a învățământului (Timpul din 6 septembrie 1881), el remarcă faptul că acest proiect „ignoră cu totul atribuțiile educative ale școlii, care sunt cele de căpetenie” și consideră „ținta învățământului” în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în când, în România fiind, o vorbă „cu câte-un cioban” (516
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în când, în România fiind, o vorbă „cu câte-un cioban” (516); de asemenea, pe fratele său, că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1947 Ă 42). În 1946 le scria părinților: „Eu am devenit imun la orice, la fostele credințe și la orice credință viitoare” (8 septembrie 1946 Ă 7). Cu zece ani mai devreme, ezita în echilibrul dintre participare și inactivitate, dintre sterilitate și sens. În timp, ceea ce i se părea sterilitate devine sens și viceversa. În 1937 îi scria lui Arșavir Acterian: „Defectul meu principal este de a ști până și în vis ceea ce e mai esențial. De aici decurge compromisul între
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
am devenit imun la orice, la fostele credințe și la orice credință viitoare” (8 septembrie 1946 Ă 7). Cu zece ani mai devreme, ezita în echilibrul dintre participare și inactivitate, dintre sterilitate și sens. În timp, ceea ce i se părea sterilitate devine sens și viceversa. În 1937 îi scria lui Arșavir Acterian: „Defectul meu principal este de a ști până și în vis ceea ce e mai esențial. De aici decurge compromisul între certitudinea salvării prin acțiune și convingerea despre inesențialitatea acțiunii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu am comis un gest ireparabil, o datorez obsesiei deșertăciunii universale. Căci n-am învins mânia și mai ales urmările ei decât cu ajutorul salvator al lui la ce bun?” (I, 96). Numai că acest surogat de izbăvire e dublat de sterilitate: „Nimic nu-l face mai steril pe un scriitor decât obsesia perfecțiunii. Ca să produci, trebuie să-ți urmezi firea, să te abandonezi, să-ți asculți vocile..., să elimini cenzura ironiei sau a bunului gust” (I, 49). Cum vom vedea, Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
putință să las să treacă zilele în așa hal? Sunt luni de zile de când n-am scris nimic, nimic, nimic! Mă agit ca o târfă lipsită de clienți, îmi cășunează pe toate cele și mă blestem! Sau mă consolez de sterilitate și de eșecurile mele lăsându-mă purtat de voluptatea de a ști că nu mai exist pentru nimeni. ș...ț Dar toată lumea ajunge negreșit aici, mai devreme sau mai târziu. E marea mângâiere a învinșilor” (II, 375). De fapt, e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fac...” (II, 9). Cel mai adesea, însă, Cioran nu ajunge la acest orgoliu și interpretează neparticiparea sa la facerea lumii mai simplu, ca pe o neputință. Așa cum uneori este atras de energiile elementare, alteori e cucerit de spiritele măcinate de sterilitate. O spune explicit într-un loc (cf. I, 37), dar există momente când înțelege sterilitatea tocmai ca pe un privilegiu, care-i asigură excelența. „În jurul meu, toți termină ceva. Doar eu nu am nimic de anunțat. Asta mă pune într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
neparticiparea sa la facerea lumii mai simplu, ca pe o neputință. Așa cum uneori este atras de energiile elementare, alteori e cucerit de spiritele măcinate de sterilitate. O spune explicit într-un loc (cf. I, 37), dar există momente când înțelege sterilitatea tocmai ca pe un privilegiu, care-i asigură excelența. „În jurul meu, toți termină ceva. Doar eu nu am nimic de anunțat. Asta mă pune într-o situație destul de penibilă și chiar umilitoare. Pe de altă parte îi disprețuiesc pe cei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eu nu am nimic de anunțat. Asta mă pune într-o situație destul de penibilă și chiar umilitoare. Pe de altă parte îi disprețuiesc pe cei care realizează (sau se realizează); nu am nimic de învățat de la ei, căci știu că sterilitatea mea se datorează faptului că am mers mai departe decât ei” (I, 108). Or, cu toată această satisfacție ascunsă, Cioran regretă că e altfel, în afară, un dezertor, străinul. „Nu numai că duc o existență marginală, dar sunt marginal și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să cred că acțiunea îi este superioară” (III, 286). Și, totuși, Cioran recunoaște cu regret că nu are vână, că nu este un barbar care să creadă în tot ce spune, ca Luther (cf. II, 27), că este măcinat de sterilitate. Refuză acțiunea din teama de ridicol („Frica de eșec înseamnă frică de ridicol” Ă I, 227), de răspundere („Lașitatea mea în fața vieții este congenitală: mi-a fost întotdeauna groază de orice răspundere, de orice obligație” Ă I, 186), din simplu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
strigăt, nu și în certitudinile ulterioare. Așadar, Cioran este „opusul unui om angajat”, dar este astfel printr-o alterare a identității, deopotrivă refundamentare a ei. Cât despre atacurile lui la adresa modernității, ele se datorează tocmai acestei ecuații. Modernitatea e această sterilitate pe care Cioran, cu tot orgoliul său recuperator, cu toată recesivitatea sa înnăscută, o dezavuează. S-ar fi vrut mai degrabă un barbar decât un modern. Iar scrisul se definește, el însuși, din această perspectivă. Oricărui scriitor, știm bine, i-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
neputința devine privilegiu. Când vorbește despre propria cădere Ă a se citit aici nu doar trecerea de la o vârstă a misiunii la una a renunțării, ci și situarea sa în afară Ă, merge până acolo încât transformă neputința în șansă, sterilitatea în sens. Nu-i vorbă: e sensul unei explorări dureroase a sinelui sau sensul unei întemeieri a lui. Dar, altfel, e limpede: visul energiilor elementare îl obsedează pe Cioran până într-atât, încât se neagă pe sine pentru a supraviețui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
renunțarea la nume, ci și la scris. Prins în malaxorul propriei identități care excelează în precaritate, Cioran notează: „Nu pot să scriu decât sub imperiul pasiunii; dar eu fug de pasiuni. Îndârjirea cu care aspir la Indiferență mă condamnă la sterilitate” (I, 75). Într-adevăr, a nu fi preocupat de sine are această consecință care-l absoarbe ca un cerc vicios. „Ca să produci, trebuie să fii sensibil la părerea oamenilor. Or, mie îmi e din ce în ce mai indiferentă. Și, ceea ce e grav, singurătatea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
renunțării la eu, mortificării. Își spune: „Ama nesciri (Imitațiunea lui Iisus Cristos); să-ți placă să fii neștiut. Nu te simți fericit decât când ești destul de înțelept ca să te conformezi acestui precept” (I, 57). Înțelepciunea e, oricum, primul pas spre sterilitate și nu o dată ea este văzută ca un eșec. La întrebarea ce este un înțelept, răspunde la un moment dat într-un fel care exprimă totala-i neputință. Căci înțeleptul este „un Lucifer ramolit” (III, 403). În alt loc, tonul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
astfel la modestia care înseamnă fericire. „Trebuie o doză de vanitate și de orgoliu ca să suferi și să te plângi de ceea ce ți se întâmplă” (II, 24). Sintetizând, să reținem că celebritatea e lucrarea diavolului și că înseamnă distrugere și sterilitate. Citim într-un loc: „De două lucruri sunt convins: alcoolul și celebritatea sunt lucrări ale diavolului. Să nu cazi în patima celui dintâi, să n-o cauți pe cea de-a doua. Două primejdii care nu mă pândesc, chiar dacă în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu cazi în patima celui dintâi, să n-o cauți pe cea de-a doua. Două primejdii care nu mă pândesc, chiar dacă în tinerețe am trecut foarte aproape de prima” (II, 213). Altundeva, conchide că „venirea gloriei coincide cu cea a sterilității” (I, 147). Eventual l-ar încânta o glorie obținută prin distrugere: „O formă ispititoare de glorie, poate una din cele mai frumoase: să-ți legi numele de năruirea unei religii” (I, 147). Dar Cioran preferă, cum spune la un moment
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
regim, unul care, ciudat, îi permite să consume... cadavre. Regimul e, însă, numai surogatul unei salvări: „De când țin un regim alimentar destul de sever și duc o viață regulată, tot ce fac iese prost, spune într-un loc. Cinci ani de sterilitate, cinci ani de rațiune. ș...ț. Plătesc scump faptul că am renunțat la cafea” (I, 108). Sau: „M-am gândit cât sunt de mizerabil, eu, care în loc să mă apuc de treabă, nu fac decât să mă oblojesc, țin un regim
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]