933 matches
-
fără dorință. VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchisul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul păharelor și a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins în pat, genele încă deschise peste ochii sticloși, gura plină de spume, ea se răzimă de bolta unei ferești și privi dezgustată asupra acelui cadavru {EminescuOpVII 176} care nu-și trăise decât sie și care, spre a-și împlini patime cari [ce] aveau să aibă acest sfârșit, era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mine), iar cuvîntul devine „presimțire, umbră a unui obiect”, aproximînd În contururi fragile „substanța impalpabilă” a unei stări de spirit exacerbate, extatice: „Nu ți-ai exasperat niciodată dorința pînă la o extraterestră viziune, pînă la o exaltare În care ochii sticloși pierd contururile, aruncă În lături decorațiile, scuipă peste frecătura mulțumită a mîinilor”... Voronca Împinge În felul acesta spre ultimele limite o stare de spirit tipic romantică, reactualizată de suprarealiști. Printr-o particulară forță a tensiunii („neliniștii”) lăuntrice, el aspiră, ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
clipe, îmbrățișați, obrajii li se lipiră, dar bărbatul nu mai știu ce să facă și se depărtă, privind în jur, stânjenit. Merseră la tarabele cu dulciuri. Aurica își luă un băț cu vată de zahăr, cufundându-și mutrișoara în spuma sticloasă. Petrache privi vârtejul albăstrui, scânteietor, încercă, neîndemânatic, cu vârful limbii, apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață. — Asta e tot ? întrebă. — Nu se mănâncă așa, râse Aurica
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își luă un băț cu vată de zahăr, cufundându-și mutrișoara în spuma sticloasă. Petrache privi vârtejul albăstrui, scânteietor, încercă, neîndemânatic, cu vârful limbii, apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață. — Asta e tot ? întrebă. — Nu se mănâncă așa, râse Aurica. Uite... Scoase limba, o șerpui prin vata de zahăr, trăgând dibaci particulele pulverizate printre buze : Cât de mult mai am eu pe lângă tine ! Așa-ți trebuie, dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crengile peste cap, ca pe niște degete sucite. După ce Melaniei îi trecea frica de fulgere, ieșeau amândoi, când ploaia încă nu se oprise cu totul. Atunci îi plăcea lui cel mai mult, se simțea de folos când deslușea, în întunericul sticlos de după furtună, crengile căzute pe stradă. Erau singurele clipe când nu se simțea vinovat față de soră-sa că din pricina lui a fost nevoită să întrerupă liceul, apoi să se mulțumească amândoi cu ajutorul pe care îl primea Coltuc și cu cele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă îi rămăsese singurul mod în care membrele sale se puteau articula și că, de fapt, el nu se dă niciodată jos de pe motocicletă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
generație, reia la infinit aceeași "frază muzicală", ca acul unui patefon care nu mai poate ieși din șanțul plăcii: "Ce p...a mea! Ce p...a mea! Ce p...a mea..." Cuvintele se ridică în văzduh, străbat aerul tare și sticlos al pădurii și poposesc ca o imensă aură pornografică, deasupra brazilor. "Dragele mele", s-a adresat Noica în troleibuz unui grup de fete care vorbeau de zor despre "gagicul meu", "dragele mele, limba română e atât de frumoasă! Aveți "drăguțul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care i-a avut comuna, strânși pe vremuri într-o cooperativă, numai nea’ Jănică a mai rămas. Doar el mai știe cum să dea viață lemnului și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1913 pentru ocuparea scaunului de institutor în Consiliul general, unde „domnul Gh. Ionescu Tutoveanu, conservator, a obținut 16 voturi, nefiind ales.” * „... Îmi place sufletul lui și‐mi place înfățișarea care i‐l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui al b, sticlos, frânt pe o cravată nouă, meticuloasa lui acuratețe de floare. Îmi place sunetul vocii, în care‐ i bate inima, ochiul lui cinstit, lumina de statuie de parc a fizionomiei. Parcă ar avea o pelerină lungă, neagră, și parcă, dedesubtul ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe o insulă în Pacific. Acești oameni nu sunt neapărat niște lumpeni sociali; adesea ei ocupă importante funcții în stat, sunt deputați, miniștri, șefi de partide. Întâmplător, cei mai „taciturni” dintre ei au frunți teșite, pomeții obrajilor proeminenți, o lucire sticloasă în priviri. O audiență la aceste primate, înalt îndrituite, unei persoane cultivate i se va părea un coșmar, o excursie în „Jurasic-Park”. Totuși, cred că aria subiectului propus de Dilema nu poate fi redusă la atât. Pentru că suntem îndreptățiți să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din vechea generație (utilizată pentru coroane Jacket clasice arse pe Pt), b. noua generație include ceramici cu conținut ridicat de leucit, utilizate în realizarea restaurărilor integral ceramice, 2. vitroceramica (procedeele Dicor, Cerapearl) se referă la materialele ceramice obținute în forma sticloasă, care suportă ulterior un tratament termic de cristalizare voluntară, controlată, parțială. 3. Ceramica aluminoasă -a fost utilizată pentru prima dată de McLean în 1965 (cea conținând 40% în greutate alumină) pentru acoperirea unei infrastructuri metalice; -în 1983, Riley și Sozio
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
obținerea unei cape, prin injectarea unei paste de ceramică crudă, termoplastică la temperatură joasă (160-180 grade C); -în 1985, Michael Sadoun pune la punct sistemul InCeram, care utilizează o ceramică de infrastructură cu conținut de 85% alumină și o fază sticloasă dispersată secundar în matricea cristalină sinterizată în prealabil. 4. Materiale ceramice noi: -s-a apelat la anumiți oxizi (ZrO2, Al2O3) care, găsindu-se sub formă cristalină în masele ceramice, îmbunătățesc parametrii de rezistență mecanică a acestora, permițând realizarea unor construcții plurale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la anumiți oxizi (ZrO2, Al2O3) care, găsindu-se sub formă cristalină în masele ceramice, îmbunătățesc parametrii de rezistență mecanică a acestora, permițând realizarea unor construcții plurale integral ceramice în zonele laterale ale arcadei; -cristalele de oxizi, dispuse omogen în masa sticloasă, împiedică propagarea fracturilor (asemănător nodurilor din lemn la încercarea de despicare a unui buștean); -în timpul tratamentului termic, o parte din cristalele de ZrO2 suferă o rearanjare a structurii microscopice, cu tendință de clivaj, limitând astfel propagarea unei posibile fisuri
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a fazei cristaline îmbunătățește caracteristicile mecanice: 1. Matrice sticloasă cu încărcătură cristalină dispersată à caracteristică majorității maselor ceramice dentare. 2. Matrice cristalină cu fază sticloasă dispersată à numai sistemul InCeram aparține acestei categorii. Alegerea culorii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a fazei cristaline îmbunătățește caracteristicile mecanice: 1. Matrice sticloasă cu încărcătură cristalină dispersată à caracteristică majorității maselor ceramice dentare. 2. Matrice cristalină cu fază sticloasă dispersată à numai sistemul InCeram aparține acestei categorii. Alegerea culorii pentru coroane fizionomice Este un moment foarte important. Se utilizează un eșantion (“cheia de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a fazei cristaline îmbunătățește caracteristicile mecanice: 1. Matrice sticloasă cu încărcătură cristalină dispersată à caracteristică majorității maselor ceramice dentare. 2. Matrice cristalină cu fază sticloasă dispersată à numai sistemul InCeram aparține acestei categorii. Alegerea culorii pentru coroane fizionomice Este un moment foarte important. Se utilizează un eșantion (“cheia de culori”), de dorit din cutia (șarja) respectivă de material (pot exista diferențe între șarje). Culoarea nu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ceramica magnezică, iar, în 1985, M. Saudoun a conceput o nouă compoziție pentru ceramică (85 % alumină) și, totodată, un nou procedeu de realizare a restaurărilor integral ceramice (tehnologia In Ceram). Între 1980 și 1990, apariția unor noi mase ceramice (ceramicile sticloase și ceramicile aluminoase) cu parametri mecanici din ce în ce mai buni, a permis dezvoltarea și sporirea interesului pentru sistemele integral ceramice. În 1987, se realizează pentru tehnica CAD/CAM Cerc lingourile ceramice Cerc Vita Mark I și Dicor MGC. Utilizarea sistemului Wol Ceram
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mărimea oaselor putem spune că aparțin unui copil. Mormântul nr. 15 (Pl. 16/11). Înhumat, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Se păstrează doar câteva oase de la craniu. Lângă oase, ca inventar, avea o mărgică discoidală dintr-o pastă sticloasă albă (Pl. 16/10; 29/8). Oasele aparțin unui schelet de copil. Mormântul nr. 16 (Pl. 16/13). Mormânt de înhumație, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Se păstrează destul de prost. Doar câteva fragmente de la craniu și câteva oase
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
A fost descoperit la adâncimea de 0,60 m. Orientat cu capul NNV 59 și picioarele SSE 27. După mărimea oaselor putem spune că avem de a face cu un copil. Ca inventar a avut o singură mărgică din pastă sticloasă, roșie, găsită în zona gâtului (Pl. 58/10; 86/2). Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 63 (Pl. 59/1,2; 86/ 5). Incinerat în urnă, cu capac, de culoare roșie. Se păstrează doar partea inferioară, restaurată. Fundul inelar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vas borcan cărămiziu, lucrat la mână, care constituia urna mormântului, câteva fragmente cenușii dintr-un vas urnă, lucrat la roată și o strachină cenușie, probabil capacul (Pl. 95/4,5). Ca inventar s-au descoperit o mărgică dintr-o pastă sticloasă roșie (Pl. 64/8; 67/1-9; 95/3), deformată de foc și o fibulă din fier (Pl. 95/2). Mormântul nr. 99 (Pl. 95/7). Incinerat în urnă. Urna cenușie, lucrată la roată, distrusă de plug. Nu se mai păstrează
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
coaste; cincisprezece mărgele-219/8, din sticlă colorată-indigo în formă discoidală; cincisprezece mărgele din sticlă-219/7, cubice, fațetate, de culoare indigo; un șirag de mărgele compus din 36 bucăți, de culoare gălbuie-219/2,6, de formă sferică-ușor cilindrică, dintr-o pastă sticloasă; un șirag de mărgele indigo, din sticlă, de formă discoidală-219/1,4, compus din 123 de bucăți; alte cinci mărgele-219/3,5, sferice turtite, inelare, din sticlă colorată, mai mari decât celelalte prezentate până acum; două pandantive din scoici, specia
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ză rilor.” Îl impresionase până și pe Tudor Arghezi care, vă amintiți? scria la 20 noiembrie 1947 în „Adevărul”, la rubrica „Tablete”: „Îmi place sufletul lui, și-mi place înfățișarea care i-l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui alb, sticlos, frânt pe o cravată nouă, meticuloasa lui - acuratețe de floare, îmi place sunetul vocii în care-i bate inima, ochiul lui cinstit, lumina de statuie de paie a fizionomiei.” Poate îi plăcea lui și Academia Bârlădeană! Când spui Bârlad, ajungi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pulsând la tine în testicule/ rațiunile lui seminale te prefac în destin". Actul împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
strălucitoare a satului, la anumite date. Astfel, în zilele lui de sărbătoare, la lăsata secului, satul are ecoul cel mai înalt și gerul persistă, lumea se află într-o stare de încremenire și poetul deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e sticloasă/ și salcâmii de pe coastă, clăile de fân toate pătulele și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]