443 matches
-
ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și o retorică, bine controlată, a avertismentului. Scriitorul, care publicase între timp două romane, își revede, acum, în libertate, eseurile vechi și le stilizează fără a schimba esența judecăților din interior. Tipărește, sub această formă revizuită, majoritatea eseurilor vechi și publică altele noi - Don Quijote în Est (1994), Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală (1995), Aventuri solitare (1996) ș.a. -, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
direct între ele. Astfel, conștiința este rezultatul "sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este ceea ce numim personalitate" (Motru, 1984:506). Așadar personalitatea, în spiritul filosofiei lui Motru, este o finalitate a evoluției universului. Toate popoarele își stilizează aptitudinile într-o personalitate; personalitatea poporului "este structurarea energiilor lui psihofizice", e o "construcție ideală sugerată de multiplele manifestări ale membrilor săi" și se numește și cultură (Motru, 1984:579-81). Iată echivalența de care pomeneam mai sus și iată cum
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și o teamă de a accepta idei noi” (Abbott, 1999, 194). În principal, Abbott se referă la ruptura dintre teoretic și empiric: ,,Sociologia a degenerat În formule: empirice, teoretice, istorice; nu mai scriem despre lumea reală (...) Ne ascundem În lumi stilizate prin intermediul variabilelor din anchete, al forțelor istorice sau al abstractizărilor teoretice” (1999, 195). Acest punct de vedere se constituie și sub forma unui argument a ceea ce este Școala de la Chicago: o idee, o viziune asupra faptelor sociale, potrivit cărora nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dincolo de atitudinea oarbă în tratarea cu șabloane a sufletelor bolnave; șablone desprinse din practicile psihiatrice din trecut. Pentru profesorul-militant, toate aceste aspecte cotidiene (nebunia, crima, sexualitatea) nu sunt simple daturi obiective, ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit în sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc. O întreagă mistică și mai multe forme dogmatice compun sexul occidentalizat. Dinamica sexualității, a oricărei posibile sexualități se află în "marea serie a opozițiilor binare (trup-suflet; carne-spirit, instinct-rațiune, pulsiune-conștiință)"73. Sexualitatea se produce între aceste opoziții, dar totodată este stilizată, disciplinată prin norme social-politice, prin valorile unei anumite civilizații, prin etica societăților. Oamenii nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituții nu se pot exercita în afara unor drepturi civice fundamentale. Pe de altă parte, există incompatibilități majore între regimul de funcționare a cunoașterii și a puterii. În timp ce puterea modernă se manifestă încă prin închidere, costrângere, normativizare, modelare sau prin forme stilizate de interdicții, cunoașterea dezinteresată se manifestă mai mult prin deschidere, exterioritate, relații, forme de acces, libertate de creație și de exprimare. Ceea ce eu numesc cunoaștere dezinteresată este dincolo de sofisticările social-politice ale unei cunoașteri impuse, este dincolo de ceea ce Foucault numea "formidabilul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
repeta-o la nesfârșit), evenimentul însuși dobândește foarte repede o formă fixă, la fel ca atunci când, repetând o anecdotă de două sau trei ori, avem tendința să o povestim într-un mod uniform. Deși relatările despre înviere au fost ușor stilizate de evangheliști, ele reflectă îndeaproape patru modalități în care evenimentele au fost povestite chiar de la început. A doua trăsătură stranie a relatărilor despre înviere este prezența femeilor ca martori principali. Fie că ne place sau nu, în lumea antică, pur
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament. Elemente altădată vituperate constituie acum materia poetică. Sunt căutate corespondențele secrete dintre fenomene, stările difuze ale sufletului, imponderabile, ajungându-se progresiv, în Versul liber și mai târziu în Tristele, până la înțelegerea poemului ca o tensiune sintactică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
superioară foarte umflată și cu orificiul foarte Îngust. Predomină În epoca feudală ceramica smălțuită cu verde și În formă de pepene galben, În perioada Koryo și cea de un alb candid și elegant din dinastia Yi, apoi albastru, cu desene stilizate de dragoni, palmieri, păsări Phoenix, pești fabuloși, bujori. Din secolul al XVII-lea se impun porțelanurile albe cu decor pictat sub cuvertă cu albastru de cobalt sau brun de fier, mai sobre și mai simple decât În epoca Koryo 721
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din punct de vedere al tipului de gesturi ale mâinii, contează rotația ori linia dură, tăiată, a mișcării brațului. Există extrem de multe semne arhitecturale de tip simbol: alegerea locului pentru ctitorirea unei biserici, vatra satului, în gospodării, gardurile cu formele stilizate de străjeri sau duhuri protectoare ale casei, felul sau locul în care sunt construite spațiile gospodăriilor etc. Gradul de deschidere al ochilor depinde, însă, și de persoanele care nu sunt chiar fair play (deschid ochii mari), ori de excitație (spectatorii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Bucov, după ce își republică, în mai 1930, în ziarul ieșean „Avântul” proza În voia valurilor, cu indicația „fragment din romanul În preajma revoluției”, purcede la elaborarea ciclului romanesc care îl va consacra (inițial dictat stenodactilografilor L. Leoneanu și A. Byck, apoi „stilizat” de G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu și, mai târziu, de Al. A. Philippide). Astfel, tipărește în ritm precipitat opt volume - Prolog: Smaragda Theodorovna, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu și Lutul (1932), Hotarul (1933), Nostalgii și Ciubărești (1934), În ajun (1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
a sălciilor / karyukai și au marcat viața socială, începând din secolul al XVIII-lea. Gheișele (ghei = artă, sha = persoană) creau o lume iluzorie a iubirii rafinate. Erau precum operele de artă în mișcare, forme stilizate ale frumuseții, reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea, simbolizau erotismul. Femei culte și rafinate, gheișele dădeau de multe ori tonul în modă, întruchipau romantismul și ofereau modalități de evadare din cotidian. Ele deveneau prietene, confidente ale clienților importanți și bogați, se remarcau drept creatoare de atmosferă artistică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și întristare, Frumoasele adormite, Kyoto sau tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial. Ca și celelalte opere, Țara zăpezilor, publicată în anul 1948, excelează prin crearea unei atmosfere picturale în care seninătatea contemplării plutește deasupra existenței banale pe care autorul o stilizează cu eleganță și finețe. Shimamura, literat, eseist, preocupat de arta dansului, obosit de agitația metropolei nipone, Tokio, merge frecvent să se relaxeze într-un han cu apă termală, în ținutul muntos în care vibrează tăcerea și se aude zăpada înghețând
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
agitându-se și imitând cum pot mai bine vocea răgușită și lugubră a unei fantome pe care o întruchipează." După cum arată Diderot aici, procesul de stilizare are loc la teatru în doi timpi. Este mai întâi fapta autorului dramatic ce stilizează realul, deformându-l prin prisma imaginației, apoi cea a actorului, care transformă, prin propria-i viziune, personajul imaginar conceput de scriitor, pentru a crea, în alteritatea sa, o formă pe care autorul nu o recunoaște totdeauna. Poetul trăiește adesea ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a-l emoționa pe spectator, nu a obținut nici pe departe succesul lui Minna von Barnhelm. Lessing condamnă genurile extreme, farsa, tragedia, prea îndepărtate de realism, unul pentru că îngroașă trăsăturile pentru a le reduce la o caricatură, celălalt, pentru că le stilizează în scopul de a le înnobila. Spectatorul nu-și poate citi portretul nici în unul, nici în celălalt. Asta nu înseamnă că Lessing ar fi partizanul tragi-comediei pe care o critică, după exemplul lui Diderot, căci ea reunește în mod
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Cine râde mereu, sau plânge mereu? În ceea ce mă privește, nu cunosc din ăștia." Nu ar trebui confundat adevărul artei cu realismul. Drama romantică este adevărată pentru că nu este realistă. Introducând sublimul și grotescul, ea deformează realitatea pe care o stilizează când în maniera tragediei, când în maniera comediei. Prin asta se distanțează de drama burgheză, prin asta, lăsând deoparte reproducerea mimetică a realității, ea atinge universalitatea, și dobândește grandoarea care a imortalizat-o. "Drama, după cum scrie Hugo în Prefața la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de genial ar fi, trădează și cu atât mai mult dacă este genial sau personal gândirea poetului." De aceea, Jarry se simte și el atras de marionetele care, de la început, dau scenei o dimensiune nerealistă, sau preconizează purtarea măștii care stilizează figura umană. "Le-a plăcut câtorva actori să se facă pentru două seri impersonali și să joace în spatele unei măști, pentru a fi cu exactitate omul interior și sufletul marilor marionete pe care le veți vedea", declară el în Discursul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
stilizări abstracte, pe care el însuși o definește astfel: "Înțeleg prin "stilizare" o reconstituire exactă a stilului unei epoci sau al unui eveniment pe care o caută fotograful, dar îi asociez ideea de "convenție conștientă", de generalizare, de simbol. "A stiliza" înseamnă să exteriorizezi sinteza interioară a unei epoci sau a unui eveniment cu ajutorul tuturor mijloacelor de expresie, să reproduci exact caracterele specifice ascunse pe care le comportă o operă de artă." Meyerhold, deși angajat în mod hotărât în mișcarea comunistă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu actorul și arta sa despre mișcări, nu rămâne mai puțin teatru: mișcările, gesturile și jocurile de fizionomie ale actorului informează spectatorul asupra gândurilor și impulsurilor sale." Ca și Craig, Meyerhold este convins că actorul poate găsi modele de posturi stilizate în sculptură, artă care se desfășoară în cele trei dimensiuni, mai degrabă decât în pictura înțepenită într-un singur plan. "Trupul omului și accesoriile mese, scaune, paturi, dulapuri -, au trei dimensiuni. Deci, la teatru, unde actorul este obiectul principal, trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
artelor spațiului: cele mai vechi reprezentări vizuale pe care le-a produs omul, în preistorie, cele pe care le-a pictat în grote ca Lascaux sau Altamira, cele pe care le-a gravat pe stâncă, precum în valea Minunilor, sunt stilizate. De-abia târziu în istoria umanității reprezentațiile plastice devin figurative. Dacă stilizarea caracterizează teatrul grec și teatrul clasic, o tendință către realism apare timid la sfârșitul clasicismului, ce culminează cu drama, de la Diderot la Zola, moment de răscruce în istoria
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nevoie de ritualuri și de explicația lor. Tocmai de aceea, cred eu, nu au elaborat o teologie și o filozofie a sacrificiului 1. Doar arareori au folosit metaforele limbajului sacrifical În domeniul moralei și al politicii, dar niciodată nu au stilizat moartea În război ca un sacrificiu consumat pe altarul națiunii. Numele folosite pentru acest gen de acțiune cultuală sunt puțin tehnice. Oferirea unui animal nu Înseamnă altceva decât „a face un lucru sacru” (rem divinam facere); diferența Între jertfirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pretinde că aparține unei „rase superioare”. Toți sunt egali pentru că sunt creați după imaginea aceluiași Dumnezeu (cf. 5,1). În consecință, toți oamenii poartă în sine ceva „sacru” și inviolabil. Al cincilea aspect Textul a fost proiectat și probabil și stilizat în timp ce Israel se afla departe de țara sa. Probabil a fost scris după terminarea exilului când primii deportați se îndreptau spre Israel. În orice caz, în această perioadă Israel nu „poseda” o țară proprie: ori se afla încă în Babilon
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
vedere limitate și restrânse ale unor autori sau povestiri singulare. Acest efort poate fi extenuant. Putem oare prefera sau visa o lume în care „adevărul” să fie unic, simplu și limpede, în care unica versiune oficială a faptelor să fie stilizată în formule univoce și irevocabile de către o autoritate indiscutabilă care să evite (sau să încerce să evite) orice dubiu, ezitare sau rezistență? Acest mod există și l-am întâlnit în discuția noastră. Nu este însă lumea Bibliei, e mai degrabă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
politica națională În căminele oamenilor. Până la apariția televiziunii, politica de la Paris sau Bonn, Roma sau Londra era apanajul unei elite conduse de lideri Îndepărtați, cunoscuți doar prin vocile lor imateriale de la radio, fotografii fără viață din ziare sau apariții scurte, stilizate În secvențele standard de știri prezentate la cinema. Acum, În mai puțin de două decenii, liderii politici au trebuit să devină plăcuți În aparițiile televizate: capabili să transmită autoritate și Încredere, concomitent cu simularea confortului egalitar și a caldei familiarități
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
caricatură stilul și accesoriile revoluțiilor trecute - ei evoluau, la urma urmei, pe aceeași scenă. Dar au jurat să nu repete violența lor. Prin urmare, „psihodrama” franceză din 1968 (Aron) a devenit pe loc obiectul nostalgiei În mitologia populară: o confruntare stilizată În care forțele Vieții, Energiei și Libertății bulversau platitudinea cenușie și plicticoasă a oamenilor din trecut. Protagoniștii principali au Îmbrățișat cariere politice convenționale: liderul charismatic al studenților troțkiști, Alain Krivine, este azi, după patruzeci de ani, liderul sexagenar al celui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]