600 matches
-
o stârnesc În noi crimele celor răi, În orice epocă din istorie ar fi avut ele loc (Profesia de credință a vicarului din Savoia, Emile, cartea a IV-a), provin din instinctul divin (sau natural) care este conștiința morală. Cetățenia stoică universală (societas generi humani, dragă lui Cicero) rămâne inaplicabilă la scară supranațională. Fraternității universale Îi lipsește realismul politic. Și totuși, În secolul XX au existat câteva tentative de a-i da fraternității o semnificație și o cuprindere generale, atât la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Spre deosebire de Hobbes sau Spinoza, Vico nu consideră că societatea este rezultatul unui proiect rațional, ci al providenței sau al naturii, pentru că niciodată o societate civilă nu a fost întemeiată pe ateism 86, În definirea providenței, Vico se distanțează de fatalismul stoic sau epicurian, deoarece aceasta folosește pentru atingerea scopurilor sale voința liberă, deși coruptă, a omului. Perspectiva evoluționistă a lui Vico evidențiază rolul religiei în civilizarea umanității și descoperă în legea naturală prototipul normativelor civile: "Această Nouă Știință sau metafizică, studiind
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la 16 noiembrie 1967 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Artenie și Rafila, cu domiciliul actual în Austria, 3350 Stadt Haag, Franz Grubbauerstr. 1/2/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Turnu, comuna Pecica 267, județul Arad. 40. Stoica Elenă, născută la 27 mai 1949 în Tulcea, județul Tulcea, România, fiica lui Stoica Ilie și Olga, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm, 12359 Farsta, Russinv. 14, cu ultimul domiciliu din România, Constantă, str. Ion Lahovari nr. 160, județul Constantă
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
au așezat în părul său bogat, reușind să clădească și acolo un strat de cîțiva centimetri. La început scutura zăpada aceea care se aciuase în podoaba sa capilară, apoi a renunțat, mai ales că și ceilalți prezenți la înmormîntare, suportau stoic situația. Venise tocmai din Alabama, din orașul Mobile, ca să-l conducă pe ultimul drum pe tatăl său, un pădurar destoinic de prin părțile Bucovinei. Bătrînul locuia singur într-o casă frumoasă dintr-o poiană de vis de pe lîngă mănăstirea Putna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pușcăria m-a mîncat, să-ți fac ție un palat... Of, of, of. Te întorci complet refăcut acasă, desfaci bagajele și te bucuri. De la vecin vine fumul cu miros de grătar și maneaua plutește perfid spre timpanul tău. Cartierul suportă stoic. Jigodia cu jeep-ul în fața casei s-a întors ieri din Insulele Canare. Ce păcat că n-am știut, scăpam de manele un timp. Scăpai pe naiba! Feciorul său a făcut-o și mai lată. Da-o-ar sărăcia în maneliști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vine un aer rece ca gheața. Dintr-o parte te frige, iar din alta te lovește un curent polar, drept în piept, în nas, în ochi. Tușesc. Cu aerul rece e de rău, fără el e și mai rău. Suport stoic și mă gîndesc involuntar la Strepsils Plus, la eritromicină. Da, chiar și sub dogoarea celor 35oC la umbră, tot poți strănuta, tuși și chiar face temperatură. Mă rog bunului Dumnezeu să mă aibă în pază. Pe pista de la Otopeni, uriașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șofer și nu s-ar fi putut ciocni niciodată. Acestea constituiau factorii majori care poluau miile de tone de aer pur cum numai în Nord se găsesc. Semnele de circulație cedează trecerea, stop, obligatoriu spre dreapta, sens unic etc. marcau stoic legea pentru cele două mașini cu un singur șofer. În fond, mai era pe acolo un pîrdalnic de scuter care n-avea un om calificat care să-l conducă. Dacă totuși, ferească Dumnezeu, nebunului scuter i se făcea de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mea sublimul, în spatele meu hidoșenia iadului. Briza nu-i încă decisă și cînd mă regalează cu mirosul mării, cînd îmi amintește de mizeria adusă de tuburile negre cu dejecții ca smoala. Castelul vechi, de prin secolul al XVI-lea, suportă stoic contrastul existenței sale. De la masă văd ușile deschise larg. Pe acolo trebuie să apară chelnerul. Pe terasă nimeni și cred că nici în interior nu-i prea multă viață. Nu-i nimic, aștept, și așa n-am ce face vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în solemnitate, cultul ridicol al propriei efigii. În acest context, s-ar spune că demnitatea adevărată e o combinație reușită între curaj și umor: ecvanimitate față de împrejurările neprielnice și distanță față de sine. Astfel definită, demnitatea ne apare ca o virtute stoică. Dar ce carieră mai poate face stoicismul astăzi, în plină postmodernitate? Este demnitatea „politically correct“? Mă tem că nu, căci corectitudinea politică nu pare să iubească statuile, cu iradierea lor „elitistă“, cu prestanța lor muzeală. În ce mă privește însă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-și da duhul, El pare să-și fi pierdut orice speranță: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai părăsit?“ (În realitate, aceste cuvinte sunt începutul unei rugăciuni vetero-testamentare, consemnate de Psalmul 22). Orice retorică a finalului eroic, orice demnitate stoică sunt excluse. Întrupat, Dumnezeu consimte să treacă prin întregul cortegiu de neputințe al morții: frică, durere, tristețe, disperare. Nici urmă de romantism, de noblețe romană, de abnegație ostășească, gata de sacrificiu. Pentru mine, sărbătorile de Paști nu se pot disocia
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să reziste, să fie „tare“. Trebuie să-i cerem, măcar din când în când, să facă un efort intens și consecvent de gândire. „Fii cuminte!“ nu înseamnă în fond altceva decât „Fii cu minte!“, gândește, răs-gândește și răzgândește-te! Lecturi stoice de Crăciun Înainte să se convertească la creștinism, lumea romană târzie supraviețuise moralmente prin înțelepciunea stoică, cu aura ei de resemnare dârză, cu asceza ei amară, fără iluzii și fără altă speranță decât aceea a vindecării de patimi. Există, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un efort intens și consecvent de gândire. „Fii cuminte!“ nu înseamnă în fond altceva decât „Fii cu minte!“, gândește, răs-gândește și răzgândește-te! Lecturi stoice de Crăciun Înainte să se convertească la creștinism, lumea romană târzie supraviețuise moralmente prin înțelepciunea stoică, cu aura ei de resemnare dârză, cu asceza ei amară, fără iluzii și fără altă speranță decât aceea a vindecării de patimi. Există, în stoicism, o noblețe impunătoare, un duh ascetic boreal, un exemplu de verticalitate fără cer. Nu întâmplător
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
impunătoare, un duh ascetic boreal, un exemplu de verticalitate fără cer. Nu întâmplător, stoicismul a pătruns, discret, dar viguros, în țesutul pedagogiei creștine. Epictet și Marcus Aurelius au rămas până azi cărți de căpătâi ale civilizației europene. Ce lipsea, totuși, stoicilor, pentru a obține nu o rezonabilă adaptare la lume, ci o lume nouă, cu alte temeiuri și cu alte văzduhuri? Cu alte cuvinte, cum se poate transforma filozofia în credință? Nu pun această întrebare pentru a livra un răspuns sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau pentru a furniza proiectul unei ample cercetări academice. O propun, pur și simplu, ca temă de meditație în preajma Crăciunului. Căci venirii pe lume a lui Iisus Hristos îi corespunde, analogic, venirea pe lume a creștinismului în spațiul marelui imperiu stoic al Romei. Trebuie spus că, dincolo de anvergura morală a textelor stoice, te izbești, uneori, de platitudini monumentale. - sună un text din Epictet. Cu alte cuvinte, mai bine sărac și fericit decât bogat și nefericit. Evident, asemenea solemnități sapiențiale sunt abundent
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pur și simplu, ca temă de meditație în preajma Crăciunului. Căci venirii pe lume a lui Iisus Hristos îi corespunde, analogic, venirea pe lume a creștinismului în spațiul marelui imperiu stoic al Romei. Trebuie spus că, dincolo de anvergura morală a textelor stoice, te izbești, uneori, de platitudini monumentale. - sună un text din Epictet. Cu alte cuvinte, mai bine sărac și fericit decât bogat și nefericit. Evident, asemenea solemnități sapiențiale sunt abundent compensate de finețea sau abisalitatea altor pasaje. Dar nu poți să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
venit cu un enorm potențial de noutate: a adus „scandal“ intelectual, surpriză morală, speranță nesă buită. De aici, efectul său trezitor, prospețimea sa epidemică. Creștinismul a forțat marginile intelectului, a demontat morala convențională și a impus, drept țintă, imposibilul. Înțelepciunea stoică - orice înțelepciune imanentă - se străduiește să încapă în conturele rațiunii și ale naturii. Respectuoasă cu „legile firii“, o astfel de înțelepciune eșuează, inevitabil, în previzibil și banalitate. Ea prescrie o conduită, o terapeutică general valabilă, pe scurt, o rețetă. Dacă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai există decât sculptorul, modelul său ideal și materia primă a viitoarei statui. Avem de a face cu o titanomahie, care se consumă într-un pustiu. Instanța cu desăvârșire absentă e Celălalt! Ne putem reprezenta cu oarecare ușurință un „nevoitor“ stoic străduindu-se de unul singur, cu ochii ațintiți spre o perfecțiune care se poate dispensa de patosul comunitar, de zumzetul vital al „aproapelui“, de freamătul indescifrabil al lumii pământești. A fost nevoie de „revoluția“ neotestamentară pentru ca imperativul „cunoașterii de sine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
22 noiembrie 1928 și la Protocolul asupra modificării Convenției semnate la Paris, la 22 noiembrie 1928, privind expozițiile internaționale, semnat la Paris, la 10 mai 1948. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, ION GHEORGHE MAURER Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, GHEORGHE STOICA CONVENȚIE 22/11/1928 PROTOCOL 10/05/1948
DECRET nr. 123 din 1 aprilie 1960 privind aderarea Republicii Populare Române la Convenţia privitoare la expoziţiile internaţionale, semnată la Paris, la 22 noiembrie 1928 şi la Protocolul asupra modificării acestei Convenţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125461_a_126790]
-
ratifica Convenția între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagră, semnată la Varna la 7 iulie 1959. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, ION GHEORGHE MAURER Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, GHEORGHE STOICA CONVENȚIE între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagră Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Reciproc interesate în folosirea rațională a resurselor piscicole din Marea Neagră
DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1960 pentru ratificarea Convenţiei între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra, semnată la Varna la 7 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125464_a_126793]
-
Articolul UNIC Se ratifica Convenția privind colaborarea în domeniul carantinei și protecției plantelor împotriva dăunătorilor și bolilor, semnată la Sofia, la 14 decembrie 1959. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, ION GHEORGHE MAURER Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, GHEORGHE STOICA CONVENȚIE 14/12/1959
DECRET nr. 320 din 7 septembrie 1960 pentru ratificarea Convenţiei privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor împotriva dăunătorilor şi bolilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127110_a_128439]
-
persoanelor, lucrurilor și evenimentelor explicit menționate într-un text. O variantă a acestei tălmăciri este cea tipologică, exemplu fiind asocierea arcei lui Noe cu biserica creștină 219, considerată ca intenție protoistorică a lui Dumnezeu dintru început. Folosirea categoriilor platonice și stoice au fost utilizate încă din vechime de Clement din Alexandria care a văzut sensul alegoric al textelor biblice, dezvăluind înțelesul, tâlcul profundelor adevăruri filosofice în narațiunile și preceptele Bibliei, urmat apoi de Origen care a distins sensurile literale, morale și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în limba greacă veche și așa hermeneutica a devenit metodă de schimbare a sensurilor după bunul plac și adaptarea la filosofia locului. Mai mult, filosofi precum Philo, depășind orice aspect hermeneutic creștin, aduc sensuri noi în idealism platonic și etică stoică întregului Pentateuh. Comentariile cele mai interesante ale vremii dar cu referire exactă asupra personajelor din acea perioadă sunt comise de comunitatea de la Qumran 226. Această perioadă se regăsește și în Evul Mediu când dezvoltarea textelor Kabbalei și munca unor mari
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o crezi aievea, cu toate că ea nu va fi. Realizarea ei depinde de poet. Sigur că pot fi și iluzii involuntare numai că ele nu sunt o regulă și reprezintă o altă categorie spirituală. Mă simt perfect. Acum sclipește-o gheață stoică în mine. Mă-nveselește funia asta rubinie ce-mi scârție prin vine1216. Închipuire, o legătură imaginară, o încorsetare [...] poate că este o exprimare mai aproape de ce se întâmplă într-o falsă imaginație, într-o iluzie. Dai chip, închipuești, închipuiești întru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
România denunță, în conformitate cu prevederile art. XII litera c, Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 10 iunie 1948, la care a aderat prin Decretul nr. 341 din 17 august 1954 . Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA CONVENȚIE 17/06/1960
DECRET nr. 773 din 29 septembrie 1966 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960, şi denunţarea Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 10 iunie 1948. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130516_a_131845]
-
propunerilor adoptate de Comisie, întocmit la Washington la 28 noiembrie 1965. Articolul 2 Republică Socialistă România accepta Declarația de înțelegere privind Convenția internațională pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic, întocmită la Washington la 24 aprilie 1961. Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA CONVENȚIE 08/02/1949 PROTOCOL 25/06/1956 PROTOCOL 15/07/1963 PROTOCOL 29/11/1965 PROTOCOL 28/11/1965 DECLARAȚIE 24/04/1961
DECRET nr. 34 din 27 ianuarie 1967 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internationala pentru pescuitul în Nord-Vestul Oceanului Atlantic şi la Protocoalele încheiate ulterior Convenţiei, precum şi acceptarea Declaraţiei de înţelegere privind aceasta Convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134631_a_135960]