5,507 matches
-
rezistența celor întâlnite la adulți. Dan Iulian Alexe 64 Totuși, pubertatea nu este o perioada „critică” în care copilul trebuie menajat, ci dimpotrivă, pubertatea reprezintă începutul unei dezvoltări la toate nivelele. În aceasta perioada copilul este foarte sensibil atât la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu (S. Israel, M. Buhl, 1990, apud. C.Gevat, 2002)18. Etapa pubertară reprezintă, în opinia lui A. Dragnea și A.Bota (1999), un interval optim pentru învățarea majorității deprinderilor motrice specifice ramurilor de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
poate fi decât un mijloc util, original, eficient și plăcut de atinge sau menține un anumit nivel de fitness (de a atinge sau menține starea generală, fizică și psihică, de bine). Practicarea joggingului acvatic, prin asigurarea unei game variate de stimuli și senzații ce acționează asupra corpului, prin reducerea efectelor generate de impactul la sol al exercițiilor standard efectuate în mediu terestru, oferă o modalitate optimă și eficientă de ardere a caloriilor și consum de energie, precum și de creștere a tonusului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
posibilitatea economisirii spațiului în locuință (amplasarea unei benzi pentru alergare poate ocupa din spațiu unei camere, spațiu ce ar putea fi astfel folosit într-un alt mod mai util); posibilitatea eliminării monotoniei, prin vizualizarea diferitelor aspecte din natură, prin varietatea stimulilor vizuali (în cazul joggingului pe bandă specială stimulii vizuali nu sunt foarte mulți); Totuși, sunt și anumite situații în care joggingul standard, desfășurat în aer liber, în condiții tehnice și biomecanice „normale” este de evitat, în opinia noastră: condițiile meteo
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pentru alergare poate ocupa din spațiu unei camere, spațiu ce ar putea fi astfel folosit într-un alt mod mai util); posibilitatea eliminării monotoniei, prin vizualizarea diferitelor aspecte din natură, prin varietatea stimulilor vizuali (în cazul joggingului pe bandă specială stimulii vizuali nu sunt foarte mulți); Totuși, sunt și anumite situații în care joggingul standard, desfășurat în aer liber, în condiții tehnice și biomecanice „normale” este de evitat, în opinia noastră: condițiile meteo nefavorabile (vânt puternic, ninsori puternice, ger, umiditate foarte
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
va stabiliza. Exemplul nr.8 Rezultatele cercetărilor din domeniul anatomiei, fiziologiei și biochimiei umane au evidențiat faptul că structura scheletică a corpului este supusă permanent acțiunii celulelor, care produc dar și care distrug substanța osoasă. Prin practicarea joggingului se oferă stimuli suficienți pentru menținerea în echilibru a celor două procese (de construcție și de distrugere osoasă), în plus, practicarea alergărilor moderate timp de 30 minute de 3 ori pe săptămână face ca densitatea osoasă a joggerilor să fie cu 30-40% mai
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nu trebuie să fie umiliți; sancțiunea trebuie să schimbe, nu să stârnească dorința de răzbunare. Un anumit comportament al elevilor, care este considerat ca inadecvat si care poate genera conflicte, poate fi schimbat prin tehnici specifice, care utilizează cu precădere stimuli pozitivi (mai mult recompense decât pedepse). Una dintre aceste tehnici propune următorii pași: 1. Identificarea comportamentului care trebuie schimbat. Este necesară exactitatea în privința comportamentelor ce vor fi recompensate. 2. Se decide sistemul de recompensare. De exemplu, marcarea cu o steluță
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
tip Crowder) gândită pe secvențe mai ample, în condițiile în care un răspuns eronat nu este considerat un impediment în desfășurarea activității, ambele fiind valorificate în condițiile adaptării la particularitățile subiecților educației (care răspund diferit, în principiu, la astfel de stimuli). ( Valorificabilă în ciclul preprimar în forme accesibilizate adaptate particularităților de vârstă și individuale ale copiilor, instruirea programată poate fi utilizată în: reconstituirea ordinii unor imagini după un text literar audiat anterior; gruparea personajelor în funcție de textele cărora acestea le aparțin; realizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
13. "Acest Ludovic L. este diavolul în persoană!" (Ziarele) o dovadă incontestabilă 1. Avertisment: Un prezent atât de strivit de un trecut învățat și trăit și de un viitor în totalitate ipotetic se materializează tocmai prin reflectarea subiectivă a unor stimuli deveniți percepții (deci deveniți subiectivi și ei). Nimeni, în toată istoria cunoscută a omenirii, n-a izbutit, asemenea genialului maestru Ludovic L., să dovedească fără putință de tăgadă că orice proces civil sau penal se poate pierde. (Ziarele) Acestea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
baza procesului de învățare prin modificarea ponderilor sinaptice. Hebb a propus deci un mecanism calitativ, ce descrie procesul prin care conexiunile sinaptice sunt modificate pentru a reflecta mecanismul de învățare realizat de neuronii interconectați, atunci când aceștia sunt influențaȚi de anumiți stimuli ai mediului. Rosenblatt (1959) a propus un dispozitiv numit perceptron [167, 169, 170]. Perceptronul este bazat pe interconectarea unei mulțimi de neuroni artificiali și reprezintă primul 193 model de rețea neuronală artificială. Tot în anii 1950, Bernard Windrow și Ted
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a rețelelor neuronale față de alte sisteme de prelucrare a informațiilor îl constituie capacitatea de învățare în urma interacțiunii cu mediul înconjurător și cea de îmbunătățire a performanțelor. O reprezentare corectă a informațiilor, care să permită interpretarea, predicția și răspunsul la un stimul extern, poate permite rețelei să construiască un model al procesului analizat. Acest model va putea răspunde astfel unor stimuli neutilizați în procesul prelabil de învățare. Informațiile utilizate în procesul de învățare pot fi: informații disponibile a priori sau perechi intrare-ieșire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
înconjurător și cea de îmbunătățire a performanțelor. O reprezentare corectă a informațiilor, care să permită interpretarea, predicția și răspunsul la un stimul extern, poate permite rețelei să construiască un model al procesului analizat. Acest model va putea răspunde astfel unor stimuli neutilizați în procesul prelabil de învățare. Informațiile utilizate în procesul de învățare pot fi: informații disponibile a priori sau perechi intrare-ieșire (care stabilesc relații de tipul cauză-efect), modul de reprezentare internă urmărind un set de reguli bine documentate. Acești algoritmi
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nu a producerii de noi fapte de cultură. Dacă există o criză a culturii, aceasta se datorează poziționării noastre proaste față de ea. Nu cultura este În criză, ci noi. Receptivitatea noastră față de faptul cultural devine deseori inadecvată, anacronică. Avem numeroși stimuli culturali În preajmă, dar trebuie să-i distingem pe cei valizi de cei nonvaloroși. Educația (printre altele) trebuie să ne Învețe să ne orientăm autonom În peisajul nostru spiritual, să știm să Înțelegem permanent faptele de cultură, căci cultura nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce se impun și evoluează pe alte criterii decât cele tradiționale. Clasa de elevi, În mod tradițional, presupune obligatoriu coexistența spațială a mai multor indivizi, acțiunea simultană În comun, o anumită omogenitate de vârstă, interacțiune prezentă, interrelaționare concretă prin diverși stimuli. Dincolo de acest grup de Învățare, care continuă să fie performant, apare și o altă ipostază a acestuia, cea virtuală. Spațiul comunicării informaționale este dilatant, extensiv. El nu este fixat În limitele unui teritoriu dat sau al unui interval temporal dinainte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a sistemului de referințe comune Între partenerii acestui schimb. Elementele comune se pot converti În suporturi pentru catalizarea procesului de integrare. Se va forma o competență interculturală, adică acea capacitate de a transgresa În mod optim limitele propriei culturi spre stimuli valorici străini, care vor fi semnificați din perspectiva referințelor culturale inițiale, de bază. Dar ce se Întâmplă cu eul cultural, cum se poate deschide simultan către mai multe zări culturale? Caracterul dialectic al unității identitare permite un soi de „pluralizare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
decât atracția în sine a violenței. De unde și importanța capitală a reglementărilor privind restructurarea programării și a politicilor editoriale ale televiziunilor, pentru a reduce nivelul expunerii copiilor la programe violente. Percepția Noțiunea se referă la „procesul prin care individul interpretează stimulii senzoriali, în lumina experienței sale și a așteptărilor momentului”. De unde și pertinența anchetelor prin care subiecții (inclusiv tinerii) sunt interogați asupra modului în care interpretează stimulii la care sunt expuși, deci și a scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite deducerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiilor la programe violente. Percepția Noțiunea se referă la „procesul prin care individul interpretează stimulii senzoriali, în lumina experienței sale și a așteptărilor momentului”. De unde și pertinența anchetelor prin care subiecții (inclusiv tinerii) sunt interogați asupra modului în care interpretează stimulii la care sunt expuși, deci și a scenelor violente de la televiziune. Ceea ce permite deducerea unei concluzii cu privire la efectele scenelor violente asupra indivizilor, inclusiv idei de orientare a cercetărilor: Pentru copii, violența este mai puțin traumatizantă (Snow, 1974) când este prezentată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în felul acesta, un anumit grad de indiferență față de violența reală (sau mediatică); b) banalizarea violenței, ceea ce echivalează cu atenuarea reacțiilor oamenilor față de violența din jurul lor, formarea unor atitudini de acceptare a violențelor ca un „rău
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
factorilor de mediu și, în același timp, depistează predispozițiile ereditare, le diferențiază și le grăbește intrarea în funcțiune, suplimentându-le forța. Comportamentul, în concepția lui Albert Bandura, este controlat atât de persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii exteriori depinde atât de stimuli, cât și de anticipări, care sunt rodul experiențelor anterioare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Bandura, este controlat atât de persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii exteriori depinde atât de stimuli, cât și de anticipări, care sunt rodul experiențelor anterioare. Întărirea nu schimbă automat comportamentul, ci numai în măsura în care subiectul anticipează întărirea pe care o va provoca rezultatul comportamentului. Cu excepția reflexelor necondiționate, tot comportamentul nostru este rezultatul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii exteriori depinde atât de stimuli, cât și de anticipări, care sunt rodul experiențelor anterioare. Întărirea nu schimbă automat comportamentul, ci numai în măsura în care subiectul anticipează întărirea pe care o va provoca rezultatul comportamentului. Cu excepția reflexelor necondiționate, tot comportamentul nostru este rezultatul învățării. Învățarea realizată în copilărie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
hârtie se afla într-o situație similară. Emisiile băncilor, care aveau inițial caracter de certificate, obișnuita asigurare a comerțului en gross împotriva perturbațiilor monetare, iar apoi caracter de mijloc circulant, mai ales în scopuri de remitere interregională, au constituit un stimul pentru imitații și falsificări. Premisa tehnică era apariția încă din secolul al II-lea a industriei hârtiei importate și a procedurii corespunzătoare gravurii în lemn"634. Biletul de bancă inaugurează epoca "banilor blestemați", așa cum îi numește Frédéric Bastiat 635. Autorul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să știm situația fiecărei economii, tocmai pentru a adopta metodele necesare și diferite în combatere și reechilibrare. O dezordine economică este efectul unor acumulări ale unor sisteme închise, incapabile să recunoască tensiunile de parcurs și care nu prezintă flexibilitate în raport cu stimulii politici sau de altă natură. Sistemele închise acumulează tensiuni după care urmează etapa imploziei/exploziei și a refacerii sub altă formulă de exprimare. Societățile libere nu dezvoltă tensiuni fundamentale, tocmai pentru că au capacitatea de recunoaștere a lor, de externalizare și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
amplitudini mari ale crizei. Prin inflexibilitatea economică în raport cu mediul extern înțelegem capacitatea slabă de răspuns în raport cu impulsurile externe. Răspunsurile pot fi slabe sau inadecvate, nespecifice în raport cu mediul economiei mondiale. Răspunsul inadecvat este cel disproporționat, asimetric, inegal în raport cu mărimea și intensitatea stimulului extern primit. 5. Optimism și pesimism în desfășurarea crizei economice Criza economică nu este un fenomen care să poată fi pe deplin cuantificat și combătut înainte de punctul său de pornire. Toată lumea se poate aștepta la izbucnirea unei crize dar nimeni
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile acționare ale oamenilor. Explicarea se dovedește a fi dificilă, deoarece la stimuli asemănători, fiecare om poate reacționa diferit. Pentru unii, câștigul reprezintă baza motivației și satisfacției lor în muncă, pentru alții, comportarea corectă în organizație este generată de conștiința lor eticoreligioasă. Putem spune că studiul comportamentelor organizaționale oferă managementului resurselor umane, managerilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ultimul loc ca importanță, fapt ce se modifică radical în managementul antropocentric. „Problema statutului resurselor umane generează dezbateri: chiar dacă persoana constituie un obiectiv pasiv, nu este același lucru a considera că avem de-a face cu un individ condiționat (prin stimuli abil concepuți), sau cu un actor dotat cu o voință proprie, o capacitate de judecată și acțiune”<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, Gestion des ressources humaines (ediția a treia), Dunod, Paris, 2007, p. 5. footnote>. Dacă vom considera
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]