1,096 matches
-
un avantaj. Originea ideii de identitate etnică văzută ca stigmat o regăsim desigur la E. Goffman (1963) și ulterior la H. Eidham When ethnic identity is a social stigma (în Barth, 1976). Pentru a contracara efectele sociale ale identității ca stigmat, grupurile etnice recurg adesea la manipulări ale imaginii lor publice în cadrul societății din care fac parte, mecanism pe care îl putem lega din nou de un concept al lui Goffman, cel de management al impresiei (2003). Un alt mecanism prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a platonismului în general, dar mai ales a Republicii, a fost accentuat în mod evident după apariția și impunerea unor lucrări devenite clasice ale lui Wilamowitz-Moellendorff, Paul Friedländer și mai ales Karl R. Popper, care a aruncat asupra lui Platon stigmatul de a fi punctul de referință al „inamicilor societății deschise”. Însă reacția care a răspuns acestei poziții nu a întârziat să apară susținând că Platon, din contră, este un susținător fervent al democrației (J. Wild, J. Hallowell, Leo Strauss). În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
termenul folosit - diamerizein, ar denumi copulația intercrurală (crus, uris = „picior”, „coapsă”). Sigur este, și aici Vlastos e de acord cu Dover, că versul 1024 trimite fără ambiguitate la copulația intercrurală, tipul obișnuit de copulație. Problema este: poate evita băiatul acel stigmat care, la greci, marchează membrul pasiv al cuplului? Dover crede că da și argumentează (fără să convingă pe Vlastos) că în cadrul nomos-ului „contactul orgasmic rămâne exclusiv intercrural”. Spun că Vlastos e sceptic față de o asemenea interpretare, și are dreptate. El
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
se realizează ținând cont de această caracteristică evidentă și importantă din punct de vedere social. El va avea tendința să atribuie elevului toate trăsăturile pe care, în concepția lui, le au membrii acestei categorii etnice. Elevul nu va scăpa de stigmat decât dacă profesorul se va dovedi flexibil și va accepta că există membri ai categoriei sociale a țiganilor care nu posedă caracteristicile stereotipice. Faptul că profesorii țin cont în percepția elevilor de normele școlare este cea mai generală constatare ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe care-l păstorea. Fermecătoare, elegante, bogate, el le inițiază în practicile sale minunate - sau magice - cu ajutorul unor cupe în care transvazează niște lichide de culoare roșie pentru a lăsa să se înțeleagă că este sângele lui. însemnat cu niște stigmate, el poate așadar emite profeții. în momentul când se cred inițiate, ele încep să deverseze un torent verbal... Ce spectacol! Acestor talente el le asociază și o pasiune de jongler pentru cifre și litere, pentru jocuri de cuvinte și asonanțe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sferei de medicina și protecția muncii, terenul fiind anterior pregătit de sesizarea și recunoașterea altor fenomene de gen, precum discriminarea și hărțuirea sexuală sau rasială, care sunt astăzi unanim recunoscute și condamnate și care au dărâmat barierele agresiunii subtile, ale stigmatului victimelor, și au crescut credibilitatea dovezilor subiective. Un al doilea factor care a determinat scrierea acestui articol a constat în oportunitatea de a investiga acest fenomen într-o mare companie multinațională care activează în România, care a îmbrățișat această idee
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
clasă” sau „revoluționari precauți”. Unii au fost chiar urmăriți de Securitate, motiv pentru care au avut de suferit și În continuare. Din fericire, majoritatea femeilor intervievate În proiectul de la Brașov nu au avut de suferit de pe urma a ceea ce Radosav numește „stigmatul lagărului”. Ceea ce Înseamnă, potrivit mărturiilor lor, că nici una nu a avut probleme În a-și găsi un loc de muncă sau În a se reintegra În comunitate ca urmare a faptului că au fost deportate În URSS. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. În sfîrșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe cînd la Scornicești - sat de cîmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acordurilor Între Aliați fără să se lase atrase Într-un nou război. A fost nevoie de 50 de ani pentru a spulbera tutela sovietică impusă atunci statelor est-europene și nimeni nu va tăgădui că, În situația lor actuală, ele poartă stigmatele pe care le-a imprimat această jumătate de veac. La capătul unei lecturi instructive și deprimante totodată, trebuie să recunoaștem că fiecare dintre personajele istorice implicate și-a făcut datoria față de interesele țării sale. Este tocmai ceea ce o Îndreptățește pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
întâmpinarea, Raubach, 1984; Judecata fără de apoi, Raubach, 1984; Piatră-apă-soartă, postfață Mihai Niculescu, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Raubach, 1986; Trei poeme, Raubach, 1986; Fuga din priveliști, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Raubach, 1989; Pardes, Aarhus (Danemarca), 1989; Cheia din miresme, Raubach, 1990; Stigmate și lauri, Raubach, 1993; Zariștea din timp, Raubach, 1994; ed. bilingvă (Zariștea din timp - En glauta ur tid), tr. Gabriela Melinescu și Bo Herlin, Oradea, 1997; Auzeliști, șaptesutedouăzecișicinci versuri șapte desene, semn, Raubach, 1996; Ochiul din lacrimă - Das Auge aus
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
SIMBOLICĂ A SCRIITORILOR 1. Ideologii literare și ideologii politice Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Exil dus și Întors; epurări 3. Exil, disidenta și „a doua cultură“ Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Exilul și căutarea autonomiei 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 Literatura națională și statutul social al scriitorului Publicul scriitorilor Drepturi profesionale și lupte politice Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989 Situația scriitorului În țările
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
era posibilă o revanșa simbolică asupra simplificărilor grosolane pe care stalinismul le impusese marxismului. Dezbaterile În jurul lui Hegel ilustrează cel mai bine acest lucru. Avea loc În același timp o tentativă de regândire a izvoarelor marxismului, Hegel fiind eliberat de stigmatul de „reacționar” pe care Stalin i-l aplicase În 1941 (considerând filosofia hegeliana expresia unei reacții aristocratice față de Revoluția Franceză), fiind deschisă o posibilitate de dialog cu filosofii din cealaltă Germanie după separarea țării În două state. Miza era deci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
semnificativă pentru a ne da seama de transformarea raporturilor dintre filosofie și literatura În spațiul științelor sociale din RDG. Nietzsche constituise multă vreme un subiect tabu din pricina condamnării sale În calitate de inspirator al nazismului. Lukács, printre alții, contribuise la formularea acestui stigmat când analizase rădăcinile filosofice ale ideologiei naziste În Distrugerea gândirii. Publicațiile despre Nietzsche nu s-au reluat În RDG decât târziu (1977), mai Întâi prin traducerea unei cărți sovietice, apoi printr-un număr de poziții critice Împotriva tentativelor de apropiere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acte de rezistență. Ostilitatea pe care o manifestau unii la Început față de funcționarii comuniști se atenuase În folosul unei forme de complezenta, când nu chiar de complicitate. * Astfel, cei care aveau mai puține șanse de reconversie, din cauza vârstei sau a stigmatului cu care fuseseră marcați, erau mai predispuși să Întrețină «vechile idealuri» și să vegheze la transmiterea culturii politice „comuniste”, cu atat mai mult cu cât această lua forma unei angajări «dezinteresate». Pe de altă parte, cei care se arătau foarte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unele cazuri a fost nevoie de patruzeci de ani ca ele să fie puse În discuție publică și continuă să fie teme tabu pentru o parte a intelectualității românești. Or tocmai această orientare spre dreapta și spre extremă dreaptă, precum și stigmatul naționalismului au Împiedicat recunoașterea politică și intelectuală a reprezentanților acestui exil. Unul din pericolele cu care se confruntă cercetarea și restabilirea adevărului istoric este și restaurarea unui consens În exil și asupra exilui printr-o reacție de respingere a ceea ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu e satisfăcătoare, fiind În contradicție cu istoria socială propriu-zisă a exilului. Definițiile diferite sunt inspirate și se află În același timp la originea unor strategii concurente de mobilizare politică, naționaliste, liberale, profesionale sau propriu-zis intelectuale. Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Este iluzoriu să se pretindă fixarea unei date absolute a Începerii exilului. Vasile C. Dumitrescu Îi consideră pe legionarii refugiați după ianuarie 1941 ca fiind primii exilați, neluându-i În seamă pe cei care s-au refugiat de fascismul românesc
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
renegat trecutul, În maniera lui Mircea Eliade, au fost sacralizați că fondatori de istorie, În vreme ce ceilalți, «democrați» Într-un regim de democrație populară repudiata că totalitara, sau foștii fasciști reabilitați sub Ceaușescu și acceptându-i cenzură au fost marcați cu stigmatul «colaborării». Răsturnarea ordinii morale și politice «comuniste» a legitimat orice formă de rezistență și În mod special cele Înnobilate prin vechime și radicalism. Este situația paradoxala a lui Constantin Noica, principalul artizan al reconsiderării operei filosofice și culturale a reprezentanților
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociale din RDG. Vezi o dare de seamă asupra acestor dezbateri În Beiträge zur Arbeiterbewegung, 3, 1994. Pe Volker L. l-am cunoscut la Arhive. CÎnd i-am propus un interviu, a fost departe de a se entuziasma, temîndu-se de stigmatul pe care Îl putea aducea cunoașterea acestei părți a biografiei sale. Cu toate astea, n-a dorit să apară În postura de renegat al propriului trecut. După 1990, statutul său era acela de profesor asociat. Pentru detalii asupra biografiei sale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un caz revelator precum cel al lui Mircea Eliade, vezi Mihai Dinu Gheorghiu (1997-1998, pp. 307-318). Pentru relațiile ambigui dintre exilul „democrat” și exilul „fascist” Încă din primii ani de după război, vezi cartea citată a lui Vasile C. Dumitrescu. Despre stigmatul reprezentat de influență legionarilor În acest exil, vezi de exemplu interviul realizat de Silvia Constantinescu cu Horia Georgescu În Constantinescu (1995, pp. 79-80). Este vorba despre Mihai Ursachi și Dan Cristea. Reîntoarcerea celor plecați Înainte de 1968 n-a mai fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care au pierdut‑o” (I, 13, 1). Trăsătura principală a Anticristului, în opinia lui Irineu, este virtutea magică, în sensul de putere de atracție malefică. Violența se află pe locul doi. Nu întâmplător, printre toți ereticii recenzați, numai Marcu poartă stigmatul de pre‑Anticrist. Și nu întâmplător episcopul lyonez este preocupat atât de mult de priceperea și de calitățile de înșelător ale lui Marcu, încât îi consacră o treime din cartea întâi (câteva zeci de pagini). Marcu este magicae imposturae peritissimus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
căderi, cu auzul deschis la „bătaia forțelor eterne”. Proiecțiile eului sunt paradoxale: „Îmi port curatul suflet ca o vină/ În lumea-n care nu mai e lumină/Decât pentru Minciună și Păcat”, reunind „vestala senină” cu femeia-damnată a iubirii, sub „stigmatul patimei funeste” și al „simțurilor pervertite”, biciuite de clocotul „tulbure” al sângelui; într-o Metempsicoză, poeta se vede „Hero, Gretchen, Julieta”, altădată o spaniolă care „dansează sfidător pe masă” ori sultana de o feroce lascivitate: „Și când deodată tâmplele mi-
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
de imbi” - într-un concert ce pune în acțiune mai mulți agenți. Celor ce aveau „sufletul legat și muncit în mâinile dracului” (îndreptarea legii), celor ce simțiseră, încă în viață fiind, mușcătura diavolului (morsus diaboli) și primiseră un soi de stigmat al răului și o proiectare a traseului condamnării (spre acel spațiu diriguit de Satana), păcătoșilor incurabili, le erau rezervate focul etern (Matei 25, 41, 43, 45; Marcu 9, 44, 48; Luca 3, 17, 24), îndepărtarea de Dumnezeu (separare tragică, pentru că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
situații, conștiința morală va acuza fapta, iar gândirea reflexivă va formula sentința. Orice Îndrăzneală care, fie că Încearcă să Înșele, fie că sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor legi morale va duce inevitabil la suferință, la regrete. În mod egal Însă, conformarea la normele morale va Înălța și va Înnobila sufletește persoana umană. Referitor la acțiunile, ideile și conduitele persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta au fost elaborate mai multe teorii. C. Lombroso pune problema raportului dintre criminalitate și degenerescență, considerând criminalul o formă specială de degenerare patologică de natură psihiatrică, încarnând tipul denumit de el „matoid”. Degeneratul este un individ marcat de numeroase stigmate somatice și psihice, fiind într-o anumită privință o personalitate de un tip predestinat în mod fatal pentru crimă. Aceste idei își au originea în teoria despre degenerescența psihică a lui A. Morel și V. Magnan. G. Tarde, Lacassagne și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]